2,381 matches
-
Sfinților Apostoli sau prifăcut din temelie acum în anul 1841, cu cheltuiala din veniturile aceștii monastiri i cu agiutorul marelui logofăt Dimitrie Sturza și a soții sale Elencu prin sălința, sărguința și osteniala mitropolitului Grigorie Gricupoleos și a boerilor Sturzăști ctitor aceștii monastiri spre vecinica pomenire a lor și a tot niamul"". Deasupra acestei pisanii, se află o icoană sculptată în marmură a Sfinților Apostoli Petru și Pavel, pe care se află o inscripție în limba greacă cu următorul cuprins: ""Această
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
biserică, care este închinată memoriei glorioase a prea slăviților și corifeilor dintre apostoli, Petru și Pavel, și s'a sfîrșit prin cheltueala sfintei și slăvitei mănăstiri regale și patriarhale Vatopedion de pe Sfîntul Munte, pentru vecinica pomenire a fericiților și neuitaților ctitori și a neamului întreg a prea nobilei familii Sturza, care a închinat sf. mănăstire Bărboi marei și sf. mănăstiri Vatopedion, spre iertarea păcatelor lor. Această cheltueală s'a făcut prin multă muncă și sudoare a prea smeritului Mitropolit Irinopoleos și
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
Bunea În 1919 apare un alt studiu, de Zenovie Pâclișanu, în care se precizează că Schitul Racovița a fost ridicat de către călugărul unit Oprea Doican, pe moșia proprie. Cele două surse citate nu precizează din păcate nici condiția socială a ctitorului și nici anul edificării acestui modest lăcaș de închinăciune. C.Lupea în studiile sale referitoare la acest subiect, face următoarele precizări: Asemenea altor lăcașuri de cult din România, biserica din Racovița a fost și încă mai este păstrătoarea unor vechi
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
poet sârb ?), Nichita în Basarabia / Addenda" și "Nichita Stănescu și „dreptul la timp”". Analizând cu obiectivitate „fenomenul Nichita Stănescu”, cu multă eleganță, ori cu deosebită prudență, respingând contestatarii unuia dintre cei mai valoroși militanți antiproletcultiști, respingând contestatarii celui mai important ctitor al mișcării paradoxismului, arătând că „noua ideologie literară s-a înverșunat, sub flamura postmodernismului, contra bătrânilor șaizeciști“, „vituperând chiar proletcultic“, „inchizitorii de modă nouă“ ce excelează „în rescrierea biografiilor“, criticul Adrian Dinu Rachieru conchide — parcă din imediata vecinătate a unui
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
atunci ai moșiei, soții Dumitru I. și Polixenia Athanasiu o refac aproape din temelie. Lucrările de reparație se termină în luna iunie a anului 1903 când pun noua pisanie, lângă cea veche, pentru a aminti posterității de acest lucru. Noii ctitori refac trei ani mai târziu și pictura interioară, de bună seamă afumată. Clădirea este afectată puternic de cutremurul din 1940 necesitând noi refaceri, atât la structură cât și la pictura interioară. Aceste noi lucrări sunt executate în anul 1945 sub
Biserica Sfânta Treime din Brătia () [Corola-website/Science/308791_a_310120]
-
la alte biserici de lemn din Sălaj sau de mai departe. Să aibă acest element decorativ, la fel ca și numele Horea al meșterului, o conotație muzicală comună? Inițiativa de a decoră o construcție a fost întotdeauna împărțită între nevoia ctitorului de frumos și arta meșterului. În arta să, meșterul a creat elemente specifice pe care le-a purtat în itinerariile sale adeseori că o marcă de identitate. Nu este exclus ca aceasta marcă-semnătură să fi fost înțeleasă în acea vreme
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
