5,110 matches
-
condițiunile și de formele prevăzute în legi, nimeni nu poate lua ori presta jurăminte de credință. ART. 9 Românul care, fără prealabilă autorizație a Guvernului, va intra in orice serviciu al unui Stat străin, sau se va alătura pe lângă o corporație militară străină, pierde de plin drept cetățenia română. Supunerea, pentru oricât timp și din orice fapt ar rezulta ea, la vreo protecție străină, trage dupa sine pierderea de plin drept a cetățeniei române. Naționalitatea română pierdută în condițiunile aici arătate
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
această distincție la baza împărțirii societății în clase stări. Așa cum arată profesorul Todosia: "Scolastica medievală, în toate etapele ei, a jucat un rol pozitiv prin educația pe care a făcut-o poporului în spiritul muncii, al solidarității dintre membrii diferitelor corporații, ceea ce a facilitat dezvoltarea meșteșugurilor, a umanizat raporturile sociale, a atenuat tensiunile dintre diferitele grupuri, care puteau să se transforme în lupte sîngeroase"32. Prin analiza făcută diferitelor concepte și categorii economice, prin ansamblul de instrumente utilizate, autorii medievali au
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
a reflectat puternica stratificare socială din lumea arabă. În prelungirea corpului urban al marilor orașe, în special al capitalelor, au fost construite tentacular cartiere separate pentru pătura celor avuți, cartiere diplomatice și de afaceri pentru oficialii străini și pentru reprezentanții corporațiilor transnaționale în Amman, Alger, Tunis, Cairo, Beirut. Creșterea polinucleară s-a manifestat în sens opus aglutinării, prin unirea mai multor nuclee urbane dezvoltate fiecare prin concreștere. Această juxtapunere este cel mai vizibilă în orașele din spațiile ex-coloniale, unde coloniștii europeni
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
să poată da seama de sensul unei vieți, în alegerile sale fundamentale: dragoste, profesie, opțiuni ideologice susține ne(ur)o-marxistul contemporan cu autorul studiilor despre narcisism (Bernard Muldworf, 116). Se prea poate (iar specialiștii în "resurse umane", poliția politicii corporațiilor și asociațiilor ar fi de acord). Depinde însă de fragmentul de cuvânt pe care pui accent: pe viață (bios) sau pe scrierea ei (graphein). Or Pițu face tot timpul o pendulare între ele, îl afli în trăirea scrierii când îl
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
La un an după ce Anglia a părăsit Irlanda, muriseră mai mulți irlandezi decât în tot războiul anterior. Simțindu-se străin în propria patrie, părăsit de orice credință și speranță, pleacă pe continent și se oprește la Amsterdam. La sediul unei corporații navale internaționale i se oferă postul respectiv de meteorolog. Acceptă și iată-l acum în prima noapte în casa părăsită de la antipozi. Ca un Ulise ispitit de sirene, are parte de vedenii fantasmatice tip E.A. Poe, cum ar fi mâna
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Marea Nordului. Aceste simptome de umanizare sunt considerate de cei din Noile State o monstruoasă disidență subumană, dar nu și de Amlis Wess, din aceeași rasă cu Isserley și sosit cu o navă la fermă, în calitate de reprezentant al celei mai mari Corporații din lume. Amlis este un superb animal cu bot de vulpe și blană, cu șase degete, coadă și patru picioare multifuncționale, care militează contra canibalismului și a afacerilor terifiante ale Corporației, argumentând că suntem cu toții la fel sub piele, oameni
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
navă la fermă, în calitate de reprezentant al celei mai mari Corporații din lume. Amlis este un superb animal cu bot de vulpe și blană, cu șase degete, coadă și patru picioare multifuncționale, care militează contra canibalismului și a afacerilor terifiante ale Corporației, argumentând că suntem cu toții la fel sub piele, oameni și animale. Nesociabilă și asocială, revoltată de abuzuri maschiliste și încercată de greață și ură față de vodseli, Isserley revine pe autostradă. Are la bord, de data asta, un ucigaș în serie
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
de putere publică, care va servi ca punct de plecare în dezvoltarea statelor moderne. În același timp, au fost puse în lumină câteva principii a căror importanță nu poate fi subestimată: obiectivitatea dreptului, sensul ierarhic al vieții sociale, ideea de corporație, universalismul. Ideea obiectivității dreptului se află în chiar centrul tradiției religioase și domină toate instituțiile medievale. În orașe, după un prim moment de ezitare, statutele municipalităților și corporațiilor de meseriași vor deveni în scurt timp corpusuri intangibile. Noțiunea de drept
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
poate fi subestimată: obiectivitatea dreptului, sensul ierarhic al vieții sociale, ideea de corporație, universalismul. Ideea obiectivității dreptului se află în chiar centrul tradiției religioase și domină toate instituțiile medievale. În orașe, după un prim moment de ezitare, statutele municipalităților și corporațiilor de meseriași vor deveni în scurt timp corpusuri intangibile. Noțiunea de drept obiectiv este nucleul însuși al sociologiei corporatiste. Sensul ierarhic al vieții sociale este de asemenea evident. Evul Mediu se dovedește incapabil să conceapă un ordin (ordo) care să
