2,125 matches
-
unor evenimente relativ precise și ușor de reperat. Nu același lucru se întîmplă atunci cînd se atinge al treilea palier al construcției mitice; acela al nonistoriei. Timpul la care se face referință nu mai este legat de nici o periodizare; scapă cronologiei, face inutil orice efort al memoriei. Noțiunea de "înainte" devine absolută, eliberată de orice dependență de succesiunea secolelor și a mileniilor. Viziunea Vîrstei de aur se confundă întru totul cu aceea a unui timp nedatat, incomensurabil, care nu poate fi
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
asimilările contestabile și generalizările arbitrare 87... În cazul construcțiilor speculative de amploare, celui care nu este atras de acestea sau care își recunoaște incompetența nu-i sînt interzise alte demersuri, mai adecvate și aparent mai sigure. Reașezat între limitele unei cronologii mai apropiate, ale unui interval mai restrîns, văzut prin ceea ce are specific un anumit "timp" istoric, imaginarul politic este totuși compatibil cu o perspectivă de reflecție mai generală. Pentru cel care reinserează imaginarul în țesătura istoriei tuturor societăților contemporane, care
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
o nouă morală în lume. Epilogul nu e reușit în acest roman al Fiului, în care apare și tânărul Moromete, tatăl autoritar, personajul fabulos al literaturii lui P. Cu Delirul scriitorul continuă, dar pe o linie colaterală, istoria Moromeților, eludând cronologia reală în favoarea unei cronologii stricte de creație. El procedează în felul unui pictor mural care, fixând scenele esențiale, observă că nu a mai rămas spațiu gol și îl acoperă trăgând din tema centrală un fir ce duce în cele din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
lume. Epilogul nu e reușit în acest roman al Fiului, în care apare și tânărul Moromete, tatăl autoritar, personajul fabulos al literaturii lui P. Cu Delirul scriitorul continuă, dar pe o linie colaterală, istoria Moromeților, eludând cronologia reală în favoarea unei cronologii stricte de creație. El procedează în felul unui pictor mural care, fixând scenele esențiale, observă că nu a mai rămas spațiu gol și îl acoperă trăgând din tema centrală un fir ce duce în cele din urmă la o creație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
descriere, descrierea expresivă (capitolul 2) pe care autorul o recomandă, afirmînd că este o expresie aparte "pe măsura sufletului poetului", reflectînd viziunea unui individ deloc supus unor convenții ("un spirit deosebit"). Vom examina pe rînd aceste diferite poziții descriptive, urmărind cronologia apariției lor. În prealabil, insistăm asupra faptului: că ar fi reducționistă viziunea prin care am prezenta istoria unei tehnici de scriere ca fiind liniară pentru că, așa cum vom vedea mai tîrziu, forme diferite pot fi co-prezente în cadrul aceluiași text; că e
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
o inovație interesantă în utilizarea timpului în ficțiune. Fielding pare să se fi servit de un almanah, acest simbol al difuzării unui sentiment de obiectivitate asupra timpului, grație imprimeriei: cu cîteva excepții, aproape toate evenimentele din romanul său au o cronologie coerentă [...]. În mod tradițional, locul era aproape la fel de vag și general ca și timpul, atît în tragedie, cît și în comedie și roman, toate înțelese în sensul vechi al termenului. Shakespeare, după cum spunea Johnson, "nu acorda atenție delimitării timpului și
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
romanele sale, puține descrieri de decoruri naturale, însă acordă o mare atenție interioarelor [...] și anumite descrieri din Clarissa prefigurează marele talent al lui Balzac de a face din "cadru" o forță penetrantă eficace [...]. Fielding acordă aceeași atenție topografiei acțiunii și cronologiei; numeroase locuri care au delimitat itinerariul lui Tom Jones către Londra sînt indicate cu numele lor, iar așezarea exactă a celorlalte poate fi determinată prin tot felul de alte indicii. Cu toate că nici una din scrierile aparținînd romanului secolului al XVIII-lea
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
diferite conotații: Este incontestabil faptul că la originea evocărilor cărora Balzac li se consacră, se află fie o atentă documentare, fie amintiri cît se poate de precise. În multe din aspectele sale, ținutele eroinelor sînt în perfectă concordanță cu exigențele cronologiei romanești [...]. Făcînd ca, în timpul balului organizat de contele Lanty, Doamna de Rochefide să poarte o rochie de mătase (Sarrasine, Pleiada, volumul VI, p. 1050), Balzac respectă tendința generală de la începutul anului 1830 pentru ținutele de acest gen. "În ce privește rochiile, tendința
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
théorique et pratique de littérature) de E. Lefranc, apărut în 1880, integrează de asemenea descrierea între figurile de gîndire dezvoltate. El rezervă un capitol amplu, în a treia parte a tratatului său consacrat compoziției -, pentru șase tipuri de descrieri: Topografia, Cronologia, Prozopografia și Etopeea [categoriile (a), (b), (c), (d) ale lui P. Fontanier], în timp ce Hipotipoza și Demonstrația corespund clar punctului (g): Demonstrația este expunerea unui anume fapt, povestirea unui eveniment, ca de exemplu o luptă, o furtună, prezentat atît de real
