5,380 matches
-
găsește numai în Germania și Polonia ca și Scandinavia. În România pasărea a fost semnalată pentru prima dată cu certitudine în anul 1960, că clocește în Delta Dunării. Iernează în țările calde din Africa la sud de Sahara și Asia de Sud. Cuibul este construit în arbori înalți. Femela depune prin aprilie 2-3 ouă albe pătate cu cărămiziu. Clocitul este asigurat numai de femelă și durează ca. 35 de zile. Vulturul se hrănește în special cu pește care este prins prin plonjare în
Vultur pescar () [Corola-website/Science/318743_a_320072]
-
octombrie - Locul I la concursul de poezie organizat în cadrul Festivalului Național de Umor „Alo, Păstorel", de la Iași. 2009, 24 octombrie, Chișinău — Diplomă de excelență „Travestia" „pentru spiritul parodic", atribuită la ediția a V-a a Festivalului Național de Epigramă „Donici, cuib de-nțelepciune". 2009, 1 Decembrie, Satu Mare - Diplomă de excelență „pentru spiritul alert, harul și valoarea literară a epigramelor prezentate în cadrul Festivalului Național Multicultural «De dragoste, de neam, de țară»", ediția a IX-a. 2009, 22 decembrie, Bistrița — Premiul revistei „Mișcarea
Lucian Perța () [Corola-website/Science/317585_a_318914]
-
pentru volumele Cât îi Maramureșu* / Nu-i poet ca eu și tu și Cartea nunților, acordat de Asociația Scriitorilor Baia Mare, la concursul „Cărțile anului 2010". 2011, noiembrie, Chișinău — Premiul al II-lea — la Festivalul Național de Epigramă și Fabulă „Donici, cuib de-nțelepciune", ediția a VII-a, secțiunea Fabulă. 2012, 21 aprilie, București — Diploma de Membru de onoare al Uniunii Epigramiștilor din România, „pentru aportul excepțional la promovarea epigramei românești". 2012, 12 mai, Buzău — Premiul I — secțiunea Creație literară, la ediția
Lucian Perța () [Corola-website/Science/317585_a_318914]
-
hrănească cu alge (diatomee, desmidiacee, alge albastre și verzi). La vârsta de 3-4 ani, atinge maturitatea sexuală. Perioada de depunere a icrelor are loc din februarie până în aprilie. Masculii sunt teritoriali și resping orice rival potențial. Fiecare mascul pregătește un cuib în gropițele de pe fundul apei. Reproducerea este precedată de un ritual de curtare, pentru a determina femela să vină și să depune icrele în cuib. Masculul curtează fiecare femelă care intră pe teritoriul său. Fiecare femelă depune 108-336 icre, cu
Zglăvoacă răsăriteană () [Corola-website/Science/331549_a_332878]
-
februarie până în aprilie. Masculii sunt teritoriali și resping orice rival potențial. Fiecare mascul pregătește un cuib în gropițele de pe fundul apei. Reproducerea este precedată de un ritual de curtare, pentru a determina femela să vină și să depune icrele în cuib. Masculul curtează fiecare femelă care intră pe teritoriul său. Fiecare femelă depune 108-336 icre, cu diametrul de 2,3 mm. Masculul păzește ponta, până la ecloziune. Nu are importanța economică, deși carnea este considerat foarte bună și delicată. Servește drept nadă
Zglăvoacă răsăriteană () [Corola-website/Science/331549_a_332878]
-
munți; Amuțesc prin văi... Căprioarele neliniștite își ridică atent urechile, întorc botul spre soare : Dintr-acolo vine el... Cântă un cântec de dragoste: Vino, o, frumoasa mea iubită, zăpezile s-au stins, ploile au stat, rodul pământului a făcut scut, cuiburile sunt pline de pui... Ieși să mă întâmpini, nu mai sta în umbra perdelelor, după zăbrelele casei ! Mireasma viței înflorite te-a adormit ? Nu auzi glasul porumbeilor sălbatici certându-se cu vulpile șirete, care-și sapă vizuini sub vie ? Și