cu tonalități sobre prin renunțarea la aerul, sobrietatea, culoarea și perspectiva cu care stilul baroc a reușit produse estetice dar mai puțin impozante. Artistul a respectat iconografia impusă de canoanele dogmatice religioase și a invocat tradiția pentru înfățișarea figurilor de ctitori și a familiilor lor. Reușita și temeinicia lucrării pe care a făcut-o la Bran, a dus după un timp să i se încredințeze decorarea Capelei Cimitirului Bellu din București. Realizarea acestei lucrări a fost executată în același spirit, dar
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
Adormirea Maicii Domnului“, asemănătoare tipologic bisericii episcopale din Curtea de Argeș, precum și grandiosul palat domnesc, edificat în spiritul baroc, specific civilizației occidentale europene a acelor vremuri. Sub aspect arhitectonic, ansamblul de la Cotroceni cunoaște câteva momente de referință: primul este legat de numele ctitorului Șerban Cantacuzino (1678-1688); al doilea datează din perioada domniei lui Barbu Dimitrie Știrbei (1849-1853,1854-1856) care, în 1852, îl reface și modernizează redecorând palatul domnesc, care a devenit reședința să de vară. Totodată, pentru a înlesni legătură cu Capitala, domnitorul
Muzeul Național Cotroceni () [Corola-website/Science/308858_a_310187]
-
destinații laice. S-a refăcut ca lăcaș mănăstiresc după anul 1975, cu o comunitate de călugărițe. Nu se cunosc începuturile mănăstirii. Deoarece era amplasată pe pământuri care ținuseră de nobilii români din Ciula, se poate presupune că ei au fost ctitorii laici ai locașului. Nu se poate vorbi, cu nici un fel de date pozitive, despre vreo sihăstrie din secolele XIII-XIV. Există o singură mărturie care este consemnată despre prezența lui Nicodim de la Tismana, în Ungaria medievală. Ea este însemnarea de pe Evangheliarul
Mănăstirea Prislop () [Corola-website/Science/308823_a_310152]
-
ceară, cu o tematică deosebită și inedită, pictura fiind realizată în anul 1947 de către prof. univ. Ștefan Constantinescu de la Facultatea de Belle Arte din București. Biserica a fost sfințită în anul 1947, apoi, în anul următor, ca urmare a voinței ctitorilor, capela, împreună cu pământul deținut de familia Inculeț au fost donate Mitropoliei Moldovei și Bucovinei de către urmașii boierului Ion Inculeț. Destinația inițială a bisericii a fost cea de capelă-necropolă, aici aflându-se mormintele lui Ion Inculeț și al soției sale, principesa
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Bârnova () [Corola-website/Science/308895_a_310224]
-
Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Parohia Bârnova trecând cu slujbele în Biserica "Sfântul Ioan Botezătorul". În fiecare an, la data de 27 martie, cu ocazia aniversării Unirii Basarabiei cu România, în biserica Parohiei Bârnova, este oficiat un parastas de pomenire a ctitorilor, Ion Inculeț și familia sa. În apropierea bisericii se află vechiul conac al familiei Inculeț, transformat în casă memorială. În prezent, începând din anul 2001, terenul de 2,5 hectare, împreună cu casa boierească și biserica "Sf. Ioan Botezătorul" formează Centrul
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Bârnova () [Corola-website/Science/308895_a_310224]
-
cea de la Săsciori. De asemenea, în interiorul bisericii ortodoxe de zid a cimitirului (sec. XVIII) din municipiul Sebeș există lucrări ale lui Sava Henția. La Mănăstirea Cernica, în biserica principală a mănăstirii, cu hramul Sfântul Gheorghe, în pronaos se găsesc portretele ctitorilor acestei biserici, operă a pictorului Sava Henția. A fost primul profesor al pictoriței Ottilia Michail Oteteleșanu (între 1899 și 1903), înainte ca aceasta să fie descoperită de Nicolae Grigorescu, în anturajul casei regale. A fost căsătorit cu Irina Tranko rezultatul
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
