3,503 matches
-
este înmagazinată în nucleul celular, care este delimitat de o membrană, însă o mică parte este înmagazinată în unele organite intracitoplasmatice (mitocondrii, cloroplaste). Genomul ce se găseste în nucleu este fragmentat în mai multe molecule liniare de ADN, care reprezintă cromozomii. Mărimea genomului corespunde numărului de perechi de baze ce se găsesc în cromozomii unei celule haploide. Mărimea genomului este, în general, constantă pentru o specie. Genomul conține informația necesară pentru dezvoltarea, apoi pentru reproducerea organismului. Deci, talia genomului este direct
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
mică parte este înmagazinată în unele organite intracitoplasmatice (mitocondrii, cloroplaste). Genomul ce se găseste în nucleu este fragmentat în mai multe molecule liniare de ADN, care reprezintă cromozomii. Mărimea genomului corespunde numărului de perechi de baze ce se găsesc în cromozomii unei celule haploide. Mărimea genomului este, în general, constantă pentru o specie. Genomul conține informația necesară pentru dezvoltarea, apoi pentru reproducerea organismului. Deci, talia genomului este direct proportională cu complexitatea organismului. Însă, de mai bine de 40 de ani (Mirsky
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
în special ADN satelit. Heterocromatina constitutivă se întâlnește, în special, la nivelul centromerilor și al telomerilor. Genele structurale sunt localizate în eucromatină și în heterocomatina facultativă. În timpul mitozei, membrana nucleară se rupe, iar cromatina condensează progresiv și duce la individualizarea cromozomilor. După duplicarea genelor, ca urmare a duplicării genomului sau a duplicării locale, sunt posibile două scenarii: (1) fiecare genă posedă o funcție specifică sau (2) una din cele doua copii devine non-funcțională (pseudogenă). În cazul genomului de la broasca râioasa Xenopus
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
exoni. Astfel, chiar și printre secvențele unice, proporția secvențelor funcționale este foarte scăzută. Majoritatea moleculelor de ADN unic derivă, probabil, din secvențele repetate și din pseudogene, motiv pentru care structura nu mai este în ziua de azi identificabilă datorită mutațiilor. Cromozomii metafazici nu reprezintă decât un stadiu particular al ciclului celular, în timpul căruia este super condensată și nu este transcrisă. Pentru a înțelege funcționarea genomului, este esențial să studiem organizarea cromatinei în nucleul aflat în interfază. Timp îndelungat nucleul a fost
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
a permis vizualizarea diferitelor regiuni(compartimente) ale nucleului: nucleolii, heterocromatina ce corespunde cromatinei netranscrise, ce rămâne condensată după mitoză. Grație progresului tehnicilor de fluorescență și de colorare, este posibil să studiem în detaliu structura tridimensională a nucleului, să determinăm localizarea cromozomilor sau chiar a unor fragmente mici de ADN din nucleu. Așadar, s-a demonstrat că cromozomii ocupă teritorii definite din nucleu. Genele, par ele însele să aibă o localizare specifică. Se știe de mai multă vreme că genele pentru ARNt
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
condensată după mitoză. Grație progresului tehnicilor de fluorescență și de colorare, este posibil să studiem în detaliu structura tridimensională a nucleului, să determinăm localizarea cromozomilor sau chiar a unor fragmente mici de ADN din nucleu. Așadar, s-a demonstrat că cromozomii ocupă teritorii definite din nucleu. Genele, par ele însele să aibă o localizare specifică. Se știe de mai multă vreme că genele pentru ARNt sunt conferite nucleolilor. Experiențe recente au arătat în mod egal pentru multe alte gene (oncogene, distrofia
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
nu este nici avantajos, nici dezavantajos pentru organism (este neutru). ADN-ul non-genic este parazit sau egoist (selfish DNA) (Őstergen,1945, Orgel și Crick 1980, Doolittle și Sapienza, 1980). Aceste fragmentede ADN nu au nici o funcție; ele se acumulează în cromozomi pentru că ei sunt adaptați la invadarea genomului (conceptul selecției intragenomice). Aceste date par să contrazică primele ipoteze. Analizele comparative au demonstrat că greutatea ADN-ului non-genic este foarte variabilă de la o specie la alta (și uneori chiar și la aceeași
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
avea loc doar dacă există o forță evolutivă pozitivă care să contrabalanseze aceste dezavantaje. Efectiv, la organismele unicelulare ce se înmulțesc rapid (bacterii, levuri, etc.) genomul este foarte compact pentru a minimaliza costurile energetice, în nutrimente și timpul necesar replicării cromozomilor. Dar constrângerile selective sunt foarte diferite la eucariotele pluricelulare, și este dificil de cuatificat impactul excesului de ADN asupra sănătății, fiind la fel de clar că acest impact nu este excesiv. Se știe că efectul selecției asupra unui caracter dat depinde nu
