14,043 matches
-
fi primit de la soție cât era acolo, în care îi spunea că nu care cumva să se folosească de scuza că e exilat și să nu-i ofere personal un mărțișor. 1 martie 1867 - A apărut primul număr al revistei “Convorbiri literare”, editată de Junimea. Nu, nu apăreau și în online pe vremea aceea. Și, de asemenea, nu s-au retras în online când au dispărut de pe piață. 1 martie 1997 - Se constituie Forța de Reacție Rapidă a Armatei Române, care
Istoria zilei: 1 martie. Primăvară cu lansare de ziar. () [Corola-journal/Journalistic/67196_a_68521]
-
formare intelectuală ai viitorului scriitor, așa cum reiese și din mărturisirea pe care mi-a făcut-o în interviul publicat de România literară.iv Un foarte detaliat portret al avocatului Mihail Paleologu, inclusiv din perspectiva aptitudinilor sale culturale face scriitorul în convorbirea cu Filip-Lucian Iorga. Admirația fiului pentru părintele său luminează fiecare frază: „S-a născut în 1866. A fost un mare avocat cu studii la Paris, cu un talent extraordinar și o știință de carte nebună. După ce s-a întors de la
Familia Paleologu: ipoteze, legende, fantezii (II) by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6737_a_8062]
-
apariție spectaculoasă, plină de umor, în comedia “În film la Nașu’”, unul dintre cele trei scurtmetraje românești din proiectul cinematografic Hoț Shorts, disponibil în cinematografe din 17 august. În film la Nașu’, scris și regizat de Cristina Jacob, prezintă o convorbire telefonică reală dintre actorul care-l interpretează pe șeful vămii românești și reputatul cineast Francis Ford Coppola, bineînțeles cu acordul legendarului regizor, justificându-se astfel și titlul scurtmetrajului. Andrei, unul dintre personaje, menționează la un moment dat că trebuie să
Coppola, apariție spectaculoasă în pelicula În film la Naşu’ () [Corola-journal/Journalistic/66098_a_67423]
-
viclenia, unealtă a imposturii ce nu cunoaște limite, insistentă, invadatoare: "Lui Alexandru Paleologu i-a plăcut să rîdă de canalii și să le biciuiască pretenția de a trăi într-o lume croită după cerebelul lor. Spunea în ultima carte de convorbiri cu Filip-Lucian Iorga, ŤBreviar pentru păstrarea clipelorť: ŤE bine să fii tolerant și uman, dar nu excesiv de agreabil cu persoane de tipul acesta, pentru că riști să te năpădească. Dacă pe proști îi consideri frați, te sufocă, și riști, pînă la
Predecesori și autiști by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6621_a_7946]
-
incertitudine ale literaturii vremii, în care se simțea nevoia unor reașezări, a unor sistematizări, după severa revizuire junimistă, temperată între timp, iar Creangă reprezenta un asemenea subiect suspendat, amânat, ținut în rezervă, poate și pentru că opera sa, risipită în paginile "Convorbirilor literare", nu fusese adunată într-o carte; apoi, susținerea unor opinii sensibil diferite față de cele curente, prin deschiderea largă a ferestrelor comparative către literatura europeană, în preajma căreia literatura noastră la acel moment părea complexată, nedeslușită, lipsită de pregnanța unor orientări
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
s-a scris și s-a gândit mai mult decât la noi"1). Interesant este că în acest debut publicistic, Iorga face o primă incursiune de probă în "zugrăvirea" psihologiei țăranului în literatura noastră, aducând vorba de "nuvelistul popular al Convorbirilor", Ion Creangă, și de personajul său emblematic, Moș Nichifor, "autoritatea nediscutabilă în materie de viață și gândire țărănească"2), cu totul deosebit de psihologia burghezului, a orășeanului sau a artistului. Aceste serii psihologice vor fi dezvoltate în articolele următoare, unde humuleșteanul
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
