1,943 matches
-
dispune de o extraordinară capacitate de înțelegere și pătrundere în tainele existenței umane, exprimându-și indirect o profundă dragoste de viață. Rostind ultima dorință testamentară, baciul o roagă pe mioară să păstreze secretul morții pentru mama sa, vrând s-o cruțe de o mare durere sufletească. Este în acest gest o dovadă copleșitoare a respectului filial dus până la venerație și manifestat printr-o dragoste duioasă și puternică. Sub aspect compozițional, se observă că portretul său se conturează pe două planuri principale
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
a fugit cu el pe sub crăcile unui stejar mare, părul lui Avesalom s a încurcat în crengile stejarului și el a rămas spînzurat în văzduh, iar catîrul de sub el s-a dus înainte 6). în ciuda poruncii regelui de a fi cruțat, Ioav, unul dintre comandanți, îl pedepsește ca pe oricare dușman: „a luat în mînă trei săgeți și le-a înfipt în inima lui Avesalom...” La auzul acestei vești, tulburat, regele se caină neputincios: „O, fiul meu Avesalom, Avesalom, fiul meu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
motiv extrem de simplu: conține o listă cu cei mai discutați autori ai perioadei care premerge debutul editorial al lui Bacovia și o sinteză a bîrfelor literare din epocă. Lipsesc însă, ca să mă refer doar la simboliști, Macedonski, Minulescu, Stamatiad, Densusianu. Cruțați, sau ignorați? în fine, un cuvînt și despre Petre Locusteanu (1883-1919): ziarist și scriitor nonconformist, cu voluptatea scandalurilor de presă, a fost el însuși un „caz”. La întoarcerea spre casă de la cenaclul „Avangarda XX” (o „avangardă” cam zaharisită), unde am
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
e drept omagiale) ce i s-au dedicat. însă - cum am spus și-n altă parte - absența din anumite locuri și reticențele îl caracterizează la fel de pregnant ca și prezențele și afirmările în altele. Cu excepția recenzenților primului volum, critica l-a cruțat pe Bacovia de observații stilistice și lingvistice severe de felul celor pe care René Doumic (Hommes et idées du XIX-e siècle, Paris, Librairie académique Didier, 1903) i le-a făcut lui Paul Verlaine: „Verlaine - susținea criticul francez - a toujours été
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de artă în contextul propriu. Caracterizată drept "unul din cei mai talentați critici literari din secolul XX", scriitoarea posedă cum afirmă comentariul traducătorului atât virtutea înțelegerii celei mai întinse, cât și calitatea suverană a obiectivității, ceea ce îi permite să nu cruțe păcatele marilor confrați pe care-i citește; urmărind cu har formele specifice cele ale gravorului Piranesi, de exemplu , ea excelează totuși în apropierea de ansamblu a artelor, sesizând fundalul poetic al oricărei opere, dureroasa condiție a omului rupt de desăvârșire
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
altădată, mai mult decît, poate, o deplasare în spațiu: evidențierea a ceea ce este vechi pe străzi, insistenta evocare a folclorului tradițional, solitudinea extraordinară a plajelor, a mării sau, poate, a pădurilor pe care dezvoltarea civilizației industriale pare a le fi cruțat. Bineînțeles, nu lipsesc ambiguitățile. Mai mult sau mai puțin, orizonturile dorite ale lui dincolo tind să se confunde cu imaginile unui dincoace dispărut, căutarea unuia în altă parte se confundă cu aceea a lui altădată, trecerea în exotism cu urcarea
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
șederi, am încercat o senzație stranie și încîntătoare. Aici nu existau circulația intensă, ambuteiajele, mulțimile compacte și deplasările grăbite, ritmul epuizant pe care le întîlnești în multe alte capitale. Nu avusese loc o frenezie imobiliară sau o aglomerare demografică. Reconstrucția cruțase spații verzi întinse, iar fostele parcuri, crînguri și lacuri fuseseră lăsate la locul lor. Am văzut chiar, în parcul unei clădiri a Freie Universität, o pasăre de pradă năpustindu-se spre lac și înălțîndu-se apoi spre cer cu un pește
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
pe care o credeam destinată altora este la noi, pentru noi. Într-adevăr, astăzi este evident că, în cazul unui conflict, cele două superputeri ar avea și una, și cealaltă interes să se confrunte în Europa, astfel încît să-și cruțe propriile teritorii. Specialiștii în strategie preconizează chiar că Europa ar putea deveni terenul predilect pentru operarea sintezei între două războaie care păreau să se excludă reciproc pînă la recentele progrese cu privire la miniaturizarea instrumentelor de război și precizia tirurilor nucleare: războiul
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
