10,969 matches
-
nt de la marii moșieri iar apoi "...să le dee (n arendă la comune (ntregi de țărani, sau la societăți de muncitori alcătuite din cel putin 100-200 de oameni ș( (n același timp să le procure mașinile ș( uneltele necesare pentru cultivarea moșiei arendate" (Dobrogeanu Gherea, 1976: 286, vol. 2, subl. C.D.G.). Ei ar urma apoi să plătească (napoi banii ș( contravaloarea echipamentelor primite inițial. Pentru Gherea, libertatea individului are două dimensiuni libertate față de mediul natural ș( libertate față de mediul social (sau
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
dinaintea invaziei regatului ungar, populația autohtonă din sudul Transilvaniei era organizată în puternice comunități obștești, ce dispuneau de suficientă putere pentru a opune rezistență acestei invazii. Populația ce locuia aici era o populație sedentară, ce se ocupa în principal cu cultivarea pământului (Nägler, 1969). Începând cu secolul IX pătrund pe teritoriul Transilvaniei ungurii. Apoi, în secolele XII-XIII, se produce un fenomen masiv de emigrare al sașilor din Germania apuseană, ce își avea cauzele în specificul feudalismului german. Aceștia sunt colonizați de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
modelată într-un mod unic de anii de comunism. Dumitru Sandu consideră că, deși comunismul și-a propus să fie un proiect de modernizare, el nu a reușit decât o anti-modernizare, datorită crizei economice pe care a creat-o, a cultivării lipsei de transparență, a neîncrederii. Revoluția din 1989 a însemnat reluarea, de data asta în mod real, a procesului de modernizare, câteva din țelurile acesteia fiind liberalizarea economică, democratizarea politică și dezvoltarea societății civile (Sandu, 1999: 23). Aceeași idee apare
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
indicatori comuni opțiunea pentru familie mare și fatalism (nu poți schimba ceea ce îți este dat). Este interesant însă faptul că, în timp ce în Tălmăcel este evidențiat comportamentul imitativ și ideea de comunitate, în Ludoș se pune accent pe cinste și pe cultivarea de relații cât mai apropiate cu cei din sat. Dimensiunea modernității este similară în cele două sate, ea construindu-se prin trei indicatori deschiderea la schimbare, consumul mediatic ridicat și un grad ridicat de informare asupra a ceea ce se întâmplă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
din viața de zi cu zi acelor două sate investigate. Ele sunt doar simple informații despre care, poate, oamenii au auzit la televizor. Ei trăiesc o viață simplă, cu probleme economice "simple", legate de găsirea modalităților celor mai eficiente de cultivare a pământului sau creșterea animalelor, de naveta până la cel mai apropiat punct industrial, sau de comerț. Bunurile economice nu circulă la fel de ușor ca cele culturale. Dacă ne plasăm în contextul ruralului, discuția aspectelor economice se face în registru local, mai
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sau asociații). Cei mai mulți din cei ce iau pământ în arendă (în 2000), îl iau de la alte persoane sau de la rude. Motivele pentru a da pământul în arendă sunt: imposibilitatea de a-l lucra din cauza sănătății și vârstei, lipsa banilor pentru cultivarea pământului, nu au timp pentru acest lucru, sau este mai profitabil așa. Arendarea este o soluție specifică gospodăriilor rurale cu resurse materiale și umane precare. Interesant este faptul că cei ce iau teren în arendă nu sunt persoane cu resurse
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în Ludoș). De asemenea sunt amintite: pensiune agroturistică (numai în Tălmăcel), animale, stână, șură, moară. 5.3.2 Tipuri de activitate și surse de venit în cele două sate Ocupațiile de bază în Tălmăcel sunt creșterea animalelor (oi, vite) și cultivarea pământului, iar ocupațiile complementare sunt prelucrarea lemnului sau diversele meserii (fabricarea uleiului, brutari, cojocari, etc.). Se cultivă grâul, porumbul, orzul, ovăzul, cartoful. Uneltele oamenilor sunt rudimentare, datorită faptului că nu este profitabilă achiziționarea unor mijloace mai moderne, fiind puține locurile
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
plece lumea la lucru, era un sat destul de sărac." (O. I., 35 de ani, Tălmăcel) În Ludoș, principalele ocupații sunt de asemenea agricultura (grâul, porumbul, legumele) și creșterea animalelor (vite, porci, oi, cai). Între 1930-1940 a început să se dezvolte cultivarea legumelor, în special a castraveților, ludoșenii devenind cunoscuți în toată țara pentru comerțul cu castraveți (Comuna Ludoș, județul Sibiu, 1998:14). Cultura castraveților reprezintă o componentă importantă a vieții în sat ea fiind de altfel o marcă identitară pentru locuitorii
