1,880 matches
-
fiecărui mesean o ulcică (cană) cu apă care trebuia băută pentru norocul copilului.214 b. Nunta Încadrând ritualic ceremonia nupțială propriu-zisă, elementul acvatic are rol de incipit și de consacrare a nuntirii. Scalda are loc în ajunul sau în ziua cununiei, într-o "apă neîncepută" în care se pun bani de argint, lapte dulce, un fagure de miere, flori frumos mirositoare, busuiocul-simbolul dragostei: În ajunul sau și în ziua cununiei, dis dimineață, atât mirele cât și mireasa trebuie să se scalde
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
consacrare a nuntirii. Scalda are loc în ajunul sau în ziua cununiei, într-o "apă neîncepută" în care se pun bani de argint, lapte dulce, un fagure de miere, flori frumos mirositoare, busuiocul-simbolul dragostei: În ajunul sau și în ziua cununiei, dis dimineață, atât mirele cât și mireasa trebuie să se scalde într-o scaldă sau baie, anume spre acest scop făcută, sau și într-o apă curgătoare. Nescăldați nicicând nu se cunună" 215. Această sacralizare a nuntirii, prin apă se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
împiedicat de piatra de pe prag. O dată trecut "pragul", mirele "o primea cu triumf și o poftea să împartă cu dânsul focul și apa, simbolurile vieții în comun."217 În Bucovina, ca și în alte ținuturi românești, înainte de a pleca la cununie, alaiul merge la casa miresei pentru a o lua și, o dată "porțile legate" deschise, în urma "orației" rostite, "colăcerii" intră călare și merg până în fața ușii unde gazda îi așteaptă cu un colac împlântat într-o suliță, o cană cu apă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe un scaun, jos, să fie cât mai aproape de pământ; colăcerul, coborându-se de pe cal, "înconjură scaunul, se pleacă și ia de pe scaun colacul împlântat în suliță și sticla cu vinars, iar cana cu apă o varsă" 218. Tot înainte de cununie, mireasa, împreună cu doi flăcăi "cărora le trăiesc părinții", pleacă la o fântână. În drum spre fântână joacă trei hore, iar, o dată ajunși, iau apă într-o doniță în care pun și busuioc, se întorc acasă, repetând cele trei jocuri în jurul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ale pământului, iar apa o toarnă peste picioarele cailor "colăcerilor", busuiocul punându-se în perna pe care vor dormi mirii, crezându-se că "atât cât va șede acest busuioc în pernă, atât vor trăi noii căsătoriți" 219. La întoarcerea de la cununie, mulți le ies înainte cu cofe pline cu apă pe care le varsă în cale, urându-le ca toată viața să le meargă din plin" 220. După cununie, la casa mirelui, mireasa este întâmpinată de soacra cea mare care o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
busuioc în pernă, atât vor trăi noii căsătoriți" 219. La întoarcerea de la cununie, mulți le ies înainte cu cofe pline cu apă pe care le varsă în cale, urându-le ca toată viața să le meargă din plin" 220. După cununie, la casa mirelui, mireasa este întâmpinată de soacra cea mare care o ia și o învârte de trei ori în jurul unui vas cu apă. Apoi, mireasa toarnă apă socrilor și nașilor pentru a se spăla, în semn de ascultare. După
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a se spăla, în semn de ascultare. După această spălare ritualică, mireasa îi stropește pe toți nuntașii, de jur împrejur și, împreună cu mirele, duce restul apei la rădăcina unui pom din grădină 221. "Spălarea" ritualică, de a doua zi de după cununie, se desfășoară la o fântână sau la un pârâu, pentru a desăvârși legăturile dintre cei doi miri, iar "după ce se spală, mirele se șterge de șorțul miresei, iar mireasa de poala cămeșii mirelui". 222 Co-participația ritualică, înțeleasă ca integrare în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Noi jucăm și tropăim / Pământul să-l netezim./ Bem, cântăm și veselim / Și din gură chiuim: / Să sărim în hop și-ntrop / Că e ziua de uncrop."224 Dacă o femeie se mărită a doua oară, primul soț fiind mort, în timpul cununiei, o altă femeie toarnă o doniță cu apă pe mormântul primului bărbat, "ca să-i trăiască cel de-al doilea și să stingă focul c e arde pe mort pe lumea cealaltă" 225. c. Înmormântarea Despărțirea de pământesc și reintegrarea în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Cu 99 de picioare, / Cu 99 de capete / Și te du peste hotară / Tocmai peste-a noua țară / Și-mi adă ursitul meu / Cel lăsat de Dumnezeu...". După rostirea "vrajei" se aruncă "resteul" peste casă 295. După ce se întorc de la cununie, mireasa o ia pe soacră în brațe, iar, dacă o poate ridica "ea va fi mai mare în casă, iar de nu, soacra", apoi, "învălește focul pe vatră" ca să "astupe gura bărbatului și a soacrei, că să nu zică vreodată
