2,759 matches
-
cunoașterii încetează să mai existe, atunci se naște marea înțelepciune”. Spiritul uman obișnuit sălășluiește înăuntrul tărâmului limitat al cunoașterii normale și este delimitat de cuvinte, fapte și fantezie. Adevărata înțelepciune cosmică depășește toate cunoștințele umane întâmplătoare cu conștiința directă și copleșitoare a taoismului. Această conștiință și această înțelepciune pot fi dobândite doar transformând spiritul obișnuit în spirit cosmic, un lung și dificil proces în care adeptul dezvelește gradual iluzia, strat cu strat, și se leapădă de cunoașterea obișnuită până când descoperă prețioasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
ca un bliț. Acesta este momentul crucial care distinge Spiritul Nemuritor de laicul de rând. Spiritul laicului de rând se ferește și se zvârcolește de frică în fața acestei lumini atotcuprinzătoare, pentru că nu a mai simțit niciodată o putere atât de copleșitoare, de uimitoare și de pătrunzătoare. Adepții care experimentează acest lucru în meditația de dinainte de moarte descriu această lumină ca fiind mai strălucitoare decât o sută de sori, mai clară decât cel mai curat cristal, strălucitoare și vibrantă dincolo de imaginație. Nefiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
bizar de disperare și libertate, dându-mi seama că e abia zece și douăzeci a.m. și deja am luat decizia să ies la o băută În seara asta. Încă am stomacul deranjat, iar duhoarea trupurilor din autobuz mi se pare copleșitoare. Prea mulți șmenari. N-ar putea avea un autobuz care să meargă din Colington până-n centrul orașului fără să treacă prin Oxgangs? Când cobor, un vagabond Întinde spre mine o mână murdară Încrezătoare. I-o strâng și-i spun puțoiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
N-am putut să-l aduc Înapoi, am făcut tot ce-am putut. Cum te-a făcut să te simți? Dormim un pic, iar respirațiile noastre Își revin la normal la unison. Când mă trezesc sunt cuprins de o nevoie copleșitoare să fiu crud și știu că, dacă nu mi-o satisfac verbal, o să sfârșesc prin a-i sparge falca scroafei și, având În vedere că e fufă de polițai, și nu o curvă obișnuită de grădină, ar putea să iasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
o lupă a Închipuirii. Estetica perfecțiunii vrea să credem că opere desăvîrșite sînt doar cele care Întrunesc toate calitățile posibile, dar mai ales că ele sînt rezultatele unui travaliu laborios, scrupulos și cu deosebire Îndelungat. Opera preia astfel servil caracteristicile copleșitoare ale acelor lucruri și lucrări care se impun de fapt și În realitatea materială: masivitatea ciclopică, dimensiunile zdrobitor megalitice. Gigantismul și trufia piramidelor. Astăzi Însă, nici sublimul și nici desăvîrșirea nu mai sînt grevate unor predjudecăți atît de rigide. Esteticul
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
mai mare atenție rolului și importanței statelor suverane, cu Keohane și Nye care reconcep puterea statală în lumina "interdependenței complexe" (Keohane și Nye 1977). Statele erau recunoscute ca fiind actorii principali în politica mondială, dar s-a crezut că interdependența copleșitoare putea să modifice natura și eficiența puterii statale, și că echilibrul puterii militare, îndelung subliniată de realiști, nu va mai determina rezultatele politice, deoarece senzitivitatea și vulnerabilitatea la interdependență produceau noi relații de putere între state. Această provocare pentru realism
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
constructiviștilor, socialul, istoricul și normativul s-au reîntors în centrul dezbaterii, mai ales în cadrul nucleului american al disciplinei. Până spre sfârșitul anilor '80, doi factori au contribuit la marginalizarea analizei societale în cercetarea din Relațiile Internaționale. Primul a fost materialismul copleșitor al perspectivelor teoretice majore. Pentru neorealiști, determinantul principal al comportamentului statului este distribuția capacităților materiale între state în sistemul internațional, un determinant ce dă statelor motivația de supraviețuire, care, la rândul ei, aduce după sine competiția echilibrului de putere. În măsura în care
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
constructiviști. Teza "ciocnirii civilizațiilor" a lui Samuel Huntington a căpătat un nou suflu de viață, comentatorii de pe diverse paliere nemaifiind inhibați în atribuirea unor caracteristici esențialiste "Occidentului" și "Islamului". Puțini mai neagă astăzi importanța culturii în politica mondială, dar tendința copleșitoare este de a naturaliza și a reifica cultura, săpând în piatră linii definite etic și rasial de-a lungul globului. Nevoia unei voci constructiviste este crucială, întrucât constructiviștii acordă importanță culturii, dar consideră că ea este inerent construită social, și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