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
cea mai redusă cantitate de ADN se găsește la organismele acelulare, cum sunt virusurile, care își realizează o parte din funcții cu ajutorul aparatului enzimatic al celulei gazdă. La organismele procariote de tip celular, cum sunt bacteriile, cantitatea de ADN din cromozomul lor circular este mult mai mare decât la virusuri, datorită creșterii complexității organizării lor. În sfârșit, la eucariote cantitatea de ADN este considerabil mai mare, el fiind organizat într-un număr variabil de cromozomi. Dar iată, pe scurt, care este
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
sunt bacteriile, cantitatea de ADN din cromozomul lor circular este mult mai mare decât la virusuri, datorită creșterii complexității organizării lor. În sfârșit, la eucariote cantitatea de ADN este considerabil mai mare, el fiind organizat într-un număr variabil de cromozomi. Dar iată, pe scurt, care este realitatea. Genomul viroizilor (agenți patogeni înrudiți cu virusurile) este foarte mic având între 240 și 360 de nucleotide, alcătuit din ARN monocatenar circular, care însă poate realiza extensiv împerecheri de nucleotide, astfel că formează
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
3*103 nucleotide iar cel mai mare conținut de acid nucleic (ADN) se află la virusul POX, fiind de 5,3*105 perechi de nucleotide. Genomul micoplasmelor (sunt cele mai mici și mai simple procariote celulare) este reprezentat de un cromozom circular alcătuit din aproximativ 760000 de perechi de nucleotide cu o lungime totală de 0,26 mm adică de cca 4 ori mai scurt decât la bacteria Escherichia coli. De asemenea, din cauza vieții parazitare intracelulare care a determinat pierderea unor
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
ori mai scurt decât la bacteria Escherichia coli. De asemenea, din cauza vieții parazitare intracelulare care a determinat pierderea unor funcții devenite inutile, numărul de gene este considerabil mai mic decât la Escherichia coli. Genomul bacterian este reprezentat de un singur cromozom de tip liniar sau circular, alcătuit dintr-o macromoleculă de ADN dublu catenar. În celula bacteriană s-a realizat o creștere substanțială a cantității de informație genetică comparativ cu formele acelulare de viață, datorită complexității structurilor și funcțiilor sale. Cantitatea
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
o celulă. Mecanismele evolutive de creștere a cantității de ADN, deci a genomului, au fost foarte variate și dintre ele putem cita: - duplicația și alungirea genelor - formarea de gene hibride - multiplicarea numărului de genomuri prin poliploidizare sau numai a anumitor cromozomi prin aneuploidizare - restructurări cromozomiale - amplificarea genelor - creșterea cantității de ADN repetitiv. Creșterea genomului se realizează în principal prin duplicarea unor gene prezente în structura sa. Posibilitatea dublării (duplicării) unor segmente genomice mari face posibilă și ipoteza unei dublări a întregului
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
informație genetică moleculară. Genomul dublat ar putea fi utilizat ca “material brut”de la care, prin mutații sau alte căi, s-ar putea realiza diversificarea particularităților structurale și de metabolism. Așadar, evoluția genomului ar fi urmat 2 căi posibile: - creșterea mărimii cromozomului, prin dublarea genomului, ducând la apariția eubacteriilor cu o structură și fiziologie complicate, bazată însă pe un cromozom unic - creșterea numărului de cromozomi, urmată de modificarea organizării lor, concomitent cu evoluția spre celulele eucariote. Sparrow și Naumann, analizând datele referitoare
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
căi, s-ar putea realiza diversificarea particularităților structurale și de metabolism. Așadar, evoluția genomului ar fi urmat 2 căi posibile: - creșterea mărimii cromozomului, prin dublarea genomului, ducând la apariția eubacteriilor cu o structură și fiziologie complicate, bazată însă pe un cromozom unic - creșterea numărului de cromozomi, urmată de modificarea organizării lor, concomitent cu evoluția spre celulele eucariote. Sparrow și Naumann, analizând datele referitoare la mărimea genomului la aproximativ 2400 de specii diferite, au luat în considerație numai dimensiunea minimă a genomului
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
diversificarea particularităților structurale și de metabolism. Așadar, evoluția genomului ar fi urmat 2 căi posibile: - creșterea mărimii cromozomului, prin dublarea genomului, ducând la apariția eubacteriilor cu o structură și fiziologie complicate, bazată însă pe un cromozom unic - creșterea numărului de cromozomi, urmată de modificarea organizării lor, concomitent cu evoluția spre celulele eucariote. Sparrow și Naumann, analizând datele referitoare la mărimea genomului la aproximativ 2400 de specii diferite, au luat în considerație numai dimensiunea minimă a genomului individual cunoscut la organisme aparținând
