3,588 matches
-
Statului Virginia. Om politic prolific, om de stat și legiuitor, este exponentul tezei conform căreia orice acțiune este precedată de un act de conștiință. 22 Hans Albrecht Bethe (1906-2005), specialist german-american în fizică nucleară, cu contribuții în astrofizică și electrodinamica cuantică. Este laureat al Premiului Nobel pentru fizică (1967) pentru elaborarea teoriei nucleosintezei stelare. Contribuie la calculul masei critice, folosit de Trinity pentru producerea bombei atomice. Participă la dezvoltarea bombei cu hidrogen, după care, devenind conștient de capacitatea ei distructivă, luptă
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
cu hidrogen, după care, devenind conștient de capacitatea ei distructivă, luptă pentru realizarea Tratatului Anti-balistic (SALT I). 23 Edward Teller (1908-2003), fizician american, poreclit de "tatăl bombei cu hidrogen". Are contribuții în fizica nucleară, spectroscopie și în tratarea complexelor moleculare cuantice. 24 Nathaniel Kleitman (1895-1996), interesat în somn și conștiință, împreună cu asistentul său Eugene Aserinsky, observă că, în anumite perioade de somn, ochii copiilor se mișcă, cu rapiditate, în toate sensurile. Astfel este descoperită legea naturii a "mișcărilor rapide ale ochilor
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
asupra proceselor fizice ce au loc în ele și prezicând evoluția corpurilor cerești; s-a dezvoltat în ultimele decenii ale sec. al XIX-lea și-n primele decenii ale sec. al XX-lea, utilizând mecanica teoretică, termodinamica, teoria radiației, mecanica cuantică, fizica nucleară. Cosmogonia - numită și mitul creației, reprezintă un set de credințe, într-o formă de legendă, cuprinzând apariția vieții pe Pământ, ca urmare al unui act creator (mitologia greacă , akkadiană , egipteană , chineză , panteistă). Are drept obiectiv tot cosmosul, însă
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
și conversia energiei de către organism, de sistemele termodinamice deschise. Fenomenele electrice au cea mai deplină aplicabilitate în studiul unor procese biologice ce constituie punctul de plecare al unor investigații clinice. Procesele celulare își găsesc explicația pe baza cunostințelor de mecanică cuantică, fizica corpului solid și mai ales fizica stării lichide, starea lichidă ocupând un loc aparte în componența materiei vii. Radiobiologia este capitolul din biofizică cae studiază interacțiunile dintre radiațiile nucleare și organismele vii. Legat de nivelul de organizare al sistemului
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Relativității, explicarea fenomenului fotoelectric, etc.; de fapt aproape nu este domeniu în care acest fizician să nu-și fi adus aportul. Ideile sale inovatoare au deschis o nouă eră în cercetarea structurii microscopice a corpurilor. Erwin Schrödinger pune bazele mecanicii cuantice care vor contribui la dezvoltarea chimiei cuantice și la o nouă abordare a cunoștințelor privind structura materiei. Descoperirea radioactivității naturale către Becquerel și soții Pierre și Marie Curie și apoi a celei artificiale, cât și obținerea ulterioară a izotopilor radioactivi
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
aproape nu este domeniu în care acest fizician să nu-și fi adus aportul. Ideile sale inovatoare au deschis o nouă eră în cercetarea structurii microscopice a corpurilor. Erwin Schrödinger pune bazele mecanicii cuantice care vor contribui la dezvoltarea chimiei cuantice și la o nouă abordare a cunoștințelor privind structura materiei. Descoperirea radioactivității naturale către Becquerel și soții Pierre și Marie Curie și apoi a celei artificiale, cât și obținerea ulterioară a izotopilor radioactivi care se folosesc în cele mai variate
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
la punct metode de cercetare care au avut mare succes în cercetările de fizică. Totuși cercetările din biofizică sunt limitate. Niels Bohr a introdus în biologie un principiu de incertitudine asemănător relațiilor de incertitudine introduse de Werner Heisenberg în mecanica cuantică, dar la un nivel mai înalt, cunoscut sub denumirea de principiul complementarității în biologie. Dacă în mecanica clasică, mișcarea unei particule este complet determinată dacă, pe lîngă forțele care actionează asupra ei, se cunoaște poziția și impulsul la momentul inițial
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
principiu al complementarității biologice, Bohr arată că pentru a descrie un organism ar trebui făcute măsurători care ar interfera așa de puternic cu procesele din organism încât ar putea distruge chiar viața. O opinie similară are și Heisenberg, fondatorul mecanicii cuantice matriciale care arată în 1962 că: “ o descriere a unui organism nu poate fi completă din punct de vedere fizic pentru că ar cere experimente care ar interfera prea puternic cu funcțiile biologice”. Evoluția de la forme relativ simple la o diversitate
