4,463 matches
-
sau absența ei. Se deosebesc astfel, forme dureroase, respectiv nedureroase ale cardiopatiei ischemice. Formele dureroase includ: - angina pectorală cu diferitele sale variante; - infarctul miocardic acut; - angina pectorală instabilă. Formele nedureroase ale cardiopatiei ischemice sunt reprezentate de: - moartea subită de cauză coronariană; - tulburări de ritm și conducere; - insuficiența cardiacă ischemică. Societatea Internațională de Cardiologie și Federația de Cardiologie au introdus o clasificare mai detailată a cardiopatiei ischemice [10, 20]: - oprirea cardiacă primară; - angina pectorală: a. angina de efort: -angina de novo; -angina
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ischemică. Didactic și practic, cardiopatia ischemică definită de OMS este cea mai frecvent utilizată, cu numeroase adăugiri rezultate din studiile mai recente [20]. ETIOPATOGENIE Condițiile etiologice ale diferitelor tipuri de cardiopatie ischemică se pot grupa astfel [10, 20]: a. ateroscleroza coronariană cu diversele sale tipuri morfologice reprezintă principala etiologie a cardiopatiei ischemice. Leziunile aterosclerotice sunt localizate pe coronarele epicardice, putând fi unice sau multiple, concentrice sau excentrice, difuze sau limitate, complicate sau necomplicate, semnificative, nesemnificative sau critice, în funcție de criteriile de apreciere
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cardiopatiei ischemice. Leziunile aterosclerotice sunt localizate pe coronarele epicardice, putând fi unice sau multiple, concentrice sau excentrice, difuze sau limitate, complicate sau necomplicate, semnificative, nesemnificative sau critice, în funcție de criteriile de apreciere folosite; se recunoaște faptul că peste 90% din evenimentele coronariene acute sau cronice au ca etiologie ateroscleroza coronariană. b. cauze neaterosclerotice care produc reducerea sau întreruperea fluxului coronarian determinând un tablou simptomatic și clinic de cardiopatie ischemică prin variate mecanisme. Principalele cauze neaterosclerotice ale cardiopatiei ischemice sunt [10, 20]: 1
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
epicardice, putând fi unice sau multiple, concentrice sau excentrice, difuze sau limitate, complicate sau necomplicate, semnificative, nesemnificative sau critice, în funcție de criteriile de apreciere folosite; se recunoaște faptul că peste 90% din evenimentele coronariene acute sau cronice au ca etiologie ateroscleroza coronariană. b. cauze neaterosclerotice care produc reducerea sau întreruperea fluxului coronarian determinând un tablou simptomatic și clinic de cardiopatie ischemică prin variate mecanisme. Principalele cauze neaterosclerotice ale cardiopatiei ischemice sunt [10, 20]: 1. anomalii congenitale: a.-origine anormală din aortă; b
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
sau limitate, complicate sau necomplicate, semnificative, nesemnificative sau critice, în funcție de criteriile de apreciere folosite; se recunoaște faptul că peste 90% din evenimentele coronariene acute sau cronice au ca etiologie ateroscleroza coronariană. b. cauze neaterosclerotice care produc reducerea sau întreruperea fluxului coronarian determinând un tablou simptomatic și clinic de cardiopatie ischemică prin variate mecanisme. Principalele cauze neaterosclerotice ale cardiopatiei ischemice sunt [10, 20]: 1. anomalii congenitale: a.-origine anormală din aortă; b.-origine din trunchiul arterei pulmonare; c.-fistule coronariene; d.-punte
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
întreruperea fluxului coronarian determinând un tablou simptomatic și clinic de cardiopatie ischemică prin variate mecanisme. Principalele cauze neaterosclerotice ale cardiopatiei ischemice sunt [10, 20]: 1. anomalii congenitale: a.-origine anormală din aortă; b.-origine din trunchiul arterei pulmonare; c.-fistule coronariene; d.-punte miocardică. 2. embolii: a.-trombus; b.-calciu; c.-vegetații; d.-cateterism cardiac, PTCA, etc. 3. disecție; 4. spasm; 5. traumatism: a.-penetrant sau nepenetrant; b.-cateterism; c.-chirurgie. 6. arterite: a.-boala Takayasu; b.-periarterita nodoasă; c.-LES