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
întrebări: voința membrilor exprimată separat, are aceeași valoare cu cea care rezultă în urma unei deliberări comune? magistratul sau Consiliul nu are o autoritate superioară celei a tuturor indivizilor? nu reprezintă (acesta este un cuvânt cheie pentru înțelegerea problemelor: reprezentarea) ei corporația ca întreg, indivizii nefiind decât o parte? Pentru toate aceste întrebări, răspunsurile sunt legate de înțelegerea unei idei superioară indivizilor: universitas. Ea reprezintă necesitatea unirii într-o concepție satisfăcătoare a noțiunilor de mulțime și unitate, situându-se la originea concepției
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
întreg, indivizii nefiind decât o parte? Pentru toate aceste întrebări, răspunsurile sunt legate de înțelegerea unei idei superioară indivizilor: universitas. Ea reprezintă necesitatea unirii într-o concepție satisfăcătoare a noțiunilor de mulțime și unitate, situându-se la originea concepției de corporație și impusă începând cu jumătatea secolului al XIII-lea. Universitas înseamnă, în esență, reducerea unei mulțimi la unitate și, pentru perioada menționată, se poate afirma că este distinctă de persoanele care o constituie, că ea însăși trebuie tratată ca o
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
perfecte, sistemele de guvernare, critica monismului totalitar etc. În ceea ce privește distincția între individualism și corporatism, Aristotel a elaborat teza preeminenței, a priorității ontologice a întregului asupra părții 17. Ea reprezintă o adevărată Chartă a corporatismului medieval, replica filosofică a ideii de corporație elaborată de juriști. Concepția lui Aristotel definește aspectul corporatist al sintezei tomiste. Mai mult decât el însă, Sf. Toma d'Aquino (în De regno sau De regimene principum)18 a încercat să distingă pentru a le reuni ulterior într-o
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
totală, cel puțin o autonomie foarte largă. Ele au constituit în inima vechiului Imperiu feudal nuclee generatoare ale unei vieți politice noi, fondată pe sentimentul până atunci necunoscut al vieții colective, diversificându-se într-o adevărată inflorescență de corpuri, bresle, corporații și frății. O simplă asociere de fapt a bogatelor bresle de negustori și a marilor orașe comerciale a fost suficientă pentru a constitui, în jurul orașului Lübeck, ambițioasa și respectata Hansa, care să asigure stăpânirea Mării Nordului și a Mării Baltice. Contra acestor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de către suverani. De multe ori principii cereau împrumuturi pe care nu erau capabili să le restituie. Desfășurată la scara unei țări întregi, mișcarea se constată în mod egal în interiorul orașelor, unde fiecare din condițiile sociale, apoi fiecare dintre bresle, fiecare corporație, încearcă să-și fundamenteze situația juridică pe o Cartă care să precizeze exact zona de acțiune care îi este rezervată. Pentru a participa la viața juridică, apoi la cea politică, trebuie să se obțină definirea autentică a drepturilor și libertăților
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
fixează pe ruinele feudalității este fondat de sus în jos, pe o ierarhie a condițiilor și privilegiilor, ierarhie care este produsul unei lungi evoluții. Împotriva unui Sfat aristocratic, care avea tendința de a controla întreaga viață a orașului, breslele și corporațiile de meseriași și-au apărat drepturile, au obținut statutul lor și au devenit către anul 1350 principalele stări ale orașului. Aproximativ în aceeași perioadă principii teritoriali, datorită ambiției și politicii lor, au provocat ne-mulțumirile micii nobilimi, care s-a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
au fost înlocuite de reuniri periodice ale seniorilor feudali: adunările aulice (curia, colloquium)341. În cursul secolelor XIV-XV și aceste adunări vor fi înlocuite de instituții cu un cu totul alt caracter: reuniuni de persoane aparținând păturilor privilegiate, constituite în corporații și numite în mod curent stări. Perioada decisivă a dezvoltării acestora a fost, desigur, epoca mișcării husite, care a accentuat ideea participării "democratice" la guvernare a unui număr destul de mare de locuitori ai țării. În cadrul curentelor sale cele mai radicale
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
se manifeste. În 1320 Flandra renunța pentru totdeauna la teritoriile concedate prin pacea de la Athis (1305), devenind un teritoriu german. Caracterul democrațiilor urbane conservă "democrația privilegiaților". Spiritul corporatist se manifesta deplin. Guvernarea orașului este impusă de repartizarea locuitorilor în diferite corporații. Nimeni nu poate interveni în guvernare, administrare urbană, ca persoană particulară. Viața politică, asemenea celei economice, aparținea colectivității, care urmărește permanent stabilirea unui echilibru între diversele grupe sociale. Constituțiile din secolul al XV-lea oglindesc efortul pentru reprezentarea intereselor acestora