Editura Destine Literare by Melania Rusu Caragioiu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_204]
-
cu miere, Am cules mere pentru cidru, Și casa s-a învârtit mereu după soare, De nu mai știu, câte ori, Vântul a uscat cămășile întinse pe iarbă, Râul s-a tulburat în altă cascadă, Porumbița și-a săpat alt cuib în unica stâncă Și căprioarele vin să mă întrebe de tine... Le pare rău de singurătatea inimii mele... 3. M Â N G Â I E R E A S O A R E L U I Sub mângâierea soarelui
Editura Destine Literare by Melania Rusu Caragioiu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_204]
-
din axul altarului, singura păstrată în forma inițială. Ușile păstrate la intrare și spre biserica bărbaților sunt făcute de meșterul dulgher, cu țâțâni și încuietoare de lemn. Acoperișul este unic peste întreaga biserică, incluzând altarul. Sistemul de căpriori prinși în cuiburi în cununile streașinilor este unul comun bisericilor de lemn din Transilvania. Acoperișul de tablă l-a înlocuit în secolul 20 pe cel de draniță. Rămâne deschisă cercetărilor posibilitatea ca acoperișul inițial să fi fost de paie. Prezența meștergrindei, lățimea streașinei
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
de culoare tărcat alb cu negru; regiunea subcodală roșie, ciocul albăstrui, cu muchii longitudinale, dur, ascuțit la capăt și picioarele cenușiu-negricioase, masculul cu ceafa roșie; este întâlnită în regiuni împădurite, începând de la șes până în pădurile de conifere și își face cuibul în scorburi de copaci. În România este prezentă tot timpul anului și este răspândită peste tot in ținuturile împădurite de la șes la munte, până în zona coniferelor; frecvență în parcurile orașelor și terenuri de cultură cu arbori izolați. Sunt descrise 14-26
Ciocănitoarea pestriță mare () [Corola-website/Science/329244_a_330573]
-
lungă și lipicioasa pentru a le extrage. Ciocănitorile se mai hrănesc și cu seva copacilor, nuci, fructe de pădure, semințe, mai ales în timpul iernii, iar primăvară se vor hrăni chiar cu ouăle și puii altor specii de păsări direct din cuiburile acestora. Ciocănitorile lovesc scoarță copacilor cu ciocul cu o frecvență mai mare de 40 de bătăi pe secundă. Au craniul armat suplimentar astfel încât forțele de impact nu afectează creierul, foarte bine căptușit în cutia craniana. Penele din coadă lor sunt
Ciocănitoarea pestriță mare () [Corola-website/Science/329244_a_330573]
-
revenit puterile, îngerii îi spun că el ar putea fi salvatorul, deoarece este singurul om care știe unde sunt vampirii și dacă are voință și crede cu adevărat îi va învinge. În acest moment Vittorio este hotărât să distrugă acel cuib de șerpi veninoși care omoară fără milă. În drum spre castel este însoțit de cei doi îngeri ai lui Fra Fillipo, și de mai marele îngerilor, ei fiind acolo doar pentru a-l însoți, ne-având voie să și intervină
Vampirul Vittorio () [Corola-website/Science/315018_a_316347]
-
schimbările de mediu, variind de la simplele reflexe necondiționate până la complexele reflexe condiționate. Comportamentul păsărilor studiat de ornitologi tinde spre comportamente și ritualuri complexe, dominate de ultimul tip de reflexe. Aspecte ale comportamentului păsărilor, ca curtarea, reproducerea, grija de pui, construirea cuibului, ș.a., vor fi studiate aici : Comportamentul păsărilor. Pentru a afla mai mult despre comunicarea dintre păsări, apăsați aici: Comunicarea dintre păsări. Migrarea reprezintă deplasarea unidirecționala în masă a unor specii de păsări dintr-o regiune mai rece în una mai
Pasăre () [Corola-website/Science/300076_a_301405]
-