este evocat Creangă, alături de Alecsandri și Eminescu, atunci când Iorga focalizează meritele Junimii și ale autoritarei sale reviste în statornicirea limbii române culte, echivalent "bunului simț în literatură"4). Ca amplitudine, studiul dedicat special lui Creangă 5), marcând debutul râvnit în "Convorbiri literare", poate fi considerat cel mai elaborat, mai ambițios, dar și mai polemic al perioadei începuturilor, fiind totodată întâia analiză asupra operei viitorului mare clasic român. N. Iorga propune câteva demersuri importante, toate de noutate în epocă, și anume: să
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
reluat în N. Iorga, Eminescu. Ediție de Nicolae Liu, Ed. Junimea, Iași, 1981, p. 39-46. 4) Rolul "Junimei" în literatură, în "Era nouă", nr. 23/ 11 martie 1890, reluat în Pagini de tinerețe, I, p. 140-141. 5) Ion Creangă, în "Convorbiri literare", XXIV, nr. 3/ 1 iunie 1890, reluat în "Lupta", nr. 1225 / 21 sept. 1890; v. Pagini de tinerețe, I, p. 201-209. 6) Artic. Procesul mediului, în "Lupta", nr. 1145 / 10 iunie 1890, reluat în N. Iorga, Pagini de tinerețe
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
serios. Or, există comicul necunoscut al Istoriei. După cum există comicul (greu de acceptat) al sexualității." (subl. aut.) 23) N. Iorga, Istoria literaturii românești contemporane. I. Crearea formei. Editura Minerva, București, 1986, p. 237 și urm. 24) Ibid., p. 281-82. 25) "Convorbiri literare", XI, 1 sept. 1877. 26) Placheta de 48 pagini a piesei a apărut la Așezământul tipografic "Datina Românească", Vălenii de Munte, 1927.
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
în anii '80 și s-au desfășurat de-a lungul unui heptameron cu tentă ritualică - șapte dialoguri timp de șapte zile, cărora li s-a adăugat o lungă meditație a lui Steinhardt pe seama agoniei Europei. Atunci cînd au fost consemnate, convorbirile aveau neîndoielnic un conținut clandestin și neconvențional, dar trecerea timpului le-a netezit gradul de noutate și neconformism, acoperindu-le cu patina obișnuinței. Citite cu un ochi contemporan, paginile de față par o recapitulare a unui episod cultural care a
Un autor de interior by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6639_a_7964]
-
unor diagnostice în absența unor expertize medicale care să trezească suspiciuni cu privire la diagnostic constituie, în esență, încălcări grave ale drepturilor omului și este obligația CSM-ului de a sancționa astfel de abateri. Atragem atenția că însăși comunicarea diagnosticului și a convorbirilor între medic și pacient, între medic și familia pacientului, fără acordul pacientului, încalcă acea confidențialitate prevăzută prin lege'', a informat CMR. De asemenea, Consiliul Național al Colegiului Medicilor din România spune că urmează să informeze organismele profesionale din țările UE
Colegiul Medicilor cere anchetarea Codruței Kovesi () [Corola-journal/Journalistic/66440_a_67765]
-
Această acrobație sintactică, acest gust al "ciudățeniei" ce-o însoțește trădează o jenă de sine a sensibilității de fond, indicată de folosirea ostentativă a noțiunilor uzuale, de prozaismul voit al unor asociații: "în spațiile libere dintre un apel telefonic și convorbirea propriu-zisă e un fel de anestezie / locală" (după atîția ani). Sau: "ploile în oraș mai fac trotuarul - / trebuie ca piatra să își ascundă durerea" (liniștea umbrei). Revărsarea temperamental-imagistică e reprimată, accentele afective apar amortizate de un context deliberativ: "dorul acesta
Poeți maramureșeni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6643_a_7968]
-