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de a declara război și a încheia pacea, ratificau sau respingeau hotărârile federale. Orașele sunt, la rândul lor, "democrații reprezentative" de tipuri variate, cu Adunări generale ale burgheziei și Consilii alese. În Zürich, Saint Gall și Schaffhouse domina organizarea pe corporații. La Zürich 13 șefi din corporații au locurile lor în Consiliu, alături de vechea burghezie, alți consilieri sunt desemnați din rândul celor mai bogați cetățeni, iar fiecare 20 de alegători desemnează un delegat în Consiliu. Consilii asemănătoare funcționau și la Berna
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
încheia pacea, ratificau sau respingeau hotărârile federale. Orașele sunt, la rândul lor, "democrații reprezentative" de tipuri variate, cu Adunări generale ale burgheziei și Consilii alese. În Zürich, Saint Gall și Schaffhouse domina organizarea pe corporații. La Zürich 13 șefi din corporații au locurile lor în Consiliu, alături de vechea burghezie, alți consilieri sunt desemnați din rândul celor mai bogați cetățeni, iar fiecare 20 de alegători desemnează un delegat în Consiliu. Consilii asemănătoare funcționau și la Berna: "Consiliul celor 16" și "Consiliul celor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
naționale la unul cu piețe globale, marcat de numeroase inovații și de o concurență acerbă. Au început să prevaleze sistemele internaționale integrate de producție și tehnologii, fluxurile intense de investiții în străinătate, piețele financiare integrate, precum și o vastă rețea a corporațiilor transnaționale și a filialelor acestora. Activitatea economică se transformă și se desfășoară în prezent sub impactul procesului de globalizare, de creștere a interdependențelor, creînd noi reguli ale jocului în relațiile internaționale. Între stat și economie s-a deschis o prăpastie
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
statului se cere redefinit și se caută o nouă ordine internațională concordantă cu diferitele interese ale statelor și grupărilor de state și noi instituții cu caracter global capabile să gestioneze noile realități. A devenit necesară o ordine pluralistă, incluzînd state, corporații, organizații internaționale, blocuri regionale și alte grupări, care trebuie să servească ansamblul, economia mondială în întregul ei. S-au structurat și diferite subsisteme, cu autoreglare, care îndeplinesc funcții specifice. Oricum, guvernele naționale își văd amputată serios capacitatea de a formula
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
la nivel internațional și la nivel regional. Transnaționaliștii sau hiperglobaliștii (Kenichi Ohmae, Joseph Nye, Robert Keohane, Karl Kaiser, Paul Taylor, James Rosenau, David Korten, Peter Drucker ș.a.) consideră că guvernele naționale sunt uzate moral, iar inițiativa este preluată de marile corporații. Economia mondială a devenit prioritară, eliminînd macroeconomia statului-națiune. Impactul sistemului național asupra unităților sale de bază se face resimțit în toate aspectele majore ale politicii, economiei, culturii etc. Actuala criză economică mondială însă reabilitează în bună măsură rolul statelor, globalizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
față de tradiții, mîndria de a fi american, rămîn mai curînd apanajul claselor defavorizate. America este condusă de un mic grup de oameni, care au confiscat puterea în scopul dominării întregii lumi, o elită cosmopolită formată din politicieni, lideri ai marilor corporații transnaționale, proprietari ai unor trusturi de presă și cîțiva intelectuali globaliști, în timp ce majoritatea populației devine tot mai naționalistă și mai tradiționalistă. Așadar, elite cosmopolite, adevărate "suflete moarte", rătăcesc poporul american, tîrîndu-l în aventura globalistă, unde îl amenință dezastre de proporții
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
naționale într-o entitate globală, cu erodarea corespunzătoare a rolului și autorității guvernelor naționale. Pe cale de consecință, reglementările, instituțiile și normele internaționale, ca și contractele între părți devin superioare vechilor coduri legale și morale naționale. În context, constată Huntington, marile corporații întorc spatele Americii. Concerne mari, cu baza în S.U.A., precum Ford, Motorola, Coca-Cola, Aetne, Kimberly-Clark, Price Castco și multe altele, au devenit tot mai puțin americane, recrutîndu-și conducerea și mîna de lucru practic din întreaga lume, în slujba intereselor lor
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Ei bine, este vorba despre profesioniști în economie, extrem de bine plătiți, care escrochează țări mai puțin ajutorate, cu sume uriașe. Ei direcționează bani de la Banca Mondială sau Agenția S.U.A. pentru Dezvoltare Internațională, precum și de la alte organisme similare, către conturile marilor corporații sau ale cîtorva familii de potentați care efectiv conduc lumea prin intermediul banilor. De data aceasta nu mai e vorba despre o teorie conspiraționistă, ci despre mărturisirea unui om din interiorul sistemului, care a ezitat, datorită amenințărilor, refuzurilor editoriale și mitei
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]