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
și aport: a.-stenoza aortică; b.-hipertensiunea arterială sistemică; c.-tireotoxicoză. 12. boala vaselor coronare mici a.-cardiomiopatia hipertrofică; b.-amiloid; c.-diabet zaharat; d.-transplant cardiac. 13. artere coronare normale. În cele ce urmează se vor prezenta principalele sindroame coronariene întâlnite în practică: a. infarctul miocardic acut cu supradenivelare de ST; b. angina pectorală instabilă/infarctul miocardic fără supradenivelare de ST; c. angina pectorală stabilă, cronică; d. angina variantă (Prinzmetal); urmând ca celelalte forme de cardiopatie ischemică să fie studiate
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Prinzmetal); urmând ca celelalte forme de cardiopatie ischemică să fie studiate la momentul potrivit. INFARCTUL MIOCARDIC ACUT CU SUPRADENIVELARE DE SEGMENT ST Infarctul miocardic acut (IMA) reprezintă cea mai importantă cauză de mortalitate în țările industrializate. Utilizarea tehnicilor de reperfuzie coronariană a redus în ultimii ani mortalitatea intraspitalicească prin infarct miocardic acut sub 5-7%. Sindromul infarctului miocardic acut recunoaște două definiții diagnostice fundamentale și anume [10]: 1. diagnosticul patologic reprezentat de punerea în evidență a morții miocitelor ca o consecință a
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
fragmente de miozină, microelemente. O creștere enzimatică este diagnostică pentru citoliza miocardică dacă se atinge cel puțin dublul valorilor normale pentru acea enzimă, iar cinetica reală a eliberării este identică cu cea teoretică. Deoarece, în prezent, s-a introdus dezobstrucția coronariană în urgență, se poate ca valorile enzimatice să nu atingă dublul normalului și cinetica reală să fie alta decât cea teoretică. Următoarele determinări enzimatice sunt folosite pentru diagnosticul pozitiv și diferențial al IMA cu supradenivelare de segment ST [10]: a
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
specifice cardiace sunt troponina C, troponina I și troponina T care se determină în practica clinică cu teste rapide ce folosesc anticorpi monoclonali. Determinările troponinei cardiace reprezintă o valoare prognostică pentru pacienții cu risc de aspecte clinice severe în timpul simptoamelor coronariene acute fiind independentă de alți factori de risc cum ar fi: anomaliile ECG sau vârsta. În continuare sunt prezentate variațiile principalilor markeri serici utilizați în prezent, curent, în practica clinică pentru diagnosticul IMA cu supradenivelare de segment ST. În concluzie
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
IMA are evoluție constantă, se impune efectuarea de electrocardiograme seriate pentru a surprinde modificările dinamice. Modificările electrocardiografice sunt asociate cu cele trei tipuri de modificări funcționale: ischemia, leziunea și necroza miocardică; de aceea, ECG trebuie practicată de rutină la pacienții coronarieni [10]. Evoluția tipică a ECG în IMA cu supradenivelare de segment ST este cea clasică, în trei stadii: acut (cu o fază supraacută și o fază de infarct acut constituit), subacut (de la 2-3 săptămâni de la debutul infarctului până la 2-3 luni
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de conducere atrială. Aspecte atipice electrocardiografice se întâlnesc în circa 30-40% din cazuri [10, 20]: 1. sindromul WPW poate masca un infarct sau îl poate mima; 2. infarctul vechi poate masca un nou infarct când acesta apare în același teritoriu coronarian sau la distanță, în zona opusă electric; 3. tulburările de conducere intraventriculare sunt deosebit de importante. BRD și HAS nu maschează semnele directe de IMA. BRS maschează infarctele inferior și anterior, uneori și pe cele laterale. Semnele ECG care sugerează un
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
