2,136 matches
-
certitudinea în sine a vieții care singură putea să le confere un sens, o direcție, un "obiect" și, în acest fel, ineluctabilitatea unui fundament absolut. În raportarea la faptul uman considerat ca un fenomen transcendent se ridică o a doua contingență, cea, așa cum am văzut, a definirii caracterelor, a semnificației lor, a metodologiilor. Metoda matematică având proprietatea de a se aplica la un obiect oarecare, nu ea este cea care desemnează obiectul său. Totuși acesta nu se desemnează singur, nu se
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
singur, nu se aduce el însuși în el însuși, în persuasiunea omni-revelării sale lui însuși, așa cum o face o frică, o senzație, o dorință asemenea vieții: este numai umbra acesteia, umbra vieții transcendentale absolute care plutește în fenomenul empiric și contingența cunoașterii, a oricărei cunoașteri obiective privind viața, cea a deciziei prin care se alege ce anume va fi făcut să corespundă acestei umbre în fenomenul considerat obiectiv, ce anume va fi considerat în acesta ca echivalând cu aceasta, ca semnificant
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
adevăr. Se pune problema de a construi sistemul echivalențelor ideale ale vieții, de vreme ce empiricul, primul dublu al acesteia, nu intră în sfera scientificității decât odată cu epoché-ul sensibilului și cu instituirea idealităților care permit doar ele o cunoaștere adecvată a acestuia. Contingența de care vorbim este în ultimă instanță cea a mănunchiului parametrilor prin care se încearcă a se conferi datelor fenomenului uman o expresie cât mai obiectivă și mai științifică posibil, o expresie matematică. Construcția și deconstrucția iluziei obiectiviste a proiectului
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
-l În tăcere. — Oricum, chiar În condițiile În care corpurile cerești nu ar fi zei, așa cum a crezut Înțelepciunea antică, ele au cu adevărat o putere de o virtute nemăsurată, așa cum, prin evidența lucrurilor, aflăm zi de zi din Învolburatele contingențe ale vieții. Mânia lui Marte, triumful lui Jupiter și mai cu seamă energia de neoprit a lui Venus, steaua pentagonală, care năruiește porțile cetăților, ultima dintre zeitățile care nu au pierit... Stăpânitoarea Celui de al Treilea Cer, murmură poetul. Cuvintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
al povestirii și lipsa de „informații” suficiente asupra personajului, scriitorul nu intenționează să le exploateze. „Recea trufie” a tânărului englez și misterul cu care se Împresoară trădează voința de dominare asupra celor din jurul său prin desprinderea - reală sau simulată - de contingențele vieții: „Să fi avut un scop stăruința Încăpățânată cu care Își perdeluia scurtul lui trecut și viața de toate zilele se putea prea bine, era Însă, o spun iarăși, atâta mândrie În privirea lui ce, pururi nepăsătoare de ce se petrece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
sînt o parte a realității ; țăranul este o metonimie a identității. Țăranii se schimbă deci, firesc, cu ansamblul acestei realități, în timp ce Țăranul trebuie să rămînă nealterat pentru a nu cădea în alteritate. Societatea, cu tot cu țăranii ei, se mișcă în planul contingenței sociale, vizibile și cotidiene, cu toate vicisitudinile ei ; identitatea țărănească se află în registrul mitic, ce trebuie să fie păzit de contingența lumii trecătoare. Indiferent de cît și cum s-ar schimba societatea rurală, Țăranul trebuie să rămînă ca în
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
trebuie să rămînă nealterat pentru a nu cădea în alteritate. Societatea, cu tot cu țăranii ei, se mișcă în planul contingenței sociale, vizibile și cotidiene, cu toate vicisitudinile ei ; identitatea țărănească se află în registrul mitic, ce trebuie să fie păzit de contingența lumii trecătoare. Indiferent de cît și cum s-ar schimba societatea rurală, Țăranul trebuie să rămînă ca în miturile noastre identitare, căci în lipsa lui nu mai știm prea bine cine sîntem și încotro s-o apucăm. Putem să ne schimbăm
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
funcționarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, care prevede administrarea specială automată odată cu activarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar. BNR, ca și alte bănci centrale din UE, asigura menținerea stabilitații financiare inclusiv prin planificarea de contingența. 16. Pentru garantarea depozitelor, vom acorda același rang de prioritate de care beneficiază creanțele depozitarilor și creanțelor FGD (criteriu structural de referință pentru finele lunii martie 2010). Vom sprijini, de asemenea, stabilitatea financiară prin consolidarea progresiva a regimului de finanțare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220169_a_221498]
-
clasificare și certificare a statusului de sănătate a animalelor; 23. elaborează politicile de luptă în cazul apariției de boli majore la animale; 24. elaborează concepte cu care să poată lucra în caz de necesitate; 25. elaborează și reactualizează planurile de contingență în domeniul sanitar-veterinar; 26. elaborează manualele operaționale de aplicare a planurilor de contingență în domeniul sanitar-veterinar; 27. stabilește o rețea de contact pentru facilitarea alertei în teritoriu în caz de criză; 28. solicită, atunci când este cazul, activarea Centrului Național de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223171_a_224500]
