3,019 matches
-
Totuși, și-a adus aminte adresa ei. Inge și-a deschis poșeta și s-a uitat Într-un carnețel: — Nollendorfstrasse, nr. 23. Probabil că ea știe ce punea Pfarr la cale. — Amicul ăsta al tău, Otto, pare să fie mare crai. Inge a râs: — Asta a spus și el despre Pfarr. Era foarte sigur că Pfarr Își Înșela nevasta și că avea o amantă. L-a zărit de câteva ori cu o femeie prin niște cluburi de noapte. Zicea că Pfarr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Gheorghe și bunul Dumnezeu! se rugă Vasilică. Unde mai pui, că și Sfarmă Piatră și Crăiasa ne-au promis ajutor, rosti, cu însuflețire, Ionică. Sfarmă Piatră și Crăiasa v-au promis ajutor? Atunci se cade să vă ajut și eu, Craiul Regatului de Mărgean, ca frate bun ce le sunt, spuse hotărât uriașul cal și îi puse pe șaua strălucitoare, se înălță peste pădurea deasă și, ca-ntr-o clipă, ajunseră la marginea unei stânci. Cei doi flăcăi încercară să urnească
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Nu te teme de mine, ci hai mai repede, până nu vine vrăjitorul cel rău! Bătrânul dezlegă lanțurile, o luă pe baba oloagă și hămesită în brațe și, pe fugă, ajunseră la gura peșterii. Când îi văzură, băieții chemară pe Craiul Regatului de Mărgean, care îi luă în șaua lui argintată, se sui în înaltul cerului, zbură, de dimineață și până-n seară, până ce ajunseră la marginea Ținutului de Piatră. Cum îi dădu jos, calul se prefăcu într-un mândru fecior de
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
gheață a Babei, rostuindu-și, apoi, traiul, bărbații tăind copaci, femeile torcând și împletind haine groase de lână, iar copiii bucurându-se de jocurile Iernii. Și, uite-așa, a rămas iarna stăpână pe acele meleaguri, până când Sfarmă Piatră, Crăiasa și Craiul au luat-o și au închis o în peștera Uitării. Dar, totdeauna, s-au găsit prin acele locuri câțiva voinici, care au adus-o înapoi, bucurând copiii și înveselind casele gospodarilor dornici de petrecere. Nici Baba Iarnă n-a rămas
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
aici. Ceva din felul în care Kevin îi tot spunea “puști” o neliniștea pe Emmy, și nici partea cu legenda nu suna prea grozav. — Ce vrei să spui? a întrebat Emmy, deși chiar nu vroia să afle. — E un mare crai. Nu exagerez, câte o fată în fiecare seară, uneori chiar două. La cei douăzeci și trei de ani ai lui, tipul ăsta a fost cu mai multe fete decât au fost mulți bărbați într-o viață întreagă. Emmy a înghețat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
În gaura de la antenă și În fine auziți un semnal muzical. Ceva de George Enescu. Vorbește un bărbat politică și pe urmă o doamnă cu voce reacționară, probabil din cauza fumatului, pe care o cheamă Monica Lovinescu. Povestește de o carte, Craii de curte veche de Mateiu Caragiale și alte nume pe care nu le-ați mai auzit decât la o petrecere dată de unul dintr-a XI-a, unde se discuta literatură și artă și se citeau poezii. Avea și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
fără soț / Adesea am trecut/ Mă cunoșteau vecinii toți / Tu nu m-ai cunsocut” și Țiganca de Ionel Fernic. Deci tatăl tău Înaintează. Dunga dreaptă a ciorapilor chelneriței, la care s-a tot zgâit, Îi face drumul prin zăpadă, sinuos. Crai bătrân intră În curtea veche, puțin ciupit, adică beat, vesel și membru de partid. Dispozitivele Jaquard bat În noapte modele plasate pe cravatele din mătase naturală, potrivit cererii comerțului. Din alea cum poartă spânzurații de pe peretele din spatele catedrei. Și șefi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
zgâiești când arată grupuri de oameni, doar, doar, o să-l vezi pe tatăl tău la televizor, Însă degeaba. Nu-l vezi. Doamne, ce foame ți-a fost ieri. La cinematograful Înfrățirea Între popoare, Într-un film sovietic, un fecior de crai tăia capul unui zmeu chior și bâlbâit. De șapte ori pe zi. Începând de la matineu până seara târziu. Oh, departe sunt anii În care, mereu, ieșind de la școală flămând, te biruia mirosul de tocană și de prăjitură cu marmeladă venind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
pădure, mă dărâmă și când oi veni acasă poate-i pusă jos, că m-am săturat, și țac, mă mut și eu la garsonieră. Îmi dă și bani, Îmi duc și eu bătrânețile. Sunt bolnav și bătrân, nu mai sunt crai, gata! Lăsați-mă În pace, nu vedeți că sunt bolnav? Sunt bolnav și nu mai am nimic de declarat! Gata! Tac! Lacăt pe gură, apă În șanțuri, lanțuri pe porți, câinii În curtea interioară! Hă, hă, păi ce credeți? Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