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
vrea să ordoneze succesiunea cronologică a evenimentelor pe care le relatează, să le dea un sens, nu are altă cale decît să le lege în unitatea unui demers orientat spre un final. B. Bremond, 1966 Această trecere de la o liniaritate ("cronologie a evenimentelor") la un tot ("a da un sens") este realizată în ultima macropropoziție narativă, simpla situație finală (Pn5) sau evaluare finală (PnΩ) numită "Morală". "Morala" are funcția de a explicita finalitatea povestirii, de a da un sens istoriei povestite
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de tip injonctiv-instrucțional. Aceasta se traduce prin uzajul dominant la imperativ. În măsura în care finalitatea pragmatică a acestui tip de secvență este de A FACE SĂ FACĂ (fr. faire faire), ordinea temporală a acțiunilor este primordială, reușita rețetei depinzînd imperativ de respectarea cronologiei sale. În (11), în schimb, suita de propoziții injonctive nu reprezintă decît urma unui PLAN DE TEXT destinat să ordoneze liniar unitățile secvenței descriptive. Avem, în acest caz, o secvență eterogenă cu dominantă descriptivă de tip: [Secv. descriptivă (secv. injonctivă
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
88, 117, 141, 156, 157, 203, 205, 219, 229, 230, 232, 236 conector 38, 96, 102, 112, 114, 115, 117, 132, 159, 162, 191, 193, 225 conversație (dialog) 9, 10, 46, 93, 94, 102, 104, 106, 108, 121, 125 cronografie (cronologie) 87-90 D descriere de acțiuni (DA) 11, 167, 171, 174, 178, 180, 189, 190, 210 descriere de itinerare 107, 188 dimensiune configurațională 93, 100-102, 113, 114, 118, 130-132, 154-157, 159 dimensiune secvențială 93, 103, 130, 157 discurs 85, 91-93, 124
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ca traducător al marelui poet argentinian Roberto Juarroz. Poți, oare, să evoci interacțiunea voastră cu ocazia acelei colaborări a lui Lupasco la Arguments ? E. M : E vorba mai degrabă de influența lui Lupasco asupra mea. Nu-mi mai amintesc exact cronologia, dar începînd din clipa în care am citit una din cărțile sale, am fost frapat de concepția sa fundamentală despre contradicție, principiul antagonismului și relația dintre actual și virtual. În fond, trebuie să spun că, sub un alt nume, este
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
alt exemplu de portofoliu cu tema „ Ion Creangă - ilustrarea copilăriei, a unei epoci trecute”, din perspectivă artistică, clasa a IVa . Arii curriculare implicate: Limbă și comunicare:cunoașterea operei lui Ion Creangă Științe : mediul geografic în care a trăit scriitorul Istorie : cronologie, mediul social, portul, organizarea comunității, școala, meserii, locuințe; Muzică . colecție de colinde, cântece inspirate de opera lui Creangă; Arte : ilustrarea unor fragmente, respectând realitatea timpului; Consiliere: extragerea unor învățăminte și concluzii cu caracter moralizator. Planul proiectului (structura tematică): note biografice
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
timpului pierdut) 1. Precizează două teme literare prezente în fragmentele date. 2. Ilustrează două particularități ale romanului modern. 3. Menționează tipul de memorie la care se referă naratorul-personaj în enunțul: ...pe neașteptate, amintirea mi-a apărut. 4. Analizează elementele de cronologie (analepsă și prolepsă) prezente în cele două fragmente. 5. Comentează conceptele timp obiectiv - timp subiectiv, cu referire la cele două citate. 6. Prezintă problema raportului dintre timpul „pierdut” și cel „regăsit”, așa cum apare în fragmentele date. 7. Notează un element
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
accesate) C. Linii generale pentru raportul studiului de caz C1 Practica folosită În aplicarea legii C2 Caracterul inovator al practicii C3 Rezultatele practicii, până În prezent C4 Context și istorie a instituției de aplicare a legii, În legătură cu practica respectivă C5 Anexe: cronologie, modelul logic pentru respectiva practică, referiri la documente relevante și lista persoanelor intervievate D. Întrebări de studiu D1 Practica folosită și caracterul său inovator: a. Descrierea detaliată a practicii, natura și valoarea finanțării federale. b. Care este natura eforturilor colaborative
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
ea va avea ca rezultat și o tendință (sau serie de tendințe) mai amănunțită, care poate consolida analiza. Orice potrivire Între o serie temporală prezisă cu una reală, atunci când ambele sunt complexe, va oferi dovezi consistente În favoarea ipotezei teoretice inițiale. Cronologiile. Compilarea evenimentelor cronologice este o tehnică frecventă În studiile de caz și poate fi considerată o formă specială de serie temporală. Din nou, secvența cronologică se concentrează În mod direct asupra punctului forte principal al cercetării cazurilor menționat mai devreme
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