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și a mediului. Evoluția unor buruieni specifice noi, rezistența crescândă a multor buruieni și pericolul poluării chimice a mediului sunt motive majore care i-au determinat pe fermierii organici să refuze utilizarea biocidelor în sistemul lor de agricultură. Practicile de cultivare folosite în mod curent în multe părți ale lumii, sunt dependente de folosirea îngrășămintelor chimice, iar abandonarea lor fără a schimba practicile de cultivare poate duce la un eșec grav al sistemului și la pierderi de producție. Din această cauză
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
au determinat pe fermierii organici să refuze utilizarea biocidelor în sistemul lor de agricultură. Practicile de cultivare folosite în mod curent în multe părți ale lumii, sunt dependente de folosirea îngrășămintelor chimice, iar abandonarea lor fără a schimba practicile de cultivare poate duce la un eșec grav al sistemului și la pierderi de producție. Din această cauză, chestiunea schemei de rotație trebuie să fie prioritară atunci când se are în vedere trecerea la un sistem organic, dacă producția trebuie menținută și nu
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
romanilor a creat aceeași rotație în trei trepte care a devenit larg răspândită în Anglia: cereale de toamnă, cereale de primăvară și pământ nelucrat. Abia spre sfârșitul secolului XVIII au fost introduse noile culturi facilitând dezvoltarea unui “sistem îmbunătățit al cultivării a trei terenuri”, implicând o intensă folosire a pământului și a șeptelului. Chiar și în acest context, a fost exprimată îngrijorarea în legătură cu efectele pe care le-ar avea asupra fertilizării solului și asupra buruienilor, succedarea una după alta a unor
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de “boala solului”. Aceasta e o situație în care creșterea și dezvoltarea culturii este împiedicată, consecința fiind scăderea producției. S a considerat inițial că bolile solului ar fi cauzate de niște substanțe toxice care reduc imunitatea anumitor culturi, de exemplu cultivarea unei plante de cultură mai mult de un an succesiv are ca rezultat pierderi în producție. Boala solului (oboseala solului) este văzută, acum, ca un concept general care are mai multe componente, dintre care cele mai evidente sunt deficiențele nutritive
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
văzută, acum, ca un concept general care are mai multe componente, dintre care cele mai evidente sunt deficiențele nutritive și nutriția neechilibrată. Fără fertilizatori adiționali de la o sursă externă, culturile își trag mari cantități de substanțe nutritive numai din sol. Cultivarea continuă va duce la reducerea cantității de substanțe nutritive din sol și la scăderea producției culturilor ulterioare. Considerații similare se aplică și materiei organice și ciclului carbonului. în același timp, alte culturi pot adăuga azot și materie organică în sol
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
solubili, creând o situație în care problemele sunt de fapt cauzate de practicile adoptate. 2.1.2.2.Buruienile, bolile și dăunătorii Rotațiile sunt principalele mijloace de control al buruienilor, dăunătorilor și al bolilor într-un sistem organic. Ele permit cultivarea anumitor culturi în diferite momente astfel încât nici o specie de buruieni să nu devină dominantă. Același lucru este adevărat și pentru interacțiunile dintre culturi și buruieni; unele culturi au un efect de reprimare asupra buruienilor în timp ce altele pot concura cu mai
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
este cultivată intens, există cereri considerabile pentru secară produsă organic mai ales în unele țări din Europa. Secara este cea mai imună dintre cereale și are cerințe scăzute față de substanțele nutritive. Din acest motiv, există tendința de a fi limitată cultivarea acesteia pe terenurile ușoare, mai sărace. în sistemele organice, secara se găsește deseori ca o a doua cultură de cereale după grâu, unde îngrășământul este de multe ori necesar. Sistemul său de rădăcini extensive, dezvoltarea rapidă în primăvară și paiul
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
semănarea printre rândurile de porumb. Astfel, trifoiul are un efect eficient în controlul buruienilor, concurează bine cu porumbul și fixează cantități mari de azot în sol. în general plantele care cresc repede fac față porumbului și suportă mai ușor umbrirea. Cultivarea împreună cu leguminoasele pentru boabe servește unui scop similar iar cercetările au arătat că această practică mărește producția totală în comparație cu porumbul și fasolea cultivate în ani separați, deși producția de porumb crește pe seama scăderii celei de fasole. 2.2.6. Rapița
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
și în mod ideal de 6 ani . Resturile vegetale rămase după recoltare ar trebui tăiate și arate pentru a minimaliza răspândirea tulpinilor putrezite, iar noua cultură nu ar trebui semănată în câmpurile adiacente vechii miriști. Există unele probleme și în ceea ce privește cultivarea după sfecla pentru zahăr, deoarece aceasta are anumiți dăunători comuni cu rapița. 2.2.7. Fasolea și soia Fasolea de câmp este caracterizată ca o plantă având o rădăcină bine dezvoltată, capabilă să pătrundă la adâncimi considerabile în sol și