loial lui Beowulf la final, când trebuie să lupte împotriva dragonului. În afara evenimentelor neobișnuite, cum ar fi atacul creaturilor supranaturale (Grendel, mama lui Grendel și dragonul), disputele dintre triburi se reglau de obicei prin plata unui tribut în comori, care cruța vieți, dar îi îndatora pe seniori unii față de alții. Seniorului i se cerea să fie generos în relația cu vasalii, aceasta fiind o a doua virtute germanică, și să-i răsplătească dăruindu-le pământuri, arme și comori. Cu cât era
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Vlad ar fi ucis sute de mii de oameni, ceea ce l-ar plasa în rândul celor mai sângeroși criminali ai istoriei. Nu avea milă, tratându-i la fel pe tineri și pe bătrâni, pe femei și pe copii, și nu cruța pe nimeni decât după toane. Cronicile rusești par a fi mai îngăduitoare, ele prezentându-l pe Vlad ca un conducător plin de cruzime, dar drept și corect în încercările sale de a opri invazia otomană în Europa centrală. Mărturiile românești
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
șchiop se duce el însuși să vadă ce s-a întâmplat. După ce slugile sale sapă o groapă sub poartă pentru ginere, împăratul cade în groapa anume pregătită, iar cătanele îl acoperă cu pământ. Constantin devine împărat, acționează conform prevestirilor. Își cruță soacra și soția; lasă în viață și "trei escadroane de cătane". Drept pedeapsă, Dumnezeu l-a închis cu oastea lui într-o stâncă, de unde "are să iasă la sfârșitul lumei, și are să taie, că n-are să rămâie nici un om, numai piatră
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
din mreană o fată frumoasă (cu "ie albă ca laptele", "împănată cu flori galbene, roșii și vinete de mătase, cu cătrință ca fetele noastre, cu pieptăruț mândru, tot pene și cu părul slobozit pe spate"), care-l roagă să-i cruțe viața, întrucât a fost "rânduită de Dumnezeu să-i fie soție". Fata îi spune că este zâna apelor. Pleacă împreună unde s-a născut băiatul, "că va fi cum va rândui Dumnezeu." c. Motivul fetei vrăjite să fie șarpe poate
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
detașat de așteptarea afectivă și condensată și concentrat în prezent. Eliberată de refugierea precipitată, imaginativă și autoexcitantă în trecut sau în viitor, omogenitatea timpului trăit permite spiritului să conceapă și să trăiască în momentele de concentrare un timp obiectivat, dezindividualizat. Cruțat chiar și de accidental, de eul consistent, individul absorbit de supraconștient trăiește într-o stare mai mult sau mai puțin de inspirație, condiție a căutării obiective a adevărului. Mitul urmărește evoluția timpului, a temporalului, pînă la consecința finală: el vorbește
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Legalitatea, perceptibilă doar pentru spirit, este lumina spirituală care emană din soarele-mister. Așa cum este incapabil să obțină focarul activ, imaginea misterului-soare (sublimarea), intelectul nu este capabil nici să-și dea seama de forța clarificatoare a emoției și a noțiunii misterului, cruțînd spiritul de orice rătăcire speculativă și făcîndu-l să revină la studierea legilor care guvernează intrapsihicul (spiritualizarea). Astfel, admițînd că un om ar putea fi alcătuit numai din intelect, el ar putea ajunge să creadă la modul superstițios într-un dumnezeu
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
nu-și poate face un bine mai mare decît satisfăcînduși dorința esențială, condiția mîntuirii. Greșeala cea mai mare este răsturnarea acestui adevăr și credința că salvarea constă în darul gratuit făcut de un dumnezeu real oamenilor "morți sufletește" ca să-i cruțe de efortul de a se salva singuri. Scriindu-le discipolilor lui, apostolul li se adresează astfel: Dați-vă voi înșivă lui Dumnezeu" în funcție de propriul vostru elan și veți fi părtași la mîntuire. Iar pentru a-i încuraja, nu uită să
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Proverbe, 28, 15)37: Dacă nebunia se pripășește în inima celui tânăr, numai varga certării o va îndepărta de el". În numele Bibliei, America puritană contemporană recomandă adesea pedeapsa corporală. Cartea Proverbelor este bogată în aceste imagini ale corecției educative: Cine cruță nuiaua, urăște pe fiul său, dar cine-l iubește, îl pedepsește îndată" (13, 23); "Pedepsește-ți fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să-l omori" (19, 18); Nu cruța copilul de mustrare, căci dacă-l vei lovi
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
bogată în aceste imagini ale corecției educative: Cine cruță nuiaua, urăște pe fiul său, dar cine-l iubește, îl pedepsește îndată" (13, 23); "Pedepsește-ți fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să-l omori" (19, 18); Nu cruța copilul de mustrare, căci dacă-l vei lovi cu nuiaua, nu va muri" (23, 13). O formulă din Ecclesiastic răspunde bine acestor proverbe: "Cât e necopt, gâdilă-i coastele pleacă-i spinarea, ca nu cumva, scăpat din frâu, să nu
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