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de un bilion de ani de evoluție, deci de o multitudine de factori, spunînd că “nu te poți aștepta să explici așa de bine, în câteva cuvinte, o pasăre bătrână”. Fizicianul teoretician, Erwin Schrodinger, cel care a pus bazele mecanicii cuantice prin ecuația ce-i poartă numele, a încercat să explice propietățile specifice ale celulelor vii. El a ținut lecții la Dublin despre aceste aspecte, lecții care au apărut în cartea intitulată “What is life ?” . Intrucît este greu de dat o
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
absorbit sau emis. Deci, dacă se realizează tranziția de la energia W1 la energia W2, W1 >W2 atunci cuanta emisă este: ν fiind frecvența fotonului emis. Acest postulat, care se mai numește și condiția de radiație sau postulatul frecvențelor, conține aspectul cuantic al radiației. 3. Momentul cinetic al electronului (pentru atomul de hidrogen) în mișcarea pe orbite staționare este cuantificat, adică este un multiplu întreg al constantei h , adică n fiind un număr întreg numit număr cuantic. Pe baza acestor postulate, Bohr
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
sau postulatul frecvențelor, conține aspectul cuantic al radiației. 3. Momentul cinetic al electronului (pentru atomul de hidrogen) în mișcarea pe orbite staționare este cuantificat, adică este un multiplu întreg al constantei h , adică n fiind un număr întreg numit număr cuantic. Pe baza acestor postulate, Bohr a elaborat teoria modelului planetar semicuantic al atomului, care a explicat unele proprietăți ale atomului de hidrogen și ale ionilor hidrogenoizi. Formula energiei atomului în modelul atomic Bohr este: Această formulă arată că energia atomului
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
hidrogen și ale ionilor hidrogenoizi. Formula energiei atomului în modelul atomic Bohr este: Această formulă arată că energia atomului este cuantificată și corespunde postulatelor introduse. Din postulatul frecvențelor se obține pentru frecvența emisă: <fomula/> unde n și m sunt numere cuantice și m > n. Emisia unui foton este legată de trecerea unui electron dintr-o stare energetică în alta, tranziția avînd loc numai dacă sunt îndeplinite anumite condiții (reguli de selecție). O linie spectrală este emisă la trecerea unui atom pe
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
descrie o elipsă. în acest caz, condiția de cuantificare dată de Bohr nu mai este suficientă pentru a alege din toate elipsele posibile din punct de vedere mecanic, pe cele care corespund stărilor staționare ale atomului. I.1.4. Structura cuantică a atomului. Pornind de la ipoteza dualismului undă-corpuscul al luminii după care lumina în anumite experimente apare sub formă de undă pe când alte fenomene nu pot fi explicate decât considerând că este formată din corpusculi luminoși, fotonii, Louis de Broglie în
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Schrodinger și ele fac legătura între energia potențială, energia totală și poziția particulei la un moment dat. Aceste funcții de undă caracterizează starea microparticulelor în mișcarea lor liberă sau în câmp de forțe. Ecuația lui Schrödinger stă la baza modelului cuantic al atomului Funcția de undă ce determină starea atomului, depinde de 3 numere cuantice: numărul cuantic principal n, numărul cuantic secundar l și numărul cuantiv magnetic m. Stările cuantice posibile se notează simbolic indicându-se doar valoarea numărului cuantic principal
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
un moment dat. Aceste funcții de undă caracterizează starea microparticulelor în mișcarea lor liberă sau în câmp de forțe. Ecuația lui Schrödinger stă la baza modelului cuantic al atomului Funcția de undă ce determină starea atomului, depinde de 3 numere cuantice: numărul cuantic principal n, numărul cuantic secundar l și numărul cuantiv magnetic m. Stările cuantice posibile se notează simbolic indicându-se doar valoarea numărului cuantic principal, la care se adaugă o notație literală a numărului cuantic orbital după schema: Exemplu
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
dat. Aceste funcții de undă caracterizează starea microparticulelor în mișcarea lor liberă sau în câmp de forțe. Ecuația lui Schrödinger stă la baza modelului cuantic al atomului Funcția de undă ce determină starea atomului, depinde de 3 numere cuantice: numărul cuantic principal n, numărul cuantic secundar l și numărul cuantiv magnetic m. Stările cuantice posibile se notează simbolic indicându-se doar valoarea numărului cuantic principal, la care se adaugă o notație literală a numărului cuantic orbital după schema: Exemplu: • starea pentru
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