Sebeș - Alba. A decorat deasemenea peretele de nord al bisericii Sfânta Treime din Săsciori și a donat acestei biserici icoana de hram și un epitaf cu scena "Punerea în mormânt". La Mănăstirea Cernica a realizat mural în pronaosul bisericii, portretele ctitorilor: Sfantul Ierarh Calinic și episcopul Ioanichie Stratonichios. Sava Henția a realizat împreună cu fiul său Alexandru Henția, pictura murală a bisericii din Alexandria. Ca rezultat al peregrinărilor pictorului în mijlocul naturii, cele mai valoroase reușite au fost naturile moarte, mai mult decât
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
unei biserici de lemn mai vechi: Actuala biserică de lemn din satul Bănești a fost construită în primul deceniu al secolului al XVIII-lea, în perioada celei de-a doua domnii a lui Antioh Cantemir, domnitorul Moldovei (1695-1700 și 1705-1707). Ctitorul bisericuței a fost Ștefan Stamate, un mic boier fără ranguri din satul vecin Bălușeni (care poartă astăzi denumirea de Stamate). În partea superioară a ancadramentului ușii de intrare se află săpată o pisanie cu următorul text: "„Cu darul Tatălui și
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
besearecă ou făcut Iacob Ionașc și cu popa Văsiiu în ani Domnului 1665 mț (luna) mar(tie) 11 dn (zile)"", surprinde momentul final, cel al consacrării construcției. Din această afirmație nu se poate stabili cu precizie dacă aceștia au fost ctitorii sau meșterii construcției, dar, în lipsa titlului de meșter, se poate înclina spre prima variantă. Biserica a fost pictată pe interior în jurul anilor 1806 - 1807, anii precizați de literatura de specialitate neputând fi verificați datorită faptului că inscripția care data pictura
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]
-
plenipotențiar al Cubei în Israel, Dr. Ricardo Wolf. Fundația Wolf (1976), care are un statut de organizație neprofitabila și-a început activitatea cu un capital inițial de 10 milioane $, proveniți, în majoritate, din donația familiei Francisca și Dr. Ricardo Wolf, ctitorii acestei fundații. Câștigul anual rezultat din învestirea acestui fond este distribuit că premii în cadrul Premiului Wolf (fiecare premiu revine la circa 100 000 $), diferite burse școlare și spezele de activitate ale fundației. Activitatea Fundației Wolf se bizue pe o lege
Premiul Wolf () [Corola-website/Science/309821_a_311150]
-
parohiei din Stoboru și tradițiile locale care indică începuturile bisericii de lemn într-o mănăstire din hotarul satului Stoboru. Documentul este o scrisoare scrisă în română cu caractere chirilice adresată împăratului Iosif al II-lea în anul 1787 de către chiar ctitorul ei. Ctitorul a fost meșterul și zugravul de biserici Urs Broină, locuitor iobag în Stoboru. Urs Broină s-a adresat împăratului cu nădejdia de a salva mănăstirea ridicată în anii din urmă. Acésta m'aș plânge și m'aș jelui
Biserica de lemn din Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/309944_a_311273]
-
Stoboru și tradițiile locale care indică începuturile bisericii de lemn într-o mănăstire din hotarul satului Stoboru. Documentul este o scrisoare scrisă în română cu caractere chirilice adresată împăratului Iosif al II-lea în anul 1787 de către chiar ctitorul ei. Ctitorul a fost meșterul și zugravul de biserici Urs Broină, locuitor iobag în Stoboru. Urs Broină s-a adresat împăratului cu nădejdia de a salva mănăstirea ridicată în anii din urmă. Acésta m'aș plânge și m'aș jelui înaintea Împěrății
Biserica de lemn din Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/309944_a_311273]
-
aducĕnd óameni și sate spre stricare Mănăstirii”". După rugămințile sale de a primi un răgaz mai lung, în care să ceară împăratului păstrarea mănăstirii, "„aceștia se aprinsĕră de mâniă și [în]dată mĕ legară și mănăstire o stricară.”" În încheiere, ctitorul a cerut fie revenirea asupra deciziei de desființare a mănăstirii fie recuperarea celor 500 de florini investiți în defrișarea locului și ridicarea bisericii. Scrisoarea nu a ajuns la destinatar, fiind oprită de guvernul de la Sibiu pe motivul că legea nu