care se vedeau Torcy și pădurea Belleau și să ocupe și pădurea Belleau. Pușcașii marini nu au efectuat misiuni de recunoaștere a pădurii. În consecință, ei nu au observat un regiment german de infanterie în tranșee, cu o rețea de cuiburi de mitraliere și baterii de artilerie. În zori, Batalionul 1 din Regimentul 5 Pușcași Marini, sub comanda maiorului Julius Turrill, urma să atace dealul 142, dar numai două companii erau pe poziție. Pușcașii marini au înaintat în valuri cu baionetele
Bătălia din pădurea Belleau () [Corola-website/Science/322512_a_323841]
-
avea ambiția de a conduce contingentul cretan în războiul cetății Micene contra Troiei. Ultimul care a sosit a fost Ahile, care avea atunci 15 ani. După un ritual sacrificial adus lui Apollo, un șarpe a alunecat de pe altar într-un cuib de vrabie dintr-un copac din apropiere. El a devorat vrabia mamă și pe cei 8 pui ai ei, după care a împietrit. Calchas a interpretat acest eveniment ca un semn că Troia va fi cucerită în cel de-al
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
Muzeul Zagłębie în 1956. Muzeul are mai multe colecții: una de armament, de la perioada medievală la cel de-al doilea Război Mondial; a doua dedicată istoriei Castelului Będzin; a treia dedicată castelelor din apropiere înființate de Cazimir cel Mare (Traseul Cuiburile Vulturilor sau "Szlak Orlich Gniazd"). Ultima colecție este dedicată istoriei militare din regiunea Będzin. Castelul are două turnuri, unul cilindric și unul pătrat. Clădiri mai mici au fost atașate turnurilor. Au fost trei straturi de pereți, iar castelul a fost
Castelul Będzin () [Corola-website/Science/336214_a_337543]
-
pe care-i vânează de la ca. 25 de m. înălțime, prin plonjare în apă. Păsările sunt apte de reproducție la vârsta de 3 - 4 ani. Ele depun un singur ou, clocit timp de 40 - 46 de zile de ambii părinți, cuiburile sunt în colonii mici, pe insulele din zonele calde, cuibul fiind amplasat pe un loc greu accesibil pentru animale carnivore. Pe Insula Crăciunului, păsările cuibăresc chiar în arbori. Perioada de reproducție are loc de obicei din primăvară până în vară, pe
Phaethontiformes () [Corola-website/Science/318255_a_319584]
-
prin plonjare în apă. Păsările sunt apte de reproducție la vârsta de 3 - 4 ani. Ele depun un singur ou, clocit timp de 40 - 46 de zile de ambii părinți, cuiburile sunt în colonii mici, pe insulele din zonele calde, cuibul fiind amplasat pe un loc greu accesibil pentru animale carnivore. Pe Insula Crăciunului, păsările cuibăresc chiar în arbori. Perioada de reproducție are loc de obicei din primăvară până în vară, pe unele insule se poate întinde pe tot timpul anului. În timpul
Phaethontiformes () [Corola-website/Science/318255_a_319584]
-
în Europa sunt păsări călătoare, unele populații necrofage rămânând în Europa chiar și pe timpul iernii. Cand este prea fig, acesti stârci își țin picioarele strânse în zbor, pentru a-și ține cald. Păsările tinere se retrag la frig înapoi în cuib, îngrămădindu-se. Stârcii de noapte își apără teritoriul de vânătoare și de cuibărit. Aceste pasari ies la vânătoare în special seară și noaptea, ca să evite celelalte specii de stârci. Cand nu este hrană destulă, de exemplu în perioada de clocit
Stârcul de noapte () [Corola-website/Science/334972_a_336301]
-
rând avertizate. Dacă aceasta îl acceptă, perechea se curăță după actul sexual și clampane din cioc. Clocesc că și celeilalti stârci, stârcul de Canada ("Ardea herodias") și egreta pitica ("Egretta garzetta"), în colonii. Într-un copac se construiesc 30 de cuiburi pe crengile groase, asemănătoare celor al stârcului de mangrove ("Butorides striatus"), făcute de mascul din crenguțe, rădăcini și iarbă. Femelă face retușurile. Stârcii de noapte clocesc doar o dată pe an, rareori de două ori. Femelă depune de la trei până la cinci
