2,909 matches
-
între profesori și elevi sau între elevii clasei. Astfel, se naște un mediu educațional în care fiecare îl acceptă și îl respectă pe celălalt așa cum este și așa cum se poate exprima în diverse situații de viață, într-un spațiu de conviețuiri caracterizat prin acceptare, toleranță și diversitate. Pentru a socializa o persoană cu dizabilități este important ca acesta: să beneficieze de intervenție individuală; să participe la activități de grup. Teoretic, fiecare copil tebuie să aibă șanse egale la educație. Practic, rămâne
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
va derula în baza unui protocol care va fi încheiat între aceste instituții și care prevede distribuirea responsabilităților pe care le implică dezvoltarea unui proiect. Activitățile comune ale elevilor din cele două licee vor contribui la o cunoaștere reciprocă, la conviețuirea civilizată în spațiul european, la o comunicare autentică. Partenerii implicați în realizarea proiectului vor stabili de comun acord un calendar de lucru, planuri concrete de activități, vor mobiliza participarea profesorilor și elevilor, educatorilor muzeali, a altor specialiști, vor asigura spațiile
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]
-
fost grupate și ierarhizate în funcție de trei niveluri explicative intermediare: nivelul situației social-economice și culturale a tânărului deviant și a familiei acestuia; nivelul de interdependență a disfuncțiilor activităților educative și eșecurilor socializării; nivelul de intensitate și forma abaterilor de la normele de conviețuire socială și a actelor de încălcare a legii de către minori și tineri. Dintre factorii sociali cu influențe criminogene, modelul evidențiază ca fiind mai importanți: eșecul socializării sau socializarea discordantă și negativă în familie; gradul scăzut de pregătire și adaptare școlară
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
a. Pătrunderea în organismul gazdă b. Depășirea barierelor și mijloacelor de apărare ale gazdei c. Multiplicarea precedată sau urmată de diseminare d. Transmiterea (persistența în natură). 2.2 Relația agent infecțios - gazdă Gazda umană și-a dezvoltat mecanisme variate de conviețuire cu microorganismele mediului în care a evoluat, presupunând două aspecte: a. Recunoașterea de către gazdă a microorganismelor din mediu și apărarea ei față de agresori b. Dezvoltarea de către microorganismele din mediu a unor proprietăți care să împiedice recunoașterea de către gazdă și apărarea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
să interacționeze cu gazda Infecție: microorganismele se multiplică și interacționează cu gazda. Se disting trei tipuri de relații între gazdă și celelalte microorganisme: Comensalism: gazda este indiferentă față de microorganismele care supraviețuiesc pe seama ei Simbioză: gazda și microorganismele beneficiază reciproc de conviețuirea lor Parazitism: gazda este afectată de microorganismele care se dezvoltă pe seama ei, în unele situații manifestându-se ca boală infecțioasă. Agentul infecțios este un microorganism, dar nu orice microorganism este un agent infecțios. În funcție de răspunsul organismului gazdă față de agentul infecțios
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
față de alții și prin autosacrificiu excesiv (adică neasumarea ca subiect și scop a propriei vieți). Cred că cea mai importantă virtute femeiască derivă din potențialul de a da viață și se manifestă prin respect pentru păstrarea vieții (agresiune mai scăzută, conviețuire, înclinație spre conciliere în raport cu conflictul). De altfel, în propria mea practică în calitate de șefă de bărbați, problema cea mai mare pentru mine a fost teama în situații de criză și, pentru ei, orgoliul exagerat în situații de competiție. Eu nu am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
femeile rroma din comunitățile tradiționaliste, precum și femeile din religii ultrapatriarhale), în cazul fericit în care acestea le sunt formal recunoscute. Dar „lumina” nu a venit deloc numai de la Apus. Nici înaintașele noastre de pe plaiul „mioritic” nu s-au rezumat la conviețuirea cu patriarhatul într-o resemnare „cosmică”, de Ană păcălită și zidită fără consimțământ în proiectele bărbaților. Chiar și Ana „lui Manole” a protestat, dar a făcut-o degeaba într-o cultură surdă la glasul femeilor. „Spiritul de dominație, domnia forței
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
diversitatea sa chiar în interiorul unei civilizații. De regulă civilizația umană nu a fost unitară, practicându-se schimburi diferite în Egipt, Babilon, America de Sud, Europa, China ș.a.m.d.; • caracterul său profund religios (ritualic). Credința în zei, în ritualuri și forme de conviețuire cu natura fiind foarte importată în modalitățile de practicare a schimbului în natură; • caracterul geografic limitat. Relieful și condițiile climatice au jucat, de asemenea, un rol esențial în modalitățile de efectuare a schimburilor economice și a economiei în ansamblu. Prima
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