stabilirea prognosticului pacienților cu IMA. Tehnicile radioizotopice trebuie aplicate în cazuri bine selecționate pentru a evita agravarea situației hemodinamice a pacientului. Aprecierea dimensiunilor infarctului reprezintă o problemă deosebită din toate punctele de vedere legate de evoluția în timp a accidentului coronarian acut. În acest scop sunt utile ecocardiografia, enzimele serice cu tropism miocardic și tehnicile invazive neimagistice. INFARCTUL MIOCARDIC ACUT DE VENTRICUL DREPT Infarctul miocardic de VD constituie o entitate ce s-a conturat mai precis în ultimii ani. Faptul neglijării
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
se evaluează fracția de ejecție a VS (eco, ecocardiografie de efort și stres farmacologic, angiografie cu radionuclizi, PET*), ischemie miocardică, instabilitatea electrică. ANGINA PECTORALĂ INSTABILĂ SAU INFARCTUL MIOCARDIC ACUT FĂRĂ SUPRADENIVELARE DE SEGMENT ST [42, 54, 57] Reprezintă un sindrom coronarian acut cu manifestări clinice ca o angină pectorală (sau echivalentul unui disconfort toracic de tip ischemic care se asociază cu cel puțin unul din următoarele trei criterii: 1. apare în repaus sau exerciții fizice minime și, de obicei, durează mai
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de angină împreună cu durerea toracică cu caracter anginos, și fenomenele asociate. EXAMEN OBIECTIV Examenul obiectiv la pacienții cu angină pectorală instabilă este frecvent normal dacă el se efectuează în afara crizelor dureroase. Sunt prezenți unul sau mai mulți factori de risc coronarian. Examenul obiectiv este dominat de durerea anginoasă, semne de afectare ventriculară stângă care includ și diaforeza, paliditate, tegumente reci, tahicardie sinusală, zgomot III sau IV audibile, stetacustică de insuficiență mitrală ischemică și raluri de stază bazale bilateral la ambii plămâni
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
o angină instabilă. Prezența supradenivelării tranzitorii de ST (sub 20 de minute), care apare la 10% din pacienți este considerată ca având un prognostic extrem de rezervat. Înregistrarea electrocardiografică Holter, sau monitorizarea prin telemetrie a pacienților în secțiile de terapie intensivă coronarieni se utilizează din două motive fundamentale: monitorizarea aritmiilor și a modificărilor recurente de segment ST; 2. Determinarea enzimelor serice cu tropism miocardic (CK-MB), troponina T sau I este utilizată pentru diagnosticul diferențial al anginei instabile de IMA constituit; 3. Determinarea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
despre sediul, tipul și severitatea leziunilor stenozante coronare, prezența trombozei coronare, numărul de vase afectate, existența circulației colaterale precum și date despre eventualele tulburări de cinetică și funcție ale VS (3/4 din pacienții cu AI au leziuni trivasculare semnificative). Fluxul coronarian apreciat TIMI pe coronarografie este de asemenea diminuat la pacienții cu AI mai ales la cei cu nivele ridicate de Tropo T și Tropo I; 5. Angioscopia și ultrasonografia intravasculară oferă o definiție de corectă a leziunii critice („culprit lesion
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
leucocitoză, ligandul CD40 (component al familiei de protenie TNF alfa) hormonul natriuretic tip B (BMP), mieloperoxidaza, creatinina, glicemia. ANGINA VARIANTĂ SAU ANGINA PRINZMETAL Angina variantă sau angina Prinzmetal (1959) reprezintă o formă specială de angină pectorală produsă de un spasm coronarian localizat, care determină scăderea tranzitorie marcată și abruptă a diametrului unei artere coronare epicardice (sau o arteră septală mare) și care este însoțită de modificări electrocardiografice secundare ischemiei severe. Ea se poate asocia cu IMA, aritmii cardiace severe (inclusiv TV
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
a diametrului unei artere coronare epicardice (sau o arteră septală mare) și care este însoțită de modificări electrocardiografice secundare ischemiei severe. Ea se poate asocia cu IMA, aritmii cardiace severe (inclusiv TV și FV) și moarte subită [20]. SIMPTOMATOLOGIE Durerea coronariană tipică în angina Prinzmetal este de repaus, de durată și intensitate mai mare decât durerea coronariană comună, care nu apare la efort, nu este produsă de factori psihoemoționali; durerea are „orar fix”, mai frecventă în partea a II-a a
