179,659 matches
-
destinație decât cea de locuință dotate cu surse individuale de caldură, precum și în cazul locuințelor sau spațiilor cu altă destinație decât cea de locuință desprinse total sau parțial de la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică. Citirea indicilor repartitoarelor de costuri pentru apa caldă se va face de către reprezentantul legal al asociației de proprietari/locatari, respectiv de către prestator, împreună cu proprietarul spațiului cu destinație de locuință, pe cât posibil în aceeasi zi în care se citesc contoarele de energie termică montate pe branșamentul
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
locatari, respectiv de către prestator, împreună cu proprietarul spațiului cu destinație de locuință, pe cât posibil în aceeasi zi în care se citesc contoarele de energie termică montate pe branșamentul de apă caldă. Cu această ocazie se vor citi și indicii repartitoarelor de costuri pentru apă caldă montate în spațiile comune. Valorile citite la fiecare repartitor se vor trece într-un tabel care va cuprinde: data; apartamentul/spațiul comun; numele proprietarului; valoarea indicelui/indicilor; starea sigiliilor; starea instalației sanitare interioare, cu menționarea eventualelor defecțiuni
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
consumurilor individuale de apă caldă. În cazul în care apa caldă este utilizată în spațiile cu destinație de spălătorie, special amenajate în acest sens din construcție, asociația de proprietari/locatari, prin intermediul administratorului, va ține o evidență a indicilor repartitorului de costuri pentru apă caldă montat la spălătorie, pe fiecare membru al asociației, iar cheltuielile aferente consumului pentru spălătorie se vor adăuga proprietarului care a utilizat spălătoria. Pentru perioada în care repartitorul de costuri pentru spălătorie a fost indisponibil, indiferent de cauză
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
va ține o evidență a indicilor repartitorului de costuri pentru apă caldă montat la spălătorie, pe fiecare membru al asociației, iar cheltuielile aferente consumului pentru spălătorie se vor adăuga proprietarului care a utilizat spălătoria. Pentru perioada în care repartitorul de costuri pentru spălătorie a fost indisponibil, indiferent de cauză, consumurile pentru spălătorie se stabilesc conform baremurilor în vigoare, iar repartizarea cheltuielilor aferente apei calde se face în sistem paușal tuturor proprietarilor din condominiul respectiv. Consumul de energie termică pentru apa caldă
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
termică pentru apa caldă de consum și cantitățile de apă caldă aferente spațiilor comune, altele decât spălătorii , se repartizează tuturor proprietarilor spațiilor cu destinație de locuință sau cu altă destinație, proporțional cu cota indiviză. Pe perioada în care repartitorul de costuri pentru părțile comune este indisponibil, indiferent de cauză, se ia în considerare contravaloarea acestui consum, aferentă citirii anterioare. Pentru spațiile cu destinație mixtă din condominiu unde se desfășoară efectiv activități, alimentate de la branșamentul termic comun al condominiului și pentru care
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
caldă de consum, acesta având obligația de a comunica în scris aceste date asociației de proprietari/locatari. Dacă din motive întemeiate consumatorul nu poate efectua autocitirea sau nu poate asigura accesul în locuință în perioada stabilită pentru citirea repartitoarelor de costuri pentru apa caldă de consum, se ia în considerare consumul aferent citirii anterioare ori unei perioade similare, urmând ca regularizarea să se facă luna următoare. Pe perioada în care chiar dacă un singur repartitor de costuri pentru apa caldă, montat într-
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
stabilită pentru citirea repartitoarelor de costuri pentru apa caldă de consum, se ia în considerare consumul aferent citirii anterioare ori unei perioade similare, urmând ca regularizarea să se facă luna următoare. Pe perioada în care chiar dacă un singur repartitor de costuri pentru apa caldă, montat într-un spațiu cu destinație de locuință, este defect sau scos din circuit repartizarea cheltuielilor pentru apa caldă pentru acel spațiu se face în regim paușal. Cantitatea lunară de apă caldă de consum, ce revine fiecărui
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
individuală. Notarii publici nu vor autentifica actele de înstrăinare fără dovezile achitării la zi a cheltuielilor de către vechiul proprietar și acceptării preluării în facturare individuală de către noul proprietar, eliberate de furnizorul de energie termică. Livrarea, montarea sistemelor de repartizare a costurilor, precum și repartizarea costurilor individuale cu energia termică se pot face numai de către prestatori autorizați de autoritatea națională de reglementare competentă. Contractele de livrare - montare și/sau de exploatare a repartitoarelor de costuri pentru încălzire se încheie între asociația de proprietari
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
