4,884 matches
-
echitabile între țările membre și între fermieri. Reducerea inechității dintre statele membre în materie de plăți directe, recunoscut ca nume de convergență extern, va consolida credibilitatea și legitimitatea sistemului de sprijin la nivelul UE. Acest lucru se reflectă și în convergența internă a plăților directe între statele membre. Plățile se vor baza pe un sistem național sau regional de plată pe hectar mult mai echitabil și mai convergent. 2.4. O abordare strategică a cheltuielilor pentru dezvoltarea rurală (DR) În această
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
diversitate literară este imprescriptibil și inviolabil. Nu se poate vorbi în nici un caz de un bloc coerent, de omogenizare latentă sau programată. Internaționalizarea și europenizarea literaturii (vom vedea imediat în ce sens) este una, uniformizarea și supranaționalizarea este alta. Din convergența heterogeneităților naționale rezultă general-umanul în expresie literară, nu o literatură apatridă și nediferențiată. Ideea este larg îmbrățișată, inclusiv de comparatiști. Scriitorul european pleacă de la realități naționale, dar el subînțelege în mod constant, în întreaga sa operă, existența și prezența Europei
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
este plurală, policentrică. Roma și Bizanțul sunt, în perspectivă europeană convergente și complementare. La fel parisul și Atena. și alte centre. Se poate chiar spune că centrul actual al Europei este oriunde se ia o inițiativă sau se realizează o convergență și o cooperare de semnificație și audiență europeană, în Vest sau Est. Monopolul elitist al unui singur centru (parisul, de pildă) a devenit în orice caz inacceptabil. Expresia tradițională a tendinței care neagă concepția regenerată, modernă, a literaturii europene poartă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
a fost proclamată de toți inițiatorii săi, exprimă, apără și propagă toate valorile universal-umane. Acestea din urmă constituie o realitate incontestabilă, chiar dacă europeanul are uneori tendința abuzivă să se identifice doar el cu omul universal. Universalitatea umană este rezultatul unei convergențe, aspirații și vocații comune a conștiințelor active, lucide și evoluate de pretutindeni. În stilul mesianic retoric al epocii, Mazzini proclamase același mesaj: Noi renunțăm la orice prejudecată națională și spunem tuturor scriitorilor cei mai importanți ai tuturor popoarelor și de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
din cauza oscilării și ambiguității oricărui centru: din stânga el pare de dreapta, privit din dreapta, el pare de stânga. Valorile sale sunt pe de altă parte detestate din ambele direcții: echilibrul axiologic între valori, liberalismul, pluralismul (cu toate urmările sale), umanismul, europeismul, convergența și chiar sinteza dintre valorile naționale și universale, raționalismul și spiritul critic, un anumit bun simț, pe care extremiștii îl disprețuiesc ca mic burghez, adeziunea militantă la drepturile omului și cetățeanului, nostalgia societății civile de dreapta sau de centru? prin
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
În cazul polimerilor 76a, 76b și 76d Tg a crescut cu creșterea rigidității catenelor. Utilizând metoda celor mai mici pătrate, dependența Tg de parametrul de rigiditate conformațională poate fi descrisă de o ecuație liniară: cu un factor foarte bun de convergență R = 99.79%. Așa cum s-a menționat în literatură [35], dacă dependența este liniară cu un factor de convergență bun, ecuația respectivă poate fi folosită pentru estimarea teoretică a Tg a polimerilor cu structuri înrudite. S-a constatat că introducerea
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
pătrate, dependența Tg de parametrul de rigiditate conformațională poate fi descrisă de o ecuație liniară: cu un factor foarte bun de convergență R = 99.79%. Așa cum s-a menționat în literatură [35], dacă dependența este liniară cu un factor de convergență bun, ecuația respectivă poate fi folosită pentru estimarea teoretică a Tg a polimerilor cu structuri înrudite. S-a constatat că introducerea unei densități mai mari de grupe izopropilidenice, în cazul polimerului 76b a condus la o creștere a flexibilității catenelor