sistemului de fișiere) într-un format special, prin măsuri adecvate care să asigure integritatea informațiilor, în cazul a cel puțin 8.000 de profile pentru dispozitive mobile. Aplicația poate extrage complet datele existente, șterse sau ascunse în telefoane mobile: istoric convorbiri, mesaje text, contacte, email, chat, fișiere media, parole etc. De asemenea, poate identifica automat dispozitivele mobile. Vezi și: Exclusiv - Alina Gorghiu: Parlamentul a greșit când a adoptat legea care dă puteri sporite procurorilor. Ar trebui abrogată
Nicio informație nu mai este secretă. Ce vor putea face procurorii DNA by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/66498_a_67823]
-
Pleșu. Andrei Pleșu enumeră apoi câteva nume care apar la televiziuni, dându-le ca exemple pozitive. Cătălin Ștefănescu (TVR) ”deține virtutea dialogului agreabil și viu, aduce în discuție teme consistente, își pune în valoare interlocutorul și dozează cu talent proza convorbirii cu pasaje de muzică bună. Nimic ștaif, nimic vedetistic, nimic de prost gust. O gură de aer în atmosfera sulfuroasă a cotidianului autohton” Luca Niculescu (DIGI 24) ” În legătură cu el, sunt gata să folosesc un termen de care majoritatea studiourilor de
La ce televiziuni se uită Andrei Pleșu by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/65138_a_66463]
-
la Berlin, unde în studioul Deutsche Welle am realizat la ore tîrzii înregistrarea pe CD a poemelor-colaj incluse în volumul Este sau nu este Ion, în lectura autoarei. Aceste întîlniri s-au soldat și cu cîteva interviuri, între timp publicate: convorbiri de „atelier", dar și dialoguri despre ce a însemnat experiența dictaturii din perspectiva moralei, a literaturii, a imperioasei nevoi de adevăr - repere pe care le-am identificat și în discursul metaliterar și public al Hertei Müller, despre romanul Atemschaukel, cu
Convorbire cu HertaMüller - Foamea de adevăr și de literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6514_a_7839]
-
egala Calea Victoriei. Iar Al Doilea Război a stopat orice posibilitate de concurență." Prezent acolo, Cronicarul și-a permis să citeze un fragment dintr-o conferință care ar merita transcrisă în întregime. De la Biblie la Hamlet Numărul din ianuarie 2010 al CONVORBIRILOR LITERARE a reținut atenția Cronicarului prin două eseuri cu miez rafinat. „Gînduri despre Crăciun" al lui Nicolae Stroescu Stînișoară, un elogiu savant și bine cumpănit adus actualului președinte al Germaniei, Horst Köhler, care a avut „îndrăzneala" nediplomatică să afirme că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6522_a_7847]
-
1993, fiind revăzută un an mai târziu. Această autobiografie se oprește la anul 1989. Dincolo însă de incompletitudinea ei, autorul ajunge să fie nemul]umit de caracterul prea .anecdotic. și marea întindere a acestei prime forme. O spune într-o convorbire cu Mircea Iorgulescu, difuzată la Radio Europa Liberă în 10 mai 1997 (transcrisă și publicată în România literară, nr. 28/20-26 iulie 2005): „E un volum imens, de vreo 1 400 de pagini, care trebuie pu]in redus și rescris
Izolarea definitivă by Adrian Marino () [Corola-journal/Journalistic/6518_a_7843]
-
a-i da 20.000 de euro drept compensație pentru „datorii" plătite de inculpată în numele soțului persoanei vătămate, au fost transmise unei rude de-a acesteia. În perioada aprilie 2014 - 3 iunie 2014, persoana vătămată a primit amenințări prin intermediul unei convorbiri telefonice și prin mesaje tip SMS. Inculpata a amenințat-o pe persoana vătămată cu divulgarea către presă (un post important de televiziune) a unor date compromițătoare despre persoana vătămată și familia acesteia. În schimbul nedivulgării a acestor informații compromițătoare, inculpata Rarinca
Șantaj la ÎCCJ. Femeia care ar fi șantajat-o pe Livia Stanciu, arestată și trimisă în judecată by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/65954_a_67279]
-