nu vor autentifica actele de înstrăinare fără dovezile achitării la zi a cheltuielilor de către vechiul proprietar și acceptării preluării în facturare individuală de către noul proprietar, eliberate de furnizorul de energie termică. Livrarea, montarea sistemelor de repartizare a costurilor, precum și repartizarea costurilor individuale cu energia termică se pot face numai de către prestatori autorizați de autoritatea națională de reglementare competentă. Contractele de livrare - montare și/sau de exploatare a repartitoarelor de costuri pentru încălzire se încheie între asociația de proprietari/locatari și prestator
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
energie termică. Livrarea, montarea sistemelor de repartizare a costurilor, precum și repartizarea costurilor individuale cu energia termică se pot face numai de către prestatori autorizați de autoritatea națională de reglementare competentă. Contractele de livrare - montare și/sau de exploatare a repartitoarelor de costuri pentru încălzire se încheie între asociația de proprietari/locatari și prestator și vor cuprinde clauze obligatorii privind răspunderea contractuală a prestatorului. În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei metodologii, prestatorii au obligația să încheie cu
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
nu au mai putut fi utilizate ca teren arabil, fără riscul degradării iremediabile, încât exploatarea extensivă prin creșterea animalelor, mai ales a cornutelor mici, poate fi mai profitabilă. În privința suprafețelor pomi - viticole se remarcă o restrângere datorită, în primul rând, costului pe care-l presupune întreținerea unei plantații sistematice, cunoscute fiind slabele posibilități financiare ale regiunii în ansamblu. Astfel, reducerea suprafețelor pomi - viticole în ultimii ani se datorește proastei întrețineri și slabei productivități, ca și degradării lor avansate. Desigur, nu au
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
despre ceea ce este necesar, interzis sau permis și sunt întărite de o manieră previzibilă în situații particulare de către agenți responsabili cu monitorizarea comportamentului și impunerea de sancțiuni. Normele sunt prescripții împărtășite care tind să fie întărite chiar de către participanți cu costuri impuse intern sau extern. Strategiile sunt planurile pe care indivizii le dezvoltă în interiorul structurii de stimulente produse de reguli, norme și așteptările pe care le au față de comportamentul celorlalți într-o situație influențată de condiții fizice și materiale relevante (Ostrom
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
vatra satului. Încadrarea acestora în unul dintre cele patru tipuri de bunuri poate fi dificilă, în special în cazul pădurilor. Dificultatea vine din suprapunerea mai multor factori: caracteristicile intrinseci ale bunurilor, formele de proprietate stabilite în raport cu acestea, posibilitățile tehnologice și costurile necesare îngrădirii accesului la ele (Miroiu, 2001, pp. 20-21; Miroiu, 2007, pp. 126-141). Mai mult, literatura de specialitate face distincție între copacii din pădure, care sunt bunuri private (McKean, 2000, p. 29), și pădure, care este un sistem de resurse
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
era întoarcerea terenului în devălmășie și reîmpărțirea lui. Acest mecanism funcționa și în cazul conflictelor între sate și în cazul conflictelor între săteni. Conform teoriei, pentru ca un mecanism de aplanare a conflictelor să fie eficient, el trebuie să nu impună costuri mari. Dacă judecăm prin prisma statului modern, prin prisma a ceea ce cunoaștem azi despre organizarea teritorială, atunci acest mecanism ne apare ca fiind extrem de costisitor, dacă nu chiar nepermis, având în vedere că ar încălca proprietatea privată. În satul devălmaș
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
o masă critică de nemulțumiți și micile înțelegeri parti culare, aprobate de către obște, nu mai dădeau roade. Cu alte cuvinte, redistribuirea avea loc atunci când majoritatea conștientiza că se află într-o situație mai proastă dacă nu schimbă regulile. Revenind la costuri, ele erau mult diminuate deoarece în comunitate existau norme de reciprocitate și încredere - și când spun asta mă refer la faptul că folosirea actelor era aproape inexistentă, împărțirea era făcută și desfăcută prin acord mutual, întărit rareori de acte. Aici
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
egale, prin tragere la sorți. Acest sistem prezintă avantajul că toată obștea este de față atunci când se fac tăierile, iar cantitatea nu este „după puteri” sau „după nevoi”, ci este fixă. În lipsa unor detalii empirice, presupunem că acest sistem avea costuri de monitorizare reduse pentru că, date fiind dimensiunile reduse ale comunității, cu greu putea cineva să intre cu lemne în vatra satului într-o zi în care nu se făceau tăieri colective. În Vrancea întâlnim reguli care merg până la detalierea numărului
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
satele devălmașe românești, cumulate cu nivelul de dezvoltare al aparatului administrativ de stat din acea perioadă, putem afirma, din perspectiva Cadrului de Analiză și Dezvoltare Instituțională, că forma de proprietate în comun era cea mai potrivită la acea vreme. Astfel, costurile creării și întăririi drepturilor de proprietate privată sunt mari. Dacă în cazurile studiate de Ostrom costurile mari proveneau din dificultatea tehnică de a împărți resursele și sistemele respective, în satele devălmașe există costuri mari chiar și în cazul unor resurse