personalitatea individului și o alta conținând stări comune tuturor"259. José Ortega y Gasset vorbește despre noțiunea de "nostritate" atunci când dorește să surprindă, deschiderea spre celălalt, spre ceilalți. Deschiderea specifică umană, pe baza unei relaționări specific umane: "Dar ca să existe conviețuire, este necesar să ieșim din acea simplă stare de deschidere către celălalt, către "alter" și pe care o numeam "altruismul" fundamental al omului. A fi deschis celuilalt este ceva pasiv: este nevoie ca, pe baza unei deschideri, eu să acționez
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
decât gândindu-se la sine, la bunăstarea sa personală și la bunăstarea celor apropiați. În mintea noastră, prosperitatea colectivității din care facem parte rezultă mereu ca o sumă a prosperităților noastre individuale. Este motivul pentru care au apărut normele de conviețuire, dreptul și morala umană. Morala umană este setul de norme scrise și nescrise care impun reguli de conviețuire pentru indivizi în societate. Morala umană recunoaște dreptul fiecărui individ la emancipare, la autodeterminare în mijlocul colectivității în care trăiește. Legea apără dreptul
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
colectivității din care facem parte rezultă mereu ca o sumă a prosperităților noastre individuale. Este motivul pentru care au apărut normele de conviețuire, dreptul și morala umană. Morala umană este setul de norme scrise și nescrise care impun reguli de conviețuire pentru indivizi în societate. Morala umană recunoaște dreptul fiecărui individ la emancipare, la autodeterminare în mijlocul colectivității în care trăiește. Legea apără dreptul omului la "a avea" în raport cu ceilalți oameni și cu colectivitatea din care face parte. Sigur, socialismul a profitat
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
După părerea lui Claude Lévi Strauss. Apud Georges-Hubert de Radkowski, Antropologie generală, Editura Amarcord, Timișoara, 2000, p. 23. 191 Vezi și Georges Bataille, Partea blestemată, Editura Institutul European, Iași, 1989, p. 62. 192 Reciprocitatea, ca formă de asociere, cooperare și conviețuire umană s-a păstrat până în zilele noastre. Să ne imaginăm doar, dimensiunea enormă a ajutorului reciproc pe care și-l datorează oamenii prin participarea la nunți și oferirea unui dar ce va fi reprimit după o perioadă. 193 Jean Baechler
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
importante ale Europei își vor regla relațiile lor politice cu statul român. Nevoită să facă față diferitelor provocări generate de procesul de modernizare, clasa politică românească avea, la începutul secolulul al XIX-lea, de rezolvat și problema deloc facilă a conviețuirii la nordul Dunării a mai multor etnii. Relația care devenea, începând cu jumătatea veacului amintit, remarcabilă prin dinamismul ei era aceea dintre români și evrei. Ecoul revoluției franceze își făcea treptat simțită prezența și în societatea românească, principiile enunțate la
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
XIX-lea nu fac altceva decât să se plieze pe diferitele stereotipuri existente până atunci. Modernizarea presupunea, pentru cei mai mulți dintre ei, o racordare la transformările ce aveau loc în partea apuseană a Europei, nu însă și identificarea unei modalități de conviețuire a românilor împreună cu reprezentanții celorlalte etnii care locuiau pe teritoriul României. Surpriza cea mare venea după 1866 din partea prințului Carol de Hohenzollern care, devenit șef al statului român, își însușea o bună parte din retorica politică românească. Era aceasta o
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
uniți, cunoscători ai istoriei care le germinează convingerile și le dă puterea să meargă spre un țel nobil. După cum știm, Basarabia a fost răpită și Încorporată Imperiului Țarist În 1812, prin sfidarea celor mai elementare norme de drept internațional și conviețuire Între popoare. Lumea europeană din acea vreme trăia, de fapt, după vârtejul Revoluției Franceze (1789ă, taifunul lui Napoleon, care, prin negociere cu țarul Rusiei, Își propunea ca graniță Între imperii Carpații Răsăriteni, apoi Siretul, apo Prutul, apoi Nistrul, sub buna
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
români și slavi. E greu de Închipuit că populația autohtonă a stat mută și sute de ani, În așteptarea slavilor să le Împrumute ceva cuvinte, ca să li se dezlege limba. Împrumuturile În vocabular se datorează cu totul altor motive decât conviețuirii istorice. Din considerente religioase, limba bisericii fiind slavona, slavonismele au pătruns și În vorbirea curentă. Aceeași influență a venit și din partea limbii cancelariillor, care era slavona. Este locul să mă refer la un proces similar petrecut sub ochii noștri. Localitățile
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