temporală. Din nou, secvența cronologică se concentrează În mod direct asupra punctului forte principal al cercetării cazurilor menționat mai devreme - și anume faptul că evenimentele sunt depistabile Înapoi În timp. Nu trebuie să vă gândiți la Înșiruirea evenimentelor Într-o cronologie doar ca la un procedeu descriptiv. Procedura poate avea un scop analitic important - investigarea presupuselor evenimente cauzale -, deoarece succesiunea fundamentală cauză-efect nu poate fi inversată temporal. Mai mult decât atât, cronologia va include probabil diferite tipuri de variabile, nelimitându-se
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
trebuie să vă gândiți la Înșiruirea evenimentelor Într-o cronologie doar ca la un procedeu descriptiv. Procedura poate avea un scop analitic important - investigarea presupuselor evenimente cauzale -, deoarece succesiunea fundamentală cauză-efect nu poate fi inversată temporal. Mai mult decât atât, cronologia va include probabil diferite tipuri de variabile, nelimitându-se la o singură variabilă dependentă sau independentă. În acest sens, cronologia poate fi mai bogată și mai pătrunzătoare decât abordările generale ale seriilor de timp. Scopul analitic este compararea cronologiei cu
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
scop analitic important - investigarea presupuselor evenimente cauzale -, deoarece succesiunea fundamentală cauză-efect nu poate fi inversată temporal. Mai mult decât atât, cronologia va include probabil diferite tipuri de variabile, nelimitându-se la o singură variabilă dependentă sau independentă. În acest sens, cronologia poate fi mai bogată și mai pătrunzătoare decât abordările generale ale seriilor de timp. Scopul analitic este compararea cronologiei cu cea prezisă de o teorie explicativă - În care sunt specificate una sau mai multe din următoarele condiții: • Unele evenimente trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
atât, cronologia va include probabil diferite tipuri de variabile, nelimitându-se la o singură variabilă dependentă sau independentă. În acest sens, cronologia poate fi mai bogată și mai pătrunzătoare decât abordările generale ale seriilor de timp. Scopul analitic este compararea cronologiei cu cea prezisă de o teorie explicativă - În care sunt specificate una sau mai multe din următoarele condiții: • Unele evenimente trebuie Întotdeauna să aibă loc Înaintea altora, succesiunea inversă fiind imposibilă. • Unele evenimente trebuie Întotdeauna să fie urmate de altele
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
unor Întrebări relevante din seria „cum” și „de ce” despre legăturile dintre evenimente de-a lungul timpului, nu doar observarea tendințelor temporale. O interpretare a unei serii de timp va oferi ocazia postulării de potențiale relații cauzale; În mod similar, o cronologie trebuie să conțină postulate cauzale. În acele ocazii În care utilizarea analizei seriilor temporale este relevantă pentru un studiu de caz, o caracteristică esențială este identificarea indicatorului sauindicatorilor distinctivi care trebuie depistați În timp, a intervalelor de timp distinctive care
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
cauzale nu sunt importante, va fi poate mai relevantă o strategie care nu se bazează pe cazuri - de exemplu, analiza economică a tendințelor prețurilor de consum de-a lungul timpului. De asemenea, observați că În lipsa oricăror ipoteze sau predicții cauzale, cronologiile devin cronici - descrieri valoroase ale evenimentelor, dar care nu se concentrează asupra deducțiilor cauzale. Modelele logice Această a patra tehnică a devenit din ce În ce mai folositoare În ultima vreme, mai ales În realizarea de evaluări ale studiilor de caz. Modelul logic stipulează
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
de la statistique, Économica, Paris, 1987, vol. II, p. 257) și n-au avut altă motivație decât "nevoia de a ști". Interesele de cunoaștere economică și politică își vor găsi repede locul, pe măsură ce se dezvoltă industriile culturale și turismul de masă. Cronologia anchetelor 1949: Prima anchetă privind vacanțele. 1964: Anchetă generală privind vacanțele. 1966: Prima anchetă privind bugetele timpul. 1967: Anchetă privind loisir-urile. 1974: Prima anchetă națională privind "Folosirea timpului". 1981: Prima anchetă privind sociabilitatea (numită anchetă "contacte"). 1997: Anchetă "Rețele
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
instituții, educație artistică, diplome), cât și colectivitățile locale (politica loisir-urilor, spectacol "viu", cinema de proximitate, animare socioculturală, practici de amator, patrimoniu etnologic și al "țării", reședințele artiștilor). Aceste două aspecte sunt studiate succesiv. Indicatorii politizării La nivel național Reluând cronologia activității politice, sunt propuși trei indicatori ai politizării: timpul controversei, în partide, în presă, în cursul campaniilor electorale: cultura ca miză a dezbaterilor; timpul formulării juridice și al alocării bugetare în cadru parlamentar: cultura ca miză financiară; timpul controalelor, fie
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]