din jur. În delir. La 15 decembrie 1965 a avut loc joncțiunea pe orbită a navelor cosmice Gemini 7, pilotată de W. Schirra, și Gemini 8, pilotată de F. Borman și J. Lowell. TU, nu ai intrat la facultate. Ești crai de Magheru și gașca ta de la Boema face joncțiunea cu o gașcă de la Grădinița. Mergeți la un ceai cu unul care zice că este băiatul lui Silviu Brucan. Peste doi-trei ani, te vei reîntâlni cu el Întâmplător, tot prin Piața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
jumătate de oră sus la cucurigu lângă scara liftului și scapi netuns. Te vor tunde abia În luna februarie, Într-o dimineață geroasă În curtea cazărmii militare 01483, undeva pe lângă Cluj, căci tatăl tău nu te-a mai putut răbda crai de Magheru și cu anasâna te trimite la oaste. Să-ți iasă din cap pletele și ghitările electrice și ceaiurile. Și, pentru o vreme, Îți cam ies. Departe, În Marea Nordului, postul de radio pirat Veronica Își continuă transmisiunile. Formația The
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
var, speli moartea pe picioare la Păușești - Măglaș. Faci lucrul ăsta cu un prieten. Numele lui de pescar. Luminile unei tinereți pline de iluzii s-au stins de mult În ochii lui. Se spune că a fost fericit cândva acest crai fără vârstă. O fanfară tristă Îi trece prin suflet. E vremea marilor ratări. Străbați un Ardeal muribund În soarele de toamnă. Amnezic, spulberi filă după filă Memoriile lui Hadrian. Dintr-o altă toamnă, Buliul din Gotoka devine hiperatent și te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
că era extrem de stresat la vremea aceea - se Întoarce la doctor și-i spune: Pardon, tipule, vrei să zici cumva că soția mea are mult păr pe față? Te invit să rezolvăm problema afară. Poate să fie așa de dulce, Craiul meu. Sam asculta cu atenție, punea Întrebări și părea să fie interesat cu-adevărat de problemele lui Chanel. Rezultatul e că n-am nici o problemă fizică. Și se pare că n-ar trebui să am nici o problemă să rămân gravidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
în fine, mai există două narații intercalate propriu-zise, cu rol de exempla: povestea burlescă lui don Eloíno Rodríguez de Alburquerque y Álvarez de Castro și a căsătoriei sale in articulo mortis cu patroana pensiunii în care își târa zilele de crai decăzut, și, în fine, o foarte frumoasă parabolă, povestită de Augusto, a imutabilității vederii interioare prin orbire, legenda pirotehnistului portughez (fogueteiro) și a frumoasei sale soții, epură, aș spune, în plasa datelor terestre marcate de vanitate și nemăsură, a unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
a vremii noastre, din care nu lipsesc marea doamnă catolică, de mare sensibilitate; jurnalistul cu pana bine ascuțită, care desfășoară, poate mai curând dezinvolt decât ponderat, cele mai diverse activități; hăbăucul fără Îndoială simpatic, care descinde din granguri și barosani, crai cu gusturi noctambulești, pe care Îl recunoști de la o poștă după freza fixată cu briantină și gloabele mărunte de polo; chinezul curtenitor și mieros din vechile convenții literare, În care, dincolo de bărbatul viu, eu văd un pasticcio de tip retoric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
zicem va fi În carnetu adus de don Commendatore dân Salerno, a zis Pumita, cu mintea dusă aiurea. Croce, tenebrosul administrator, a dat să schimbe vorba: — Și ce mai zice pretenu Eliseo Requena? I-a dat răspuns, cu voce de crai bătrân, o huidumă jună și albinoasă: Am foarte multă treabă: Ricardito Își va Încheia romanu. Numitul a lămurit, Îmbujorându-se: — Trudesc ca robu, da Pumita zice că să nu dau bătaie. — Io aș pune caietele În saltar și n-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
dramaturgia românească din linia a treia În perioada interbelică (1877 1914). Simplul fapt că omul vine din Basarabia este automat un atestat de valoare. Lucrul ăsta trebuie să-l Înțeleagă și americanii. Îl Înțeleg: În această dramă năprasnică, Păvălache e craiul satului. Bea și iubește pe ruptelea. Prietenul lui cîntă arii rusești la acordeon. Dezrădăcinarea e completă. Într-un moment de iritare, Păvălache Îi sparge armonica. Apar două pretendente la mîna lui Păvălache. Ele spun prostii. Ți-e jenă să rîzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