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
326. b. Nunta Bradul nupțial, prin permanența sa, ocrotește viața nou întemeiată prin unirea mirilor. Asfel, casa mirelui și casa miresei sunt împodobite, în Bucovina, cu cetină verde de brad, iar în alte părți (cum ar fi în Dobrogea), înainte de cununie, doi feciori merg înaintea miresei, ducând un brad împodobit cu flori, hârtie poleită și maramă, jucându-l tot drumul până la biserică, apoi îl aruncă peste biserică sau îl lasă în curtea bisericii 327. În Oltenia se spune că "așa cum frunzele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ajute Dumnezeu a avea și a petrece o viață veselă și a fi, lung timp, tari și voinici, ca bradul care, atât iarna, cât și vara, e totdeauna verde" 331. Vechi tradiții românești amintesc de "biserica de brazi", așa-numita "cununie la salcie": "în realitate, cununia la arbore își are originea în cultul naturii și reprezintă o reminiscență dendrolatrică, care a supraviețuit foarte bine și în creștinism, prin motivul "pomul vieții", derivat din arborele sacru, materializat în arborele de nuntă, pomul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a petrece o viață veselă și a fi, lung timp, tari și voinici, ca bradul care, atât iarna, cât și vara, e totdeauna verde" 331. Vechi tradiții românești amintesc de "biserica de brazi", așa-numita "cununie la salcie": "în realitate, cununia la arbore își are originea în cultul naturii și reprezintă o reminiscență dendrolatrică, care a supraviețuit foarte bine și în creștinism, prin motivul "pomul vieții", derivat din arborele sacru, materializat în arborele de nuntă, pomul funerar, arborele genealogic ș. a. , care
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
arborele genealogic ș. a. , care fac dovada rostului cu care a fost învestit arborele de cult."332 Cununile de nuntă, în formă de cerc, se fac din rămurele de pomi roditori (mai ales din prun), din mirtă sau brebenoc. Dacă, după cununie, în viața tinerilor căsătoriți apar necazuri, se spune că perechea nu a fost cununată "cu cunună de prun sau de alt pom roditor, ci cu cunună de rug" 333. La huțuli, pomul ritualic prezent și în cadrul nupțial era pinul. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a luat "hobotul" 337, iar, în alte părți, rămurelele de prun se rup în două și se aruncă peste casă, pentru prosperitate 338. În ajunul nunții, sau la împlinirea unui an de la căsătorie, în Transilvania este obiceiul "pomului (mărului) de cununie" care se sărbătorește, în prezența preotului, nașilor și a rudelor, printr-un praznic ce se dă de pomană la 12 săraci, "pentru ca să aibă ei și familia celor căsătoriți, pe cealaltă lume, un pom pe care să se odihnească". Pomul se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
gândit nu-i va fi partea. Alteori, fetele fac niște lumânări mici de ceară, la un capăt turtite, și le dau drumul să plutească pe apă. Dacă aceste lumânări botezate cu numele lor se întâlnesc, aceasta prevestește unirea dintre tineri, cununia.361 În apa din fântână se poate vedea chipul celui sortit, dacă se merge acolo, cu niște lumânări de la cununie aprinse.362 În Bucovina, în seara Sfântului Vasile, fetele pun busuioc deasupra apei, iar dacă se prinde bură au noroc
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dau drumul să plutească pe apă. Dacă aceste lumânări botezate cu numele lor se întâlnesc, aceasta prevestește unirea dintre tineri, cununia.361 În apa din fântână se poate vedea chipul celui sortit, dacă se merge acolo, cu niște lumânări de la cununie aprinse.362 În Bucovina, în seara Sfântului Vasile, fetele pun busuioc deasupra apei, iar dacă se prinde bură au noroc, iar dacă nu se prinde nimic înseamnă că sunt lipsite de noroc. Altele pun punte peste o fântână, peste care