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
de copii, în timp ce la peștii plați genele sunt unice în setul haploid. N.B Atkin și S.Ohno studiind urocordatele și cefalocordatele actuale, au ajuns la concluzia că probabil strămoșul prevertebratelor actuale a avut un cariotip format din 24 de cromozomi acrocentrici și numai 10% din cantitatea de ADN a mamiferelor placentare. Apariția vertebratelor din acest cordat primitiv s-a realizat, probabil prin tetraploidizare, deoarece vertebratele inferioare, cum sunt unele specii actuale de teleosteeni au 48 de cromozomi acrocentrici și 20
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
din 24 de cromozomi acrocentrici și numai 10% din cantitatea de ADN a mamiferelor placentare. Apariția vertebratelor din acest cordat primitiv s-a realizat, probabil prin tetraploidizare, deoarece vertebratele inferioare, cum sunt unele specii actuale de teleosteeni au 48 de cromozomi acrocentrici și 20% din cantitatea de ADN de la mamiferele placentare. Ulterior, în evoluția vertebratelor a avut loc o creștere gradată a cantității de ADN. Astfel, la peștii teleosteeni există unele ordine: Heterosomata și Microciprini care prezintă cel mai scăzut conținut
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
se ajunge la 40%. În cadrul diverselor specii de vertebrate acvatice a avut loc a doua tetraploidizare care a mărit conținutul de ADN de la 20% la 40% comparativ cu mamiferele placentare. De exemplu, specia Lamprey are un număr diploid de 94-96 cromozomi și 40% ADN. Între ciprinide sunt specii care au 2n = 50 - 52 și 25% ADN, iar altele, cum sunt crapul și carasul au 2n = 100 - 104 și 50% ADN. La salmonide a avut loc încă o dublare a cantității de
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
a avut loc încă o dublare a cantității de ADN, apropiindu-se de 80% comparativ cu mamiferele placentare și la un număr de brațe cromozomiale de 100-104. Ei au evoluat probabil din forme cu 40% ADN și cu 2n = 48 cromozomi acrocentrici. În general, la vertebratele inferioare datorită mai ales faptului că heterozomii sunt într-o stare primitivă și că nu s-au diferențiat morfologic și genetic, este posibilă mărirea cantității de ADN prin fenomenul de poliploidizare, fără ca aceasta să afecteze
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
grup și de cea a mamiferelor în cazul celălalt. Păsările au un cariotip caracteristic cu macrocromozomi și microcromozomi, iar cantitatea de ADN per nucleu este de 3,5*10-9 mg, adică jumătate din cea a mamiferelor. În schimb la ele cromozomul X conține 10% din cantitatea totală de ADN a genomului, ca mărime, el fiind aproximativ egal cu cel al mamiferelor. La mamifere, deși se remarcă o variație destul de mare a numărului de cromozomi, cantitatea de ADN per nucleu este relativ
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
cea a mamiferelor. În schimb la ele cromozomul X conține 10% din cantitatea totală de ADN a genomului, ca mărime, el fiind aproximativ egal cu cel al mamiferelor. La mamifere, deși se remarcă o variație destul de mare a numărului de cromozomi, cantitatea de ADN per nucleu este relativ uniformă (7*10-9 mg) fiind însă dublată comparativ cu cea de la păsări. La mamifere cromozomul X este de dimensiuni similare la diferite specii, având cca 50% din cantitatea totală de ADN. Se pare
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
aproximativ egal cu cel al mamiferelor. La mamifere, deși se remarcă o variație destul de mare a numărului de cromozomi, cantitatea de ADN per nucleu este relativ uniformă (7*10-9 mg) fiind însă dublată comparativ cu cea de la păsări. La mamifere cromozomul X este de dimensiuni similare la diferite specii, având cca 50% din cantitatea totală de ADN. Se pare că atât la păsări cât și la mamifere, cromozomul X are o origine comună și dimensiuni foarte asemănătoare. Un argument în sprijinul
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
7*10-9 mg) fiind însă dublată comparativ cu cea de la păsări. La mamifere cromozomul X este de dimensiuni similare la diferite specii, având cca 50% din cantitatea totală de ADN. Se pare că atât la păsări cât și la mamifere, cromozomul X are o origine comună și dimensiuni foarte asemănătoare. Un argument în sprijinul acestei afirmații îl consti tuie existența unor gene, cum este cea care determină albinismul, care manifestă sexlinkage atât la păsări cât și la mamifere. Linia de evoluție
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
primitive având numai câteva gene, în timp ce organismele eucariote evoluate, cum sunt mamiferele, au câteva zeci de mii de gene în genomul lor, cu toate că de la această regulă unele organisme fac excepție. Atât la procariote cât și la eucariote, în afară de cromozomul principal, în primul caz, sau de genomul nuclear, în cel de-al doilea, se află structuri genetice auxiliare ce formează genomul extranuclear. Astfel, la bacterii, în citoplasmă se află una sau mai multe molecule circulare de ADN, mult mai mici
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]