aduse se adresează Asociației generale a medicilor pe care o reprezintă în Consiliul Casei Centrale. „Medicii din asigurări au norocul de a avea în fruntea instituției un om de mare valoare, Mihail Enescu, directorul general al Casei Centrale care nu cruță nimic pentru progresul instituției. Vina multor rele este însă politicianismul. Generația noastră medicală dă continue dovezi că știe ce vrea, și că știe să muncească, spre atingerea idealului: binele sănătății publice. Cu toată salarizarea ridicolă medicii își fac datoria cu
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
și a realizărilor omului. În funcție de dificultate, de complexitate și de soliditate, construcția dezvăluie valoarea eforturilor și a rezultatelor. La fel ca în povestea celor trei purceluși, este vorba fie de menajarea forțelor (cabană, colibă) sau, dimpotrivă, de a nu-ți cruța eforturile (casă, castel). Protecția și profitul obținute nu sunt totuși aceleași, lucru revelat de poveste în defavoarea primilor doi purceluși. Șantierele reprezintă, pe de o parte, dezordinea și haosul («ca un șantier!») ce domnesc în viața persoanei; pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Iosia, Paștele este o sărbătoare eminamente familială, legată de casă, care, la origine, era stropită cu sângele victimei și de unde nu trebuiau să iasă înainte de răsărit (Ex 12,22.33) pentru ca să nu cadă și ei sub mâna „nimicitorului”, deoarece acesta cruța casele marcate cu sânge, nu persoanele. Chiar și după introducerea cultului oficial sub Iosia caracterul familial s-a păstrat până astăzi. Dacă ar fi existat într-adevăr un dans ritual era nevoie de un spațiu deschis, larg, eventual în interiorul unui
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
glorioase a reparat rușinea pe care cârmuitorii inconștienți de pe vremuri au adus-o țării noastre”. În continuare, însa, liderul național-țărănist se pronunța împotriva continuării razboiului pe teritoriul sovietic, concluzionând: “Nu avem niciun soldat de sacrificat pentru scopuri străine. Trebuie să cruțăm armata noastră pentru scopurile noastre românești, care sunt multe și mari și de tragică actualitate, pentru foarte apropiate vremuri”1. După eliberarea Basarabiei, a nordului Bucovinei și a teritoriului Herța de către Grupul de Armate “General Ion Antonescu”, România a reintrat
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
glorioase a reparat rușinea pe care cârmuitorii inconștienți de pe vremuri au adus-o țării noastre”. În continuare, însa, liderul național-țărănist se pronunța împotriva continuării razboiului pe teritoriul sovietic, concluzionând: “Nu avem niciun soldat de sacrificat pentru scopuri străine. Trebuie să cruțăm armata noastră pentru scopurile noastre românești, care sunt multe și mari și de tragică actualitate, pentru foarte apropiate vremuri”. După eliberarea Basarabiei, a nordului Bucovinei și a teritoriului Herța de către Grupul de Armate “General Ion Antonescu”, România a reintrat, de
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
cărui repertoriu N. T. Orășanu îl găsește demodat și deci necorespunzător imperativelor epocii. Ziarele timpului, atât cele guvernamentale, cât și unele din opoziție, cum era „Reforma” lui I. G. Valentineanu, sunt ironizate pentru lipsa de independență. Viața politică nu este cruțată, mai ales activitatea Camerei Deputaților și guvernul „despotic”. Deseori sunt publicate schițe satirice la adresa moravurilor familiei burgheze, a relațiilor sociale etc. Cu totul neașteptat, pentru că nu are nici o legătură vizibilă cu orientarea politică a periodicului, este atacul nedrept contra lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286225_a_287554]
-
nivelul componenței de maximă importanță a acțiunii dramatice. Contesă de Gulleroy știe să descifreze privirea lui Olivier Bertin, răspunzându-i prin mișcarea aproape imperceptibila a rochiei: "Comme îl lui jetait să reconnaissance dans un regard, elle le devină, et îl cruț sentir un remerciement dans un frôlement de șa robe" [Maupassant, Fort comme la mort, p.104]. Mângâierea părului, semnul cu mâna, îmbrățișarea toate sunt semnificative. Mâna este explicit asociată cu motivul erotic: "J'avais bien envie de m'en aller
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
oeil de la femme" [Maupassant, La femme de Paul în La parure, p.209]; "elle avait șes grands yeux luisants de combats" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p. 212]; Un regard rapide de son oeil pale à lentille noire, où îl cruț sentir une pensée de femme plus complexe et un intérêt plus chercheur" [Maupassant, Notre cœur, p.66]; "Juliette avait șes yeux clairs et vides, șes mains potelées, son joli visage aimable" [Zola, Une page d'amour, p.114]; " Ce regard
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]