undă caracterizează starea microparticulelor în mișcarea lor liberă sau în câmp de forțe. Ecuația lui Schrödinger stă la baza modelului cuantic al atomului Funcția de undă ce determină starea atomului, depinde de 3 numere cuantice: numărul cuantic principal n, numărul cuantic secundar l și numărul cuantiv magnetic m. Stările cuantice posibile se notează simbolic indicându-se doar valoarea numărului cuantic principal, la care se adaugă o notație literală a numărului cuantic orbital după schema: Exemplu: • starea pentru care n=1 și
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
în câmp de forțe. Ecuația lui Schrödinger stă la baza modelului cuantic al atomului Funcția de undă ce determină starea atomului, depinde de 3 numere cuantice: numărul cuantic principal n, numărul cuantic secundar l și numărul cuantiv magnetic m. Stările cuantice posibile se notează simbolic indicându-se doar valoarea numărului cuantic principal, la care se adaugă o notație literală a numărului cuantic orbital după schema: Exemplu: • starea pentru care n=1 și = 0 se notează 1s; • starea pentru care n=3
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
modelului cuantic al atomului Funcția de undă ce determină starea atomului, depinde de 3 numere cuantice: numărul cuantic principal n, numărul cuantic secundar l și numărul cuantiv magnetic m. Stările cuantice posibile se notează simbolic indicându-se doar valoarea numărului cuantic principal, la care se adaugă o notație literală a numărului cuantic orbital după schema: Exemplu: • starea pentru care n=1 și = 0 se notează 1s; • starea pentru care n=3 și = 0 este notată 3s; • notația 2p corespunde stării în
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
depinde de 3 numere cuantice: numărul cuantic principal n, numărul cuantic secundar l și numărul cuantiv magnetic m. Stările cuantice posibile se notează simbolic indicându-se doar valoarea numărului cuantic principal, la care se adaugă o notație literală a numărului cuantic orbital după schema: Exemplu: • starea pentru care n=1 și = 0 se notează 1s; • starea pentru care n=3 și = 0 este notată 3s; • notația 2p corespunde stării în care în care n=2, l = 1 și m=0 sau
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de a găsi electronul într-un anumit loc la un anumit timp. Probabilitatea de existență a electronului într-un anumit volum, P este dată de relația: In acelasi timp, dă distribuția densității de sarcină a electronilor într-un atom. Teoria cuantică a atomului renunță la noțiunea de orbită. Conform mecanicii cuantice, electronul în atom se poate găsi în orice punct al spațiului la un moment dat cu o anumită probabilitate. Mecanica cuantică nu utilizează noțiunea de "orbită" sau "traiectorie", ci de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
anumit timp. Probabilitatea de existență a electronului într-un anumit volum, P este dată de relația: In acelasi timp, dă distribuția densității de sarcină a electronilor într-un atom. Teoria cuantică a atomului renunță la noțiunea de orbită. Conform mecanicii cuantice, electronul în atom se poate găsi în orice punct al spațiului la un moment dat cu o anumită probabilitate. Mecanica cuantică nu utilizează noțiunea de "orbită" sau "traiectorie", ci de "orbitali electronici". Orbitalul electronic este graficul densității de probabilitate pentru
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
densității de sarcină a electronilor într-un atom. Teoria cuantică a atomului renunță la noțiunea de orbită. Conform mecanicii cuantice, electronul în atom se poate găsi în orice punct al spațiului la un moment dat cu o anumită probabilitate. Mecanica cuantică nu utilizează noțiunea de "orbită" sau "traiectorie", ci de "orbitali electronici". Orbitalul electronic este graficul densității de probabilitate pentru o stare dată. Orbitalul stării fundamentale a atomului (starea 1s) are formă sferică, orbitalii stărilor 2p sunt de forma lobată. Deoarece
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
electroni. în acest fel rezultă un sistem nou cu stabilitate maximă. Probabilitatea ca electronii (1) și (2) să se găsească într-un volum dat , în același timp, este dată de produsul probabilităților pentru atomii separați. Legătura covalentă, conform principiilor mecanicii cuantice, constă deci dintr-o interacțiune a celor doi electroni cu spini antiparaleli. Observație. Electronii posedă o mișcare orbitală în jurul nucleului și o mișcare în jurul axei proprii denumită spin. între cei doi electroni cuplați se realizează o atracție puternică și se
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
nucleului și o mișcare în jurul axei proprii denumită spin. între cei doi electroni cuplați se realizează o atracție puternică și se formează un sistem stabil. Un aemenea sistem are un caracter dinamic, nu electrostatic, ca în cazul legăturii ionice. Mecanica cuantică precizează sensul fizic al valenței. O covalență este dată de o pereche de electroni cu spini cuplați (antiparaleli). Legătura covalentă se formează prin suprapunerea orbitalilor atomici. în teoria orbitalilor moleculari (TOM) covalența se interpretează ca rezultat al mișcării simultane a
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]