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
modificări electrocardiografice secundare ischemiei severe. Ea se poate asocia cu IMA, aritmii cardiace severe (inclusiv TV și FV) și moarte subită [20]. SIMPTOMATOLOGIE Durerea coronariană tipică în angina Prinzmetal este de repaus, de durată și intensitate mai mare decât durerea coronariană comună, care nu apare la efort, nu este produsă de factori psihoemoționali; durerea are „orar fix”, mai frecventă în partea a II-a a nopții, între miezul nopții și ora 8 dimineața, câteodată apare în episoade de 2-3 minute, până la
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ale anginei variante sunt spasmul unei artere coronare proximale cu ischemie transmurală și anomalii ale funcției evidenția ateroscleroză coronară proximală severă VS. La 2/3 din pacienți se poate, restul pacienților având coronare normale; 3. Testele de provocare a spasmului coronarian sunt: a. testul cu ergonovină: este cel mai fidel în provocarea modificărilor caracteristice; astfel, administrarea de 0,05 mg (până la 0,1-0,25 mg) poate produce în 3-5 minute modificări ECG tipice însoțite de durerea anginoasă; testul trebuie să fie
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
d. ecocardiografia bidimensională, ecocardiografia transesofagiană, ecocardiografia Doppler, ecocardiografia de stres și cea intravasculară (IVUS - intravascular ultrasound) explorează peretele liber al VS, SIV, fluxul sanguin prin trunchiul ACS, cinetica segmentară și globală, dimensiunile VS, sediul și morfologia plăcilor intraluminale, diametrul luminal coronarian. Ecocardiografia de stres farmacologic utilizează Dipiridamol sau Dobutamină intravenos pentru aprecierea cineticii ventriculare. e. examinările radioizotopice (tehnici de cardiologie nucleară): -scintigrafia de perfuzie miocardică cu Taliu 201 efectuată la efort; -tomografia computerizată a emisiunilor de fotoni(spect); -scintigrafia de perfuzie
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
pulmonară sau alte boli cardiace care pot determina angină pectorală. 2. Metodele invazive care se utilizează în diagnosticul sindromului de angină pectorală sunt: cateterismul cardiac, coronarografia și ventriculografia a. coronarografia reprezintă metoda de elecție pentru aprecierea extensiei și severității bolii coronariene. Datele coronarografice, morfologice sunt clasificate în stenoze nesemnificative, semnificative, critice și ocluzie totală. Coronarografia este indicată la pacienții cu angină pectorală în condițiile descrise la partea generală, de explorare a aparatului cardiovascular; în plus, coronarografia mai decelează aspectul coronarografic după
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de presiuni, inclusiv în artera pulmonară și ramurile sale, evidențiază traiectele anormale și shunt-ul D-S. Angiocardiografia evidențiază: gradul și lungimea stenozei infundibulare, mărimea orificiului pulmonar în raport cu cel aortic, calibrul ramurilor pulmonare, mărimea circulației bronșice colaterale și dispoziția sistemului arterial coronarian. Poate releva uneori coexistența unei PCA, stenoza unei ramuri a AP, dextropoziția arcului aortic, deschideri anormale ale venelor pulmonare. 5. Rezonanța magnetică nucleară (RMN) și computer tomografia (CT) rapidă pot delimita prezența și aspectul fluxului sanguin pulmonar, dar nu sunt
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Electrocardiograma Modificările electrocardiografice care apar frecvent în pericardite sunt modificările de fază terminală și tulburări de ritm. Pericardul neavând activitate electrică, modificările fazei terminale sunt expresia iritației miocardului subiacent. Aceste modificări ST-T sunt difuze (apar în toate derivațiile) față de coronarieni unde sunt localizate pe un perete (anterior sau postero-inferior). În stadiul precoce, segmentul ST este supradenivelat, cu concavitatea în sus. După 2-3 zile, segmentul ST devine izoelectric, cu unda T aplatizată sau bifazică. Ulterior, unda T devine negativă. Spre vindecare
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]