rezultatul unui proces de individuație. Acest proces conține două laturi, dintre care una vizează dezvoltarea forței eului, iar cealaltă are în vedere creșterea singurătății specifice omului modern, ce decurge din faptul despărțirii de "o lume care, în comparație cu existența individuală, este copleșitor de puternică și deseori amenințătoare și periculoasă"285. Această despărțire "creează un sentiment de neputință și angoasă"286. Dintr-o perspectivă care se apropie de ceea ce ar putea fi numit "existențialism psihologic", se sugerează că, odată cu neliniștea specifică modernității, la
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
21). Omul se naște din pântecele maicii sale nu din pământ, ca să seîntoarcă în pământ. Bucuria nașterii după trup este depășită de bu-curia venirii de dincolo de mormânt. Învierea Mântuitorului a în-semnat venirea Sa de dincolo de moarte ca o bucurie inegalabilă,copleșitoare și putere a plinătății: „Atunci nu Mă veți mai întrebanimic” (Ioan 16, 23): „Pacea lui Dumnezeu care covârșește toatămintea să domnească în inimile voastre” (Filipeni 4, 7). Acestea suntsemnele depășirii cercului cunoștinței binelui și răului, în care omula intrat prin
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Însă pentru majoritatea cetățenilor romani care trăiau în teritoriile îndepărtate ale Republicii, orașul se afla la o distanță prea mare pentru a ajunge acolo fără eforturi și cheltuieli considerabile. În consecință, unui număr în creștere, și în cele din urmă copleșitor, de cetățeni, practic nu li se oferea șansa de a participa la adunările desfășurate în centrul sistemului roman de guvernămînt. Era ca și cum popoarelor din diversele state, pe măsură ce se adăugau, li s-ar fi oferit cetățenie americană, chiar dacă populația din noile
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
cucerirea și acapararea puterii de către conducători autoritari, fie ei principi, monarhi sau soldați. Și asta încă nu a fost totul. Privit din perspectiva evoluțiilor istorice, orașul-stat era condamnat, ca fundament al guvernămîntului popular, de apariția unui rival cu forțe superioare copleșitoare: statul național sau țara. Toate orașele urmau să fie încorporate în această entitate mai întinsă și mai puternică, astfel devenind cel mult unități subordonate guvernului. Orașul-stat fusese glorios, însă acum era învechit. Cuvinte despre cuvinte Probabil că ați observat că
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
nu avem de-a face niciodată cu o majoritate, fiecare formațiune fiind prea mică pentru a putea conduce acel subcontinent vast și variat. Nici o minoritate indiană n-ar putea conduce țara, fără să facă uz de un sistem de constrîngere copleșitor din partea forțelor armate și ale poliției. Dar armata și poliția, așa cum am subliniat, nu pot fi folosite în acest scop. În al doilea rînd, cu oarece excepții, membrii unei minorități culturale nu trăiesc împreună într-o zonă separată, ci au
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
lexicale autohtone (nu slave, albaneze, maghiare, turcice) în limba română. Științific însă, lexicul de bază al limbii române reprezintă prelucrarea fonetică și gramaticală specifică a tot ce experiența lingvistică autohtonă și latină aducea în simbioza celor două popoare. Eliberați de copleșitoarea încărcătură fonematică, morfematică și semantică pusă de neogramatici în psihicul omului primitiv, etimologii pot aborda acum istoria cuvântului de la simplu la complex, de la interjecții și onomatopee la sistemele fonetice și gramaticale care satisfac toate subtilitățile gândirii și cunoașterii umane. În
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
fi numite elementele ei organice, structurale” (p. 94). Construcția logică a lui Scraba, găunoasă cum este ea, a fost, în condițiile nivelului scăzut de cunoaștere a originii limbajului și a evoluției limbilor, o soluție de scoatere a limbii române din copleșitoarea latinitate și de ducere a originii ei în zona vagă a începuturilor alături de alte limbi de mare vechime. Tot ce a realizat Scraba ca lexicograf și ca filozof este invocat să arate că „limba românească este o limbă veche, primară
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
reciproc." Critica lui Brecht este cea mai mușcătoare față de operă, și mai ales față de dramă, căci aici iluzia atinge culmea. Brecht, ca și Bossuet odinioară, își dă seama că emoția spectatorului este mai puternică la operă, unde muzica este mai copleșitoare decât la teatru. Întâlnirea sa cu muzicianul Kurt Weill (1900-1950), hotărât antiwagnerian, este determinantă. Kurt Weill, împins de o dorință de reformă democratică, atribuie operei, care nu va mai fi rezervată claselor privilegiate, o funcție socială. În colaborare cu el