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
a oprit la schemă,ci “l-a pus să acționeze ca o puternică individualitate.Bineînțeles că această individualitate,conform metodei realiste,nu vine în contradicție cu așa-numitul caracter tipic manifestat în împrejurări tipice”.Individualitatea lui Ion se compune din convergența a trei coordonate(socialitate,eros,moralitate) și se conturează din intersectarea experiențelor corespunzătoare:socială,erotică și morală. Scriitorul ne introduce în lumea fascinantă a satului,începându-și cartea cu descrierea a horei.Aparenta toropeală determinată de o tăcere bizară din pricina
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
funcționării socialului, sociologia a evoluat prin proliferarea metodelor până la a-și contura metodologii de investigare bazate pe o anumita concepție epistemologică. Numărul metodelor fiind foarte mare, se impune utilizarea unor criterii de grupare prin care să se surprindă apropierea sau convergența lor. După criteriul temporal, Plano vorbește de metode longitudinale sau viziunea în lungime (biografia, studiul de caz, studiile panel etc.) și metode transversale sau viziunea în lățime (observația, ancheta, testele etc.). Dacă se cercetează, exemplifică autorul, performanțele academice ale unui
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
structuri simbolice, mentalități generale, precum și narațiuni fundamentale, mitice sau istorice, înscrise în patrimoniul material și în cel imaterial. Imaginarul colectiv, fie antic, fie medieval, a absorbit și a structurat creațiile orale sub forma unui supra-discurs identitar; el este punctul de convergență între gândirea asupra politicului (datorată instituțiilor puterii și teoreticienilor ei, dar și comunității care, pentru a-și organiza eficient existența, și-a stabilit seturi particulare de norme) și exprimarea liberă a spiritului său, chiar sub presiunea unei dogme sau a
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cetății era complet lipsit de avantajul bunăstării de care beneficiau aristoï din democrația sofiștilor. Totuși, gestiunea oikonomică în cetatea greacă necesita, chiar și la Platon, intervenția umană, pentru a atinge starea perfectă a organizării. Aceasta devine în creștinism punctul de convergență între ceea ce se moștenește din accepțiunea termenului la Aristotel și din cea platoniciană; întâlnirea va duce, prin reinterpretarea acordată de teocrația basileică, la asimilarea termenului în proiectul imperial de guvernare. În legătură cu această moștenire și cu resemantizarea noțiunii, Mondzain discută modul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
lexicale și că, parcurgând mai multe lucrări care dezvoltă această temă, separarea sensurilor diferă. Acest fenomen se poate explica - așa cum am sugerat anterior - prin limitele laxe ale categoriei percepției. 67 Autoarea introduce termenul clase semantactice, considerându-l relevant pentru ideea convergenței dintre semantică și sintaxă. 1 În DLR, tomul XIII, V-Veni, s.v. vedea. 69 Articolul de dicționar pentru verbul a vedea este foarte extins. Acesta cuprinde, pe de o parte, numeroase sensuri contextuale, provenite din reorganizări sintactice și, pe de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
ce exprimă anumite idei abstracte, e.x: Themis, zeița dreptății, Ouroborus, reprezentând începutul și sfârșitul, Psyche, personificând sufletul etc. Simbolurile alegorice au fost sursă de inspirație pentru poezia, pictura și sculptura medievale. În cadrul artei literare, alegoria se bazează pe o convergență a corelației efectelor și aspectelor lor esențiale, a calităților și funcțiilor, și se bazează pe un grup de tropi metaforici. Ideile din artă sunt exprimate prin intermediul unor simboluri ce țin de inspirație. Alegoria atrage după sine creația. Pe lângă acești tropi