Stârcul de noapte () [Corola-website/Science/334972_a_336301]
-
zi, ouăle sunt de-un verde puternic, dar de deschid repede la o culoare verzuie sau albăstruie. Perechea le clocește pe rând 22-25 de zile. În zilele toride, adulții își umezesc penele pentru a le ține oualelor cald. Puii părăsesc cuibul la trei săptămâni după eclozare. În acest timp se ascund în coroanele copacilor. La 6-7 săptămâni pot zbura și sunt pe cont propriu. Adulții nu își mai recunosc puii. Pescarii se plâng că prezența stârcilor de noapte este dăunătoare pentru
Stârcul de noapte () [Corola-website/Science/334972_a_336301]
-
au înverșunat să câștige acest ținut. Românii megleniți au opus o rezistență din cele mai eroice. Au fost procese, temniți, atacuri de bande, omoruri de o parte și de alta. Toate acestea făcuseră acestui ținut, în ochii grecilor, reputația unui cuib antigrecesc stăpânit de dușmănie neînfrântă. Când, în fine, după războiul din 1913 și mai ales după victoria aliaților din 1918, autoritățile grecești au reluat administrarea acestui ținut, s-a pornit o prigoană fără milă și cruțare în contra românilor megleniți naționaliști
Meglen () [Corola-website/Science/302690_a_304019]
-
Habsburgii, francezii și germanii. Alsacia, împreună cu , au fost timp aproximativ un mileniu una din cele mai bogate regiuni de pe continentul european. Când, în anul 1079, familia Hohenstaufen a preluat titlul de duci de Suabia, Munții Vosgi și Alsacia au devenit cuibul acestei dinastii. Împăratul Frederic al II-lea numea acest ținut „"cel mai drag dintre toate pământurile mele moștenite"”. În a doua jumătate a secolului al XIII-lea, stăpânirea dinastiei Hohenstaufen a luat sfârșit, iar regiunea s-a dezintegrat în numeroase
Munții Vosgi () [Corola-website/Science/314081_a_315410]
-
1-1,5 m. Galeriile de vară cu numeroase ramuri laterale au o lungimea de până la 15-20 m, diametrul de 0,2-0,3 m și o adâncime de 2,5-3 m, și chiar mai mult. Galeriile de vară converg spre un cuib central (camera principală sau culcușul) mare, unde se odihnește întreaga familie, inclusiv și noaptea. Această cameră principală este căptușită cu ierburi uscate. Galeriile de vară au în general mai multe ieșiri (până la 3, 4 sau chiar 7), în funcție de vârsta galeriei
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
sunt mai mari și au o adâncimea mai mare, cu mai puține ieșiri, față de cea de vară, iar orificiile de acces sunt închise cu pământ și pietre înainte ca marmota să intre în hibernare. Galeriile de iarnă converg spre un cuib (camera de iernare) care atinge 1 m diametru, căptușit cu ierburi uscate. Marmota hibernează 5 luni și jumătate. Toamna ea mănâncă enorm de mult pentru a-și constitui rezervele de grăsime care îi vor permite să supraviețuiască. Pentru a nu
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
păsări de talia porumbelului. El vânează în zori și la asfințit. El poate repera un porumbel în zbor de la mai mult de 8 km. Șoimii călători sunt păsări monogame, însă masculul este puțin mai mic decât femela. Aceștia își construiesc cuibul pe vârfurile stâncoase, inabordabile. Cuplul este unit pe viață și revine frecvent la același cuib. Scobitura din stâncă, potrivită clocitului, trebuie să asigure spațiu suficient chiar și pentru patru pui și nu trebuie să fie în raza de acțiune a
Șoim călător () [Corola-website/Science/322673_a_324002]