urmă, când încă era copil și locuiau pe strada Sofia: într-o seară cînd au întârziat, ea și frățiorul ei, în salonul cel mare, ascultând o poveste pe care tatăl lor le-o spunea cu un glas monoton despre nu știu ce crai nemaipomenit cu puteri supranaturale ce salva domnițe din ghearele înfiorătoare ale zmeilor, până când i-a trimis pe amândoi la culcare, cu un sărut pe frunte și o palmă peste fund, și, înainte de a intra în camera lor, au intrat, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
schimb, l-a supt de bani o...vampă! Evoluție Din alte vremi prea mult frustrate, Ajung azi cu dezinvoltură De la centuri de castitate, Chiar pe șoseaua de centură! Ipostază ingrată Vai, ce ingrată ipostază... Deși nicicând n-am fost un crai, Azi multe fete îmi cedează! (Desigur, locul în tramvai). Cuplu asimetric Bunic i-ar putea fi, deși Perechea lor are un rost: Ea-i floarea celei ce va fi, El umbra celui ce a fost... Amnezie Că uit i-un
NICOLAE PEIU by NICOLAE PEIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83943_a_85268]
-
i-am spus, sărutând-o pe obraz. În același timp, i-am șoptit la ureche: „Spune că-i contele și că ăsta-i castelul lui. E atât de ciudat“. Nu mai spune! murmură. Apoi se repezi la Charlie strigând, „Ah, craiule!“ Îl sărută pe buze. După vreo cinci secunde se trase înapoi, cu privirea atrasă de tabloul din spatele lui. —Charlie, n-ai spus niciodată că ai pe undeva ascunse tablouri de Canaletto! exclamă ea. Uau, locul ăsta ar valora cam o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
de-i putuse fi teamă de domnul Neacșu? Era un bărbat tern, cu început de burtă și de chelie, cu glas na zal nesuferit și cu privirea galeș-inofensivă... Un fanfaron cu fandoseli de om cult și cu ifose de mare crai. Și semăna izbi tor de mult cu domnul Ionescu. Ce mi-e Ionescu, ce mi-e Neacșu! Parcă erau frați. Toată lumea de la masă se înveseli ca la unison văzând-o pe sărbătorită atât de binedispusă. — Nu, nu mi-e frică
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Moldo-Valahia, doi tineri însurăței puteau să mănânce și dintr-un singur ou), plăcându-le sumanul subțire, cămașa de cânepă, căciula spartă, terciul de mămăligă, presărat cu puțină brânză, slana de Crăciun, de Anul nou și la Sfintele Paști, recomandarea acelui crai franțuz (pe care, cum îl chema? mi se pare, Henric al IV-lea), de a găti, duminica, o găină în oală, oamenii locului priveau, consternați, ca de un universal cataclism, către abnegația cu care soitarii cu fețe de plumb și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
intimitate caldă, misterioasă, pe care sufletul o simte totdeauna ca venită din altă lume. Doamna Pavel era În sufragerie, În cealaltă parte a clădirii și-și dădea În cărți. „O pasență, domnule judecător - mi se arătă a bine: uitați aici craiul de ghindă...” Își scoase apoi ochelarii cu rame mari, prea mari, dar zice-se „moderne” și mă privi ștergîndu-și ochii cu o batistă mică; străvezie, dantelată cu monogram auriu, pe care nu știu de ce Îl numea „de stil imperial”; n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
mine: - De ce tăceți?, mă Întrebă. - GÎndesc și eu, spusei. - La ce? - La nimic, doamnă Pavel. Ea Își frecă cu o bucățică de pluș lentilele groase ale ochelarilor, după care, punîndu-și-i din nou, exclamă: - Aaa! - Ce e?, Întrebai. - S-arată, iată, craiul de ghindă!... Ce noapte, domnule judecător!... Ba nu! Nu! Iată o lumină mare, foarte mare. În clipa aceea se deschise departe, În fundal, ca În adîncimea timpului, un apus de soare imens, ca o lumină de o culoare nemaiîntîlnită și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
Ciuhandu ne-a informat că în săptămâna în curs au continuat lucrările de reparații și întreținere a carosabilului pe Bd. L. Rebreanu, str. Diaconu Coresi, str. Ștefan cel Mare, Bd. Republicii, Bd. Cetății, str. Gării, str. Pavel Rotariu, str. Piatra Craiului, str. Paris, str. 1 Mai, str. Circumvalațiunii, Calea Bogdăneștilor, Aleea C.F.R. , str. Mistral, Calea Dorobanților, str. Popa Șapcă, str. Mătăsarilor, str. Lalelelor. S-au efectuat lucrări pe străzi de pământ și piatră spartă pe str. Bârsei, str. Virgilius, str. Musicescu
Agenda2006-17-06-administratie () [Corola-journal/Journalistic/284918_a_286247]