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
grâu. De obicei, la fasole nu sunt necesari fertilizatori, dar îngrășămintele pot ajuta la stabilizare și contribuie la acoperirea nevoii de potasiu a culturii. Fasolea nu elimină pirul, așa că problemele îmbolnăvirii cu boli pot fi extinse. Tehnica de grăpare și cultivare printre rânduri poate ajuta la combaterea altor buruieni, lucru care este important în primele faze ale dezvoltării. Se pot obține producții mai ridicate dacă polenizarea se face cu ajutorul albinelor la cultivarele alogame. Fasolea cu păstaia lată este potrivită în situațiile
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
Borceagul Amestecul de cereale cu leguminoase pentru boabe cum ar fi orzul de primăvară cu mazărea, ovăzul cu mazărea sau grâul cu fasolea intră din ce în ce mai mult în atenția fermierilor. Beneficiile amestecurilor de culturi în general, incluzând eficiența mai mare la cultivare și un control mai bun al bolilor și dăunătorilor se poate aplica si pentru aceste amestecuri. în plus amestecul de ovăz, orz și mazăre susține cultura de mazăre. Mai există un beneficiu privind fixarea de azot, lucru care poate duce
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de cultură folositoare într-un sistem organic . 2.2.11. Cartoful Cartoful poate fi o cultură premergătoare foarte valorosă, în special înaintea cerealelor de toamnă. Nutrienții reziduali de la îngrășământul aplicat cartofului pot fi utilizați eficient de o cultură ulterioară, iar cultivarea printre rânduri poate fi eficientă în reducerea apariției buruienilor mai târziu. în cazul cartofului este necesară o pauză de 4-5 ani între culturi succesive pentru a evita apariția nematozilor și o pauză de 1-2 ani în cazul cartofului extratimpuriu, deoarece
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
înfloresc târziu se comportă cel mai bine la pășunat. Cultivarele mai noi, hibride tetrapolide, care au fost cultivate sunt mai productive și se potrivesc pentru însilozare. Trifoiul roșu este mai sensibil la Sclerotinia decât trifoiul alb, deși cele mai rezistente cultivare pot reduce considerabil riscul pe care-l prezintă această boală. Unele soiuri au un conținut mai ridicat în estrogeni care pot afecta fertilitatea, de acea trebuie să se țină seama de acest lucru. Lucerna Lucerna se comportă bine în condiții
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
prioritatea fermierului. în general, îngrășămintele verzi vor tinde să contribuie mai mult la valoarea nutritivă și mai puțin la fracțiunea stabilă a materiei organice din sol. îngrășămintele verzi pot, de asemenea, să contribuie la stabilitatea biologică a structurii solului, urmărind cultivarea mecanică în măsura în care rădăcinile plantelor sunt implicate în acest proces. în funcție de tipul solului, rădăcinile trifoiului roșu sau ale lupinului se pot extinde în adâncime până la 1,5 - 2 m, în timp ce rădăcinile trifoiului alb, măzărichii comune și rapiței în miriște ating adâncimi
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
este foarte posibil ca o rotație să fie potrivită pentru întreaga activitate a unei ferme individuale. Aderența rigidă la un program prestabilit poate însemna că pajiștile sunt arate înainte ca viața lor folositoare să fi luat sfârșit, că oportunitățile de cultivare sunt ratate, sau chiar că buruienile sunt scăpate de sub control, deoarece nu sunt implementate schimbări atunci când situația o cere. 2.3.1. Rotații arabile Acestea depind foarte mult de tipul solului, dar constau de obicei în: a) 2-3 ani de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
pentru a evita materia organică excesivă și pierderea potasiului. Problema acestei rotații o reprezintă menținerea viabilității ei financiare, în condițiile în care o treime din fermă este din când în când scoasă din activitate. Rotația ar putea fi extinsă prin cultivarea de leguminoase pentru boabe, sau a amestecului de cereale leguminoase pentru boabe. Principala țintă în schematizarea rotațiilor fără șeptel este de a încerca să se introducă, cât de mult posibil, o proporție de leguminoase, echilibrând în același timp avantajele cu
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
existent în sol inhibă fixarea biologică a azotului, ceea ce înseamnă că nu se vor obține deplinele beneficii rezultate din fixarea azotului de către leguminoase în situația unui nivel de aprovizionare a solului cu azot ridicat. Fixarea azotului poate fi încurajată prin cultivarea leguminoaselor în punctele din cadrul rotației culturilor cu niveluri joase ale azotului din sol și de asemenea în cazul leguminoaselor pentru boabe prin încorporarea paielor în sol anterior semănatului culturii, deoarece prin acest lucru se imobilizează azotul. în pajiștile mixte de pe
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]