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
volumele Eroul necunoscut (1957), Steaua magilor (1957) și Linia vieții (1958), V. își asumă ambiția (și riscurile) epicii de proporții. Timpul narațiunii se întinde pe durata unei jumătăți de secol, între 1907 și 1957, și aduce în prim-plan, fără convergențe plauzibil motivate, două familii: una mic-burgheză, Varlam, alta țărănească, în frunte cu Florea Gh. Iovan, fiul unui răzvrătit împușcat în răscoală. Ponderea covârșitoare o are povestea primei familii. Câteva personaje rețin atenția. Între ele Victor Varlam, plutonier major de jandarmi
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
o operă poetică a fazei preindustriale”. Analiza nu se axează pe reconstituirea universului faustic sau goethean; fidel metodei comparatiste, V. propune comentarii nonfactologice, orientate spre estetică și filosofie (Dimensiunea filosofică a orizontului faustic). Partea cea mai consistentă a cărții prezintă convergența faustiană a unor mari scriitori din literatura universală (Byron, F. M. Dostoievski, Thomas Mann, Paul Valéry, Mihail Bulgakov, Michel de Ghelderode), evidențiind totodată influența lui Goethe în literatura și cultura română (asupra lui Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Nae Ionescu
VOIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290621_a_291950]
-
Aspecte ale comparatismului românesc (2002) conține o serie de eseuri și articole care înregistrează evoluția literaturii comparate în România, cu momentele ei „de flux și de reflux”. Având ca premisă ideea că „idealul poeticianului comparatist îl constituie în prezent dialectica convergenței și divergenței, a similitudinii și diferenței, precum și identificarea unui sens comun și a unei metodologii unitare”, demersul lui V. oferă nu numai o viziune generală asupra comparatisticii românești, dar și metode variate și complexe de analiză comparată, marcate de predilecția
VOIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290621_a_291950]
-
corespondent al teoriei literare, atașându-și argumentele semanticii structuraliste, ale sociologiei literare, ale psihologiei artei etc., impresia fiind de cercetare complexă, proteică, ambiționând să epuizeze nu numai aspectele structurale ale operei, ci și procese imanente actului creator”. Criticul pledează pentru „convergența” criteriilor și a metodelor de cercetare a literaturii, în condițiile unui apel stringent la text, la operă. Perspectiva teoretică este învestită cu rolul de perspectivă ordonatoare și integratoare, dar, precizează V., „tendința spre o cercetare care raționalizează impresiile, emoțiile și
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
proces interdisciplinar și un act informațional de un nivel superior”. Configurată într-un capitol de sinteză din Descoperirea operei, preocuparea criticului pentru „actul lecturii” se concretizează cu timpul într-o adevărată teorie a lecturii, dezvoltată secvențial în majoritatea cărților ulterioare: Convergențe. Concepte și alternative ale lecturii (1972; Premiul Uniunii Scriitorilor), Lecturi constructive (1975), Lectura - un eveniment al cunoașterii (1977), Lectura romanului (1983; Premiul Academiei Române), Lectura prozei (1991), În labirintul lecturii (1999). Astfel, capitolul Lectura și cărțile ei, din Lectura - un eveniment
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
Prelegerile seducătoare ale lui Ion Vlad instruiau despre puterea ficțiunii și rigorile creației. Cei dotați au înțeles cu uimire că literatura înseamnă o extraordinară aventură a formelor. PETRU POANTĂ SCRIERI: Între analiză și sinteză, Cluj, 1970; Descoperirea operei, Cluj, 1970; Convergențe. Concepte și alternative ale lecturii, Cluj, 1972; Povestirea. Destinul unei structuri epice, București, 1972; Lecturi constructive, București, 1975; Lectura - un eveniment al cunoașterii, București, 1977; „Cărțile” lui Mihail Sadoveanu, Cluj-Napoca, 1981; Lectura romanului, Cluj-Napoca, 1983; Pavel Dan. Zborul frânt al