-
luptă în cazul apariției de boli majore la animale; 24. elaborează concepte cu care să poată lucra în caz de necesitate; 25. elaborează și reactualizează planurile de contingență în domeniul sanitar-veterinar; 26. elaborează manualele operaționale de aplicare a planurilor de contingență în domeniul sanitar-veterinar; 27. stabilește o rețea de contact pentru facilitarea alertei în teritoriu în caz de criză; 28. solicită, atunci când este cazul, activarea Centrului Național de Combatere a Bolilor, pentru organizarea acțiunilor de intervenție pentru combaterea epidemiilor în rândul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223171_a_224500]
-
siguranței alimentelor; 27. participă la elaborarea strategiilor naționale și internaționale în domeniul terorismului și bioterorismului alimentar; 28. cooperează și răspunde împreună cu autoritățile administrației publice centrale de organizarea și aplicarea măsurilor necesare pentru siguranța alimentelor; 29. elaborează și reactualizează planurile de contingență în domeniul siguranței alimentelor; 30. notifică organismele internaționale WHO, EFSA, DG SANCO, FAO cu responsabilități în domeniul siguranței alimentelor; 31. cooperează pe plan internațional cu toate organizațiile implicate în domeniul siguranței alimentelor și în alte domenii conexe pentru a păstra
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223171_a_224500]
-
financiare (Guvernul României) referitoare la evaluarea inițială și exclude orice cost neeligibil. 2. Total cost care include contribuții BDCE și alte contribuții financiare (Guvernul României) referitoare la valoarea reală (de ex.: calculată în studii de fezabilitate/proiectare detaliată/contract inclusiv contingențe) și exclude orice cost neeligibil. 3. Finanțare BDCE la momentul evaluării inițiale. 4. Finanțare reală BDCE. În orice caz finanțarea BDCE totală a întregului proiect nu poate depăși 80% din costul eligibil și nici 51.200.000 EUR. 5. I
EUR-Lex () [Corola-website/Law/251787_a_253116]
-
licențe de import, documente juridice necesare agenților economici pentru introducerea în teritoriul vamal al României, în condițiile aprobate prin aceste documente, a următoarelor categorii de marfuri: a) mărfuri supuse regimului de control al importului; ... b) mărfuri care fac obiectul unor contingențe tarifare, instituite prin hotărâre a Guvernului; ... c) mărfuri supuse regimului licențelor de import automate. ... Articolul 2 Departamentul de Comerț Exterior eliberează licențe de export, documente juridice necesare agenților economici pentru scoaterea din teritoriul vamal al României, în condițiile aprobate prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147033_a_148362]
-
vârstă, iar acest lucru sporește sentimentul de competență prin opoziție cu cel de inferioritate. În adolescență, criza privește identitatea prin opoziție cu confuzia rolurilor. Teoriile behavioriste Teoria behavioristă se bazează pe ideea fundamentală că orice comportament este determinat de asocieri (contingențe) ce rezultă din consecințe pozitive (întăriri) și negative (pedepse). Consecințele sunt pozitive dacă: Aduc un beneficiu (întăriri pozitive; exemplu: „Dacă terminați ce aveți de lucru în clasă, aveți zece minute de pauză”) sau Înlătură sau ajută la evitarea (fugă) unei
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
psihologice (de exemplu, Clark și Wells, 1995; Rapee și Heimberg, 1997). În fobia socială, setul cognitiv fundamental, sau schema, include convingeri conform cărora evaluarea negativă este un rezultat catastrofic cu o probabilitate ridicată de producere ca urmare a oricărei dintre contingențele specifice individului (de exemplu, Clark și Wells, 1995; Leary și Kowalski, 1995; Rapee și Heimberg, 1997). Există anumite dovezi, obținute în urma cercetărilor efectuate în laboratorul nostru și în altele (Lucock și Salkovskis, 1988; Rapee și Lim, 1992), conform cărora indivizii
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
recente contestă această poziție și conturează o imagine mai clară a condiționării clasice. Două descoperiri majore au contrazis ideea simplă a coactivării corticale, esențială pentru condiționarea clasică. În loc ca stimulii să fie legați între ei, s-a sugerat ipoteza unei contingențe (Rescorla, 1968) între SC și stimulul necondiționat (SN), în așa fel încît se poate spune că primul semnalează apariția SN. Drept explicație, Kamin (1968) a demonstrat că, odată ce un organism învață că un SC este precursorul unui SN, nu mai
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
transmită relații contingente. De aceea, o percepție mai vizibil cognitivă asupra condiționării (Rapee, 1991a) ne permite să afirmăm că fiecare dintre căile de resimțire a fricii au capacitatea de a permite individului să dezvolte o convingere legată de existența unor contingențe relevante în context. Pe lîngă transformarea cognitivă a tiparelor fobiilor, a existat și o modificare a accentului pus pe tiparele cauzale, în sensul că s-au asimilat componente ale modelelor etiologice ale tulburării de panică și agorafobiei. Atacurile de panică