Biserica de lemn din Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/309944_a_311273]
-
e a) iubitorului de Hristos, robul lui Dumnezeu Io Petru Voievod, fiul bătrânului Ștefan, care (s-a strămutat) la veșnicele lăcașuri, veșnica lui pomenire..."". De-a lungul aceluiași perete al naosului, înspre culoar, se află mormântul Doamnei Elena Rareș, soția ctitorului și fiica țarului Despot. Inscripția în limba slavonă ce se află pe lespedea funerară a mormântului său conține următoarele cuvinte: Această groapă e a roabei lui Dumnezeu Elina, doamna lui Petru Voievod, fiica lui Despot țarul, care s-a strămutat
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
lui Dumnezeu Oltea, mama domnului Io Ștefan Voievod, care a murit la anul 6973 (1465), noiembrie 4"". Ștefan cel Mare și-a îngropat mama în Biserica "Sfântul Nicolae" din Poiana Siretului, aflată în apropierea actualei mănăstiri Probota. După stingerea familiei ctitorului, Mănăstirea Probota a devenit necropolă boierească. În pridvorul și în pronaosul bisericii se află o serie de morminte ale unor dregători și ale familiilor lor (10 morminte ale familiei Stroici și 5 morminte a altor boieri considerați ctitori). Printre cei
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
înălțime - 32 m; absida bisericii, la interior - 7 m; rozasa (rozeta), diametru - 5 m. BAZILICA are trei navate, cu empore pe navele laterale; pe crucieră se ridică cupola, hexagonală la exterior, cu interiorul circular având un diametru de 7 m. CTITORUL Bazilicii „Sfântul Anton de Padova” (anul 1938): PR. EMANOIL KREIS (1894-1964) Paroh de Constanța (1935-1951) S-a născut la 31 august 1894, la Karamurat (Mihail Kogălniceanu), jud. Constanța, dintr-o familie de gospodari catolici de etnie germană. A studiat în
Biserica Sfântul Anton de Padova din Constanța () [Corola-website/Science/309355_a_310684]
-
pe care a împlinit-o până în noiembrie 1951. A murit la Craiova, în timpul activității, la 4 iunie 1964 și a fost înhumat în cimitirul catolic din localitate. CRONOLOGIE 1935 - 2013: 1935 - este numit paroh de Constanța Pr. Emanoil Kreis (1935-1951), ctitorul actualei bazilici romano-catolice din anticul Tomis. 1935, august 9 - se alege Patronul noii biserici: „Sfântul Anton de Padova”. 1936-1937 - se strâng fonduri pentru construirea bisericii; se caută un nou amplasament (idee la care se va renunța); se duc tratative cu
Biserica Sfântul Anton de Padova din Constanța () [Corola-website/Science/309355_a_310684]
-
în vremea lui Eminescu - o parte din Pădurea Carpadia) cu Lunca Gilortului și a Jiului de Mijloc. Nicolae Mândrea, român-moldovean, născut în Focșani, la 22 mai 1842 (după cum aflăm din "Albumul Societății Junimea", album în care figură al optulea, „după ctitori“: Titu Maiorescu, Theodor Rosetti, Vasile Pogor, Iacob Negruzzi, Petre P. Carp, Neculai Culianu, Gh. Racovitza, Neculai Mândrea s. a.), a intrat în posesia moșiei și a conacului de la Florești în urmă căsătoriei cu Zoe, fiica lui Barbu Bălcescu, nepoata celebrului revoluționar
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
era de obicei «fecioara și martira Sf. Ecaterina» (Catherina Virgo et Martyr). După declinul premonstratenșilor, conducerea curții beghinelor a fost preluată în toată Europa de cisterciți. În acele cazuri însă în care hramul bisericilor din curțile beghinelor era Sf. Ecaterina, ctitorii acestora au fost premonstratenși. Toate mănăstirile înființate de cistercieni au ca hram exclusiv pe Sf. Maria”". Cercetătoarea Dana Jenei conchide: "„Cistercian sau la origine premonstratens și preluat după declinul ordinului [...], așezământul de pe lângă capela Sf. Ecaterina din Brașov a fost fondat
Capela Sfânta Ecaterina din Brașov () [Corola-website/Science/310430_a_311759]