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
putem afirma, din perspectiva Cadrului de Analiză și Dezvoltare Instituțională, că forma de proprietate în comun era cea mai potrivită la acea vreme. Astfel, costurile creării și întăririi drepturilor de proprietate privată sunt mari. Dacă în cazurile studiate de Ostrom costurile mari proveneau din dificultatea tehnică de a împărți resursele și sistemele respective, în satele devălmașe există costuri mari chiar și în cazul unor resurse care nu pun astfel de probleme tehnice. Costurile mari vin în principal din raporturile cu statul
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
cea mai potrivită la acea vreme. Astfel, costurile creării și întăririi drepturilor de proprietate privată sunt mari. Dacă în cazurile studiate de Ostrom costurile mari proveneau din dificultatea tehnică de a împărți resursele și sistemele respective, în satele devălmașe există costuri mari chiar și în cazul unor resurse care nu pun astfel de probleme tehnice. Costurile mari vin în principal din raporturile cu statul, care nu avea un aparat administrativ capabil să garanteze proprietatea privată. O altă condiție ce recomandă guvernarea
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
sunt mari. Dacă în cazurile studiate de Ostrom costurile mari proveneau din dificultatea tehnică de a împărți resursele și sistemele respective, în satele devălmașe există costuri mari chiar și în cazul unor resurse care nu pun astfel de probleme tehnice. Costurile mari vin în principal din raporturile cu statul, care nu avea un aparat administrativ capabil să garanteze proprietatea privată. O altă condiție ce recomandă guvernarea în comun este valoarea economică mică a produsului obținut din sistemul de resurse. În cazul
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
proprii sau ale creditorilor (deponenții) și să asigure plasarea acestora, mai ales sub formă de împrumuturi acordate clienților săi.” Scurt istoric al apariției și evoluției tehnologiilor financiar - bancare „Banca este aceea care, pe de o parte cumpără bani, suportând un cost sub forma dobânzii bonificate, iar pe de altă parte vinde banii acumulați, câștigurile obținute regăsindu-se în dobânda percepută... Se poate spune că acumularea resurselor și plasarea lor este cheia de boltă a unei bănci.” O pondere mare, în activitățile
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
contextul economic actual și al poziției concurenților. Rolul strategic al sistemelor informaționale mai poate fi pus în evidentă prin intermediul a trei misiuni fundamentale: îmbunătățirea eficienței operaționale, adică a eficienței activității de exploatare din întreprindere, cu efecte în reducerea sensibilă a costurilor și creșterea calității produselor și serviciilor sale, promovarea inovației organizaționale care privește atât aspectele comerciale, cât și cele de organizare a întreprinderii, constituirea unor resurse informaționale strategice care să ofere noi oportunități de afaceri. O altă perspectivă din care poate
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
să ofere noi oportunități de afaceri. O altă perspectivă din care poate fi văzut rolul strategic al sistemelor informaționale, în general, și al tehnologiilor informaționale, în special, este cea a eliminării barierelor tradiționale care apăreau în fața firmelor: timp, geografice, de cost, structurale. În literatura și practica de specialitate s-au conturat mai multe criterii de clasificare ale sistemelor informaționale, dintre care cel mai important este cel funcțional, potrivit căruia acestea trebuie să sprijine atât activitatea curentă, de exploatare, a întreprinderii, cât
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
Calcul necesar de materiale, Robotizare, Echipamente cu control numeric 2. Sistemul informațional pentru activitatea comerciala: Prelucrare comenzi, Studii de piață, Elaborarea planului de aprovizionare, Publicitate si promovare, Planificarea vânzărilor 3. Sistemul informațional financiar-contabil: Bugetarea trezoreriei, Analiza rentabilității, Înregistrarea tranzacțiilor, Calculația costurilor, Evidența elementelor patrimoniale, Calcule periodice de sinteză, Contabilitate fiscală 4. Sistemul informațional pentru managementul resurselor umane: Evidența competențelor, Planificarea necesarului de forță de muncă, Salarizare, Pregătire și perfecționare, Evidența personalului Tendința de globalizare a economiei mondiale, inclusiv în domeniul bancar
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
Uniunea Europeană. Acest sistem a urmărit susținerea procesării plăților externe dominate, în euro, ca și cum ar fi plăți interne și permite ca transferurile de fonduri bănești, în special cele legate de funcționarea pieței monetare, să fie făcute în spațiul Euro la costuri scăzute, cu un grad ridicat de securitate și cu o viteză sporită a procesării. Acest sistem TARGET a început sa fie operațional de la 01 ianuarie 1999 și are rolul de a interconecta sistemele de decontare pe bază brută (sisteme de
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]