și Henriette Yvonne Stahl. Pe atunci, relația ei cu Petru Dumitriu era una din marile povești de dragoste ale culturii române. Acolo l-am cunoscut. Peste ani, devenind prieten cu d-na Stahl, ba, chiar realizând o lungă și fascinantă convorbire cu ea, am revenit deseori la subiectul Petru Dumitriu, plecarea sa din țară și, pentru desăvârșita d-nă Stahl, inexplicabila mea reticență față de Petru Dumitriu. Paul Goma a fost un caz unic. Pentru ce a reprezentat atunci, repectul meu va rămâne
Dorin Tudoran - Prietenii mei, scriitori by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/6452_a_7777]
-
din câte am citit în ultimii ani. Este constituită din notele de supraveghere a lui Anton Golopenția făcute de primul filaj (15 aprilie - 10 mai 1948), de cel de al doilea filaj (5 octombrie 1949 - 16 ianuarie 1950) și din convorbirile telefonice înregistrate ale familiei Golopenția (20 octombrie 1949 - 16 ianuarie 1950), în fine din notele informative, toate „operă" a securiștilor care au făcut post permanent, de zi și de noapte, în fața casei Golopenția și în fața Institutului Central de Statistică, unde
Sanda Golopenția - 70 by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/6481_a_7806]
-
Bratu Iulian Jurnalistul Emil Hurezeanu a explicat, luni seară, citând presa germană, câte telefoane are cancelarul Angela Merkel și ce vină are că i-au fost interceptate convorbirile „Doamna Merkel are trei telefoane: un telefon personal - el a fost ascultat - necifrat, neprotejat; un telefon guvernamental, în calitate de lider al guvernului, foarte criptat, dar foarte greu de folosit: toate telefoanele criptate sunt greu de folosit. De ce sunt vinovați, de fapt
Hurezeanu: Câte telefoane are Merkel și cum a fost ascultată by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/64898_a_66223]
-
Simona Vasilache Nu cred că lipsa de imaginație l-a făcut pe Ghica, în vremea Convorbirilor literare, să-si boteze o serie Convorbiri economice. Mai degrabă ceva din aplecarea spre dialog a unui secol pe cât de înfipt în părerile lui, pe-atât de dornic de împărtăsire se citeste în aceste convorbiri repetate. Oamenii timpului s-au
Un trecut prea apropiat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6497_a_7822]
-
Simona Vasilache Nu cred că lipsa de imaginație l-a făcut pe Ghica, în vremea Convorbirilor literare, să-si boteze o serie Convorbiri economice. Mai degrabă ceva din aplecarea spre dialog a unui secol pe cât de înfipt în părerile lui, pe-atât de dornic de împărtăsire se citeste în aceste convorbiri repetate. Oamenii timpului s-au vrut profesori, într-un sens mai popular
Un trecut prea apropiat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6497_a_7822]
-
făcut pe Ghica, în vremea Convorbirilor literare, să-si boteze o serie Convorbiri economice. Mai degrabă ceva din aplecarea spre dialog a unui secol pe cât de înfipt în părerile lui, pe-atât de dornic de împărtăsire se citeste în aceste convorbiri repetate. Oamenii timpului s-au vrut profesori, într-un sens mai popular decât îl îngăduia catedra, și și-au croit ocazii de-a discuta. Cu atâta rost și eleganță cât i-a lăsat patima. Am în față primul volum din
Un trecut prea apropiat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6497_a_7822]
-
vrut profesori, într-un sens mai popular decât îl îngăduia catedra, și și-au croit ocazii de-a discuta. Cu atâta rost și eleganță cât i-a lăsat patima. Am în față primul volum din a treia ediție a pomenitelor Convorbiri, apărut la Socec, în 1879. Ceea ce vrea Ghica, apărându-se de lipsurile metodei cu o modestie cam jucată, e o teorie economică închegată cu mijloacele scriitorului. Ceea ce-i iese e o carte plictisitoare în demonstrații și sclipitoare, în schimb, în
Un trecut prea apropiat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6497_a_7822]