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de la trecerea scriitorului în neființă. Creația caragialiană i se părea criticului "săpată într-un material puțin trainic. Timpul a început să-l macine. Lipsită de adâncime, de orice ideologie, de orice idealism, de orice suflare generoasă, plină de un pesimism copleșitor, de o vulgaritate, de altminteri, colorată ea s-a bucurat de prestigiul unei literaturi prea actuale, dar va rămâne mai târziu cu realitatea unei valori mai mult documentare". Explicația atitudinii, sugerată de Eugen Simion: contrastul dintre idealul moral al criticului
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
parțiale într-un tot cu valoare de concluzie. Un bilanț provizoriu, impus de necesitatea de a pune totuși punct unui studiu ce își dezvăluie caracterul inepuizabil pe măsură ce se scrie. Refacem la capăt de drum etapele unui traseu anevoios, fascinant și copleșitor deopotrivă. Trecerea în revistă a principalilor reprezentanți ai modurilor comicului din literatura română postcaragialiană a fost necesară pentru delimitarea incipientă a descendenței caragialiene. Am plecat de la ipoteza că această descendență trebuie căutată în primul rând în teritoriul guvernat de comic
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
când se vor uni aceste jaloane cu o linie discursivă, să se poată contura un câmp de discuție, căci aceasta este intenția modestă a prezentului demers (umilința, trebuie încă o dată subliniat, este singura atitudine pertinentă în fața unui asemenea subiect intimidant, copleșitor). Paul Diel observă că luptele narate de mituri ilustrează aventurile fiecărei ființe omenești, arătând posibilități permanente, precum și perioade de avânt spiritual, alternând cu prăbușiri; în acestea, eroul mitologic apare ca o "proiectare simbolică a ființei noastre, parțială sau totală, așa cum
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de culoarea sinelei, obrazul alb trandafiriu, nasul subțire cu nari pâlpâiitoare și gură fermecător arcuită... Sânii zglobii, drepți, plini de o viață misterioasă, pâlpâiau fără încetare. Șoldurile glorioase, pline de voluptate, picioare desăvârșite cu glezne delicate. Era de o perfecțiune copleșitoare. Și, fără să-i spuie o vorbă, zâmbindu-i fermecător, îi puse în palmă, drept mulțumire, o floricică... și cu un salt, ca o plutire în aer, fu pe Sultan și urmată de Pârvu, porni direct într-un galop prăpădul
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
numai să nu-mi mișc capul din nou... ... O sută de mii de bocanci mărșăluind În pas de defilare În drum spre Unter den Linden, cu un bărbat care Îndreaptă spre ei un microfon ca să prindă sunetul care inspiră o copleșitoare uimire și admirație, făcut de o armată tropotind ca un cal enorm. O alarmă aeriană. Un baraj care e așezat peste șanțurile inamice, pentru a masca Înaintarea. Exact când mergem pe deasupra lor, chiar peste capetele noastre se dezlănțuie o mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
atunci când te îndrăgostești și tot ce se va întâmpla, tot viitorul relației, inclusiv copiii, este conținut într-o singură privire. E adevărat că imediat după naștere sunt foarte multe lucruri de făcut în timp „orizontal“, noile responsabilități pot fi uneori copleșitoare și „nu-ți mai rămâne timp de nimic“, nu mai reușești să te conectezi la timpul-ființă. Dar, paradoxal, tot timpul-ființă îți vine în ajutor pentru a sparge curgerea liniară a timpului „orizontal“. Ce am făcut eu - am descoperit treptat existența
Să ai un Alif. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1768]
-
pe nisip propriile mituri, cum își desfășurau altădată învingătorii drapelele la soare. Și trebuie să cauți locuri izolate pentru a restabili comuniunea cu marea. Așa cum arta toltecilor nu e grandioasă decât când se exprimă cu brutalitate, lecția mării nu e copleșitoare decât într-un ceas ca acesta. Totul în jurul meu e ca o flacără. Aerul, apa cu miros de alge și nisipul. Dincolo de gardul de ciment văruit care separă plaja de șosea, autobuzul ne așteaptă să ne ducă la aeroport. Un
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
la acea înălțime trebuie să fi avut un diametru de câțiva metri între pereții ovali și dușumeaua înnegrită, puțind înăbușitor a urină și a fecale pietrificate, plutea ceva ce părea o ceață intens alburie, umplând tot acel spațiu de o copleșitoare singurătate. Mi-am dat repede seama însă că nu era decât pânză de păianjen, 69 deasă și învălătucită, ondulîndu-se și umflîndu-se la cei mai fini curenți de aer, licărind în lumina palidă care se scurgea prin dreptunghiul ușii stacojii. Am
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
atâta voluptate? Străpuns de acul înghețat, ținut strâns între labele păroase, dizolvat interior de saliva otrăvitoare, îngerul gemea de plăcere. Căci auzeam din nou zgomotele de dragoste din camera de sub podeaua mea. Implorare, suferință, satisfacție, deznădejde, dizolvare într-un orgasm copleșitor. Femeia repeta, răvășită, numele celui care o pătrundea: "Victor!" Dumnezeule, am visat sau am trăit orele care-au urmat? Dacă am visat, visul meu m-a impregnat de miros de femeie și mi-a îngreunat mușchii și oasele; dacă a
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]