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Filitti, în radicalismul agitatoric al radicalilor munteni. Întradevăr, din rândurile boierimii liberale sa desprins atunci, în Muntenia, un grup extremist, utopic și republican. Membrii acestui grup sau caracterizat în mișcarea de la 1848 și de mai multă vreme încoace, prin nesocotirea contingențelor istorice, o înflăcărare a imaginației, credința, ca și în modelele franceze de atunci, că din orice agitații, frământări și turburări trebuie să iasă neapărat binele. Ion Brătianu și C.A. Rosetti erau în fruntea acestui grup al extremiștilor, cari au
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Concepția creștină față de stat era apropiată celei stoice, care idealiza un stat în care legea nu s-ar mai aplica prin constrângere, ci ca urmare a unei raționalități individuale. Astfel, Biserica tindea să demitizeze statul ca pe o realitate de contingență, ce trebuia privită și depășită în vederea scopului ultim (al mântuirii). Această idealizare nu anula ideea inițială potrivit căreia creștinii nu ar fi avut conștiința de a fi inserați politic în Imperiu, cu atât mai mult cu cât intenția de a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
exhaustivă, adaugă McKerrow, ea furnizează "ideile centrale ale orientării înspre critică"654. Mai mult, notează criticul, principiile sale "redefinesc natura retoricii", îndepărtând-o de "concepțiile universaliste ale rațiunii", înrădăcinate în filosofia platoniciană și acordându-i un sens nou, potrivit căruia contingența este trăsătura esențială a retoricii, cunoașterea este "doxastică", în timp ce criticismul este o activitate practică cu valoare de interpelare (a perfor-mance, în limba engleză). Criticul încheie expunerea planului său de analiză consemnând că, în baza tuturor observațiilor precedente, "retorica critică reclamă
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
nu asupra lucrurilor, ci asupra termenilor care numesc, în diferite momente, lucrurile, transformându-le în obiect de interes al dezbaterilor și raționamentelor. Principiul al cincilea expus de McKerrow anunță că "Influența nu înseamnă cauzalitate"791. Criticul observă că, dată fiind "contingența de care se preocupă, istoric, retorica"792, a aserta influența unui simbol se traduce în afirmația potrivit căreia simbolul respectiv are un anume impact asupra altor simboluri (McKerrow concede că acest impact poate fi apropriat, la nevoie, sub numele de
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
retoric care susține criticismul în termeni de lectură inteligentă a discursului puterii"808. În final, criticul subliniază caracterul de-sine-stătător al practicii critice, care, eliberată de orice legitimare care se revendică de la anumite criterii universaliste ale rațiunii, "celebrează propria dependență de contingență, de doxa ca temei al cunoașterii, de nominalism, care consideră că însuși temeiul înțelesului limbajului este doxastic și de criticism, privit ca act performativ"809. McKerrow declară că intenția retoricii critice nu este, nicidecum, cea de a delegitima alte tipuri
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
realizarea sarcinilor, capacitatea de înțelegere, de a motiva grupul, curaj în depășirea riscurilor, capacitatea decizională, autocunoaștere, raționalitate, flexibilitate. ► Modelul behaviorist, comportamentalist care evidențiază ca stiluri: concentrat pe obiective și sarcini, concentrat pe grup, autoritar, directiv sau participativ. ► Modelul situațional (al contingenței) subliniază rolul interrelațiilor, al structurării sarcinilor, al raportării la puterea exercitată. ► Modelul liderului transformațional și tranzacțional, care să introducă schimbări și să negocieze cu grupul idei, proceduri, criterii, soluții. Educatorul-manager al clasei își îndeplinește noile roluri prin leadership, care dovedește
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
spațiu pentru o renaștere în studiul istoriei și al politicii mondiale. Dacă ideile, normele și practicile contează, și dacă ele diferă de la un context social la altul, atunci înseamnă că istoria contează. Deloc surprinzător, în eforturile lor de a demonstra contingența unor astfel de factori și impactul lor asupra evoluției politicii mondiale, constructiviștii au procedat la o recitire a istoriei, la regândirea a ceea ce fusese considerat multă vreme ca un dat în studiul relațiilor internaționale. Deși un impuls similar a venit
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
o lungă metaforă filată, literatura modernă și post-modernă i-a retras metaforei investitura, a recuperat-o ca semn. În acest moment, literatura este o practică a resemnificării cu două finalități: introducerea conotoațiilor În sistemul semnelor (a fortiori, a transcendenței În contingență, și nu renunțarea la prima În favoarea celei de-a doua) și, respectiv, exploatarea denotativului ca unic material lingvistic capabil să rămînă În afara sistemului semnelor. De-metaforizarea literatutrii - frust și simplificator spus - este formulată de poetul Claude Royet-Journoud În 1972: „Problema
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]