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
sinteză”, F, 1970, 7; Mihail Petroveanu, „Între analiză și sinteză”, ST, 1970, 11; Ov. S. Crohmălniceanu, „Descoperirea operei”, RL, 1970, 50; Ion Pop, Disciplina lecturii, TR, 1971, 20; Felea, Poezie, 243-248; Ciobanu, Panoramic, 306-308; Piru, Varia, I, 514-516; Mircea Iorgulescu, „Convergențe”, LCF, 1973, 2; Dumitru Micu, Povestirea și literatura epistolară, CNT, 1973, 8; Al. Căprariu, „Convergențe”. „Povestirea. Destinul unei structuri epice”, TR, 1973, 24; Petru Poantă, „Convergențe”, ST, 1973, 13; Adriana Iliescu, Morfologie literară și timp istoric, LCF, 1973, 29; Voicu
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
Crohmălniceanu, „Descoperirea operei”, RL, 1970, 50; Ion Pop, Disciplina lecturii, TR, 1971, 20; Felea, Poezie, 243-248; Ciobanu, Panoramic, 306-308; Piru, Varia, I, 514-516; Mircea Iorgulescu, „Convergențe”, LCF, 1973, 2; Dumitru Micu, Povestirea și literatura epistolară, CNT, 1973, 8; Al. Căprariu, „Convergențe”. „Povestirea. Destinul unei structuri epice”, TR, 1973, 24; Petru Poantă, „Convergențe”, ST, 1973, 13; Adriana Iliescu, Morfologie literară și timp istoric, LCF, 1973, 29; Voicu Bugariu, „Povestirea. Destinul unei structuri epice”, AST, 1973, 7; Tomuș, Răsfrângeri, 111-116; Mircea Iorgulescu, Trei
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
1971, 20; Felea, Poezie, 243-248; Ciobanu, Panoramic, 306-308; Piru, Varia, I, 514-516; Mircea Iorgulescu, „Convergențe”, LCF, 1973, 2; Dumitru Micu, Povestirea și literatura epistolară, CNT, 1973, 8; Al. Căprariu, „Convergențe”. „Povestirea. Destinul unei structuri epice”, TR, 1973, 24; Petru Poantă, „Convergențe”, ST, 1973, 13; Adriana Iliescu, Morfologie literară și timp istoric, LCF, 1973, 29; Voicu Bugariu, „Povestirea. Destinul unei structuri epice”, AST, 1973, 7; Tomuș, Răsfrângeri, 111-116; Mircea Iorgulescu, Trei decenii de roman românesc, RL, 1974, 40; Liviu Petrescu, Condiția romanului
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
Studii de istoria limbii și lingvisticii române, București 1965, 231-245; Maria Luiza Ungureanu, Scrisorile lui Gustav Weigand către Artur Gorovei, REF, 1968, 6; Vasile Arvinte, Contribuția lui Gustav Weigand la dezvoltarea dialectologiei românești, ALIL, t. XXXIII, A. lingvistică, 1992-1993; Popa, Convergențe, 200-216; Datcu, Dicț. etnolog., II, 289-290; Rusu, Membrii Academiei, 566; Ion Taloș, Gustav Weigand și literatura populară română, în Întâlniri între filologi români și germani. Actele colocviului de la Cluj, 24-26 mai 2002, Cluj-Napoca, 2003, 27-43. I. D.
WEIGAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290675_a_292004]
-
relevă prin opoziția la spiritul dionisiac al supraomului nietzschean, căruia îi substituie supracreștinismul, o perspectivă ce încearcă să valorifice mesajul evanghelic inițial. Homo existens se naște astfel tocmai din revelația crucii și se justifică prin conștiința sacrificiului ca soluție de convergență a divergențelor, fiindcă „a exista” nu înseamnă numai depășire de sine, ci și „a fi în serviciul cuiva, a fi pentru altul”. Deci, „fiecare popor sau națiune reprezintă tot atâtea condiții specifice pentru realizarea lui homo existens”. În plan istoric
VUIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]
-
violență. Figura lor tutelară, Piotr Kropotkin, salută Revoluția din Octombrie* iar, în Ucraina, anarhistul Nestor Mahno conduce o puternică mișcare țărănească - mahnovșcina - care confiscă pământurile marilor proprietari și încheie o alianță cu „roșii” pentru a respinge armatele „albe”. Totuși, această convergență este efemeră. Cu începere din 1918, Ceka îi reprimă cu violență pe anarhiștii din Moscova și din Petrograd. Iar în 1920, odată consolidată victoria în Ucraina, Lenin ordonă reprimarea mahnovșcinei: anarhiștii sunt arestați, exilați, împușcați chiar. Zdrobirea revoltei de la Kronstadt
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]