fost Înconjurați de organele polițienești și după unele cercetări și interogatorii Sergiu Grosu și Încă un participant au fost reținuți de anchetatori. Sentimentul religios domina gândirea, faptele și aspirațiile În toate etapele vieții sale. O deplină Înțelegere și o armonioasă conviețuire a fost și căsnicia decisă În condiții de ostracizare pentru ambii - soț și soție. Când În martie 1959 soțul a fost arestat Își atenua groaznicele asperități prin credința că divinitatea le va ocroti fericita căsnicie. În anii de supliciu rugăciunea
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
norii destramă hărți imperiale În curând va veni din nou întunericul, cu infanteriștii și cavaleria Noaptea aceasta e încă o femeie tânără: spală, absentă, dușumelele muzeului Umbrele se îmbrățișează incestuos într-un târziu, voi adormi cu pietrele domnești în mută conviețuire LUCIANOGRAMĂ (6) Am visat-o pe Mama. Mă purta orologiu în pântece. Dimineață, am găsit clepsidra spartă în locul în care ai dormit tu, o, Iluzie! DE FOARTE DEPARTE De foarte departe se vede: carnea mea fumegă miroase a busuioc atât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
2001 totul s-a schimbat, dar s-a schimbat cu adevărat ceva? Pământul poate fi plat sau poate fi rotund, dar uneori pare că nu am învățat absolut nimic; efortul supraviețuirii este îngreunat de un al doilea efort acela al conviețuirii. * * * Deși țara noastră a fost prima care a construit arme nucleare și singura națiune care le-a folosit, președinții americani și-au revendicat dreptul asupra superiorității morale chiar din primele clipe ale erei nucleare. Cu Uniunea Sovietică, am dezvoltat mijloacele
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
în Dobrogea", "Suntem aici!") Proiect "Deschide-ți inima!" (Activități: "Voluntarii sărbătoresc Anul internațional al planetei Pământ";"Târgul de amintiri";"Speranță de Crăciun") Proiect "Cariera mea"(Activități: " Elevii de astăzi - Pompierii de mâine"; " ISU - o posibila alegere") Proiect "Dobrogea - model de conviețuire interetnică"(Activități:"O fărâmă de istorie") "Lecția de citire", "1 iunie, Ziua copilului", "Ziua porților deschise", Proiect E-twinning "Teenagers in Europe" 2009-2010, "Cultura, leac pentru suflet" -Activități .: "Ziua mondială a teatrului", "Împotriva violenței", "Deschide-ți inima!" -Activități:"Mărțișorul ecologic", "Să
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
rus. A avut însă și episoade de viață înălțată de pasiunea iubirii cum a fost acela cu poetul rus Serghei Esenin (1895-1925) cu care s-a căsătorit, în 1922, contrar convingerii ei de a nu se căsători niciodată. În perioada conviețuirii cu poetul rus, marcat de convingeri revoluționare, ea și-a continuat turneele, și-a continuat și aventurile cu tineri îndrăgostiți de ea și de talentul ei. Dezamăgit și de faptul că nu a reușit să se adapteze epocii socialiste ce
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Maria, Carol al II-lea, aflat pe tron, cu întreruperi, în perioada 1930-1940, a fost căsătorit cu Zizi Lambrino de care s-a despărțit în 1919, iar în 1921 s-a căsătorit cu principesa Elena a Greciei și a Danemarcii, conviețuirea fiind extrem de tensionată. În același an s-a născut fiul lor, Mihai ce i-a urmat la tron. Relațiile regelui Carol al II-lea cu Elena Lupescu erau de notorietate. Devenise amanta regală preferată și apoi exclusivă, singura ce corespundea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Frumoasa Yoko, la nouăsprezece ani, era conștientă că atrage bărbații, dar, orgolioasă, își sfida admiratorii. A atras-o tânărul jurnalist Kibo ce se afirmase în zonele de conflict militar. S-au îndrăgostit și s-au căsătorit numai că, în perioada conviețuirii, Yoko i-a descoperit și i-a amplificat defectele soțului ei, a deranjat-o inactivitatea lui, faptul că din îndrăgostit a devenit indolent și grosolan. Nașterea fetiței lor, Sadako, nu a redresat relațiile lor tensionate și Yoko a refuzat să
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
antreneze comunitățile respective în conflicte. Trebuie relativizată această viziune asupra Cruciadelor, pe care o propagă apusenii în mod greșit, și care, într-adevăr, a condus la permanentizarea conflictului între lumea creștină apuseană și musulmani, și din cauza faptului că experiența de conviețuire în general pașnică între creștinii răsăriteni și musulmani a fost constant neglijată, iar imaginea apuseană asupra Islamului a rămas în principiu cea din vremea Cruciadelor, cum tot pe experiența Cruciadelor se bazează și imaginea musulmanilor fundamentaliști de astăzi asupra Apusului
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
europeană este întrebarea: ce fel de voință politică este hotărâtoare? Competitivitatea globală și dezintegrarea socială nu oferă climat favorabil constituirii libertății. Încrederea însă da: participarea activă în grupul social de apartenență, capacitatea grupului de a garanta câteva reguli fundamentale de conviețuire și de a-i conduce pe cei care fac parte din el printr-un anume tip de autoritate. Societățile moderne se găsesc în fața a două alternative: dezvoltare economică în libertate politică, fără coeziune socială și/sau dezvoltare economică și coeziune
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]