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fagi / Ce cunună pe cei dragi."79 Pentru trăinicia legăturilor pământești, nunta propriu-zisă trebuie însoțită de un ceremonial nupțial cosmic: "Soră dragă, sorioară! / Îmbracă-te-n rochioară, / Ia-ți năframa din chilie / Fă colaci din nouă grâie / Și haidem la cununie. Că tu ce mi-ai poruncit, / Frumos toate s-au gătit! / Soră-sa Margalina / Din gură mi-i cuvânta: / La biserică n-oi pleca, / Pân ce tu nu ți-i chema / Sfântul Soare / Nănaș mare, / Sfânta lună / Mre nună, / Și steluțe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cerească și lumea pământească: "Dumnezeu că s-a gândit / Cerul și pământul o zidit (...) / Iar după-aceea-a făcut / Din jos despre răsărit, / Deasupra pe pământ, / Un rai mititel, / Mândru, frumușel, / Pe patru stâlpi de argint. / Și apoi l-a-mpodobit / Cu lumini de cununie, / Ca să ne fie / Nouă de veselie / Și de bucurie. / Și i-a pus proptele, / Mulțime de stele / Și sfeșnici / Luceferi vecinici. / Dar Dumnezeu a văzut, / Că șede rău pe pământ / Fără de om. / Și-a luat trup / Din pământ, / Os din
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sor`, / ce-o iubește cu dor, / ș-or n-o fi păcate / să ia sor` pre frate, / ce n-am mai văzut / de când m-am născut?!"188 Într-o baladă din Bucovina, soarele și luna își au obârșia tocmai în cununia nefastă dintre un frate și o soră: "Pe cel munte nant și verde / O stână de oi se vede, / Cu stâna cine era? / Constantin și soră-sa (...) Mult așa, soră, nu stau, / Haide să ne cununăm. Într-o zi de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
le rotesc în sensul drumului soarelui spre apus și rostesc: "Du-te soare, vino lună, / Sânzâienele îmbună, / Să le crească floarea floare, / galbenă mirositoare, / fetele să o adune, / să le prindă în cunune, / să le pună la pălărie, / struțuri pentru cununie, / Boabele să le răstească, / până-n toamnă să nuntească."194 Divinități nocturne, lunare, Sânzâienele umblă pe pământ sau plutesc în aer, în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă și dansează, aduc rod holdelor și femeilor căsătorite, înmulțesc păsările și animalele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a doi frați, ce s-au tăiat cu cuțitele unul pe altul, și cum stăteau cuprinși, cu capetele plecate, așa se văd. Când e lună nouă, se vede numai unul, când e plină, amândoi. Să te uiți prin inel de cununie, sau printr-o basma de mătasă, că-i vezi." 211 Potrivit altei credințe, petele din lună ar proveni din răzbunarea soarelui pentru că luna n-a vrut să-l ia de soț.212 În cele mai multe legende românești, luna și soarele apar
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe sfârșit o ajunge soarele și-i zice: "Bună dimineața, lună veche!" Dar ea pe loc se întoarce primenită și-i zice: "Mulțămesc dumitale, că-s tot nouă!"213 În alte legende, soarele și luna sunt frați care au dezlegarea "cununiei"; pragurile ritualice înspre taina căsătoriei transfigurează inițiatic drumul aștrilor: "Sfântul Soare și cu Sfânta Lună erau frați și Sfântul Soare a vrut s-o ieie. Sfânta Lună s-a dus la Dumnezeu iar și i-a spus: "Zi-i să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
unei direcții, datul din umeri, Încruntatul) sau diferite acțiuni ceremoniale <ref id=”72”>Ibid., pp. 74-76 referință </ref>. Prin acțiuni ceremoniale nu trebuie să Înțelegem doar ceea ce În mod obișnuit Înseamnă ceremonie, cum ar fi ceremonia botezului, a Înmormântării, a cununiei, a Învestirii etc. Orice situație socială instituționalizată, În care pozițiile și acțiunile participanților trebuie să se conformeze unei anumite rânduieli, definită prin norme, reguli, obiceiuri, cutume, tradiții etc., intră În această categorie. Enunțurile au forțe și, mai ales, consecințe diferite
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
puterea ce-mi este dată, te iert și te dezleg de toate păcatele tale, în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin.” Această rugăciune reprezintă elementul obiectiv al Tainei Pocăinței, dimensiunea ei esențială și capătul ei mântuitor. Taina Cununiei sau Nunta este cel mai vechi așezământ dumnezeiesc între oameni și cea mai veche Taină. Dumnezeu a lăsat ca omul să-și întemeieze familia și ca cei doi soți să devină un singur trup, o unitate desăvârșită, în înțelesul că
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
dobândire de prunci buni. Că a Ta este stăpânirea și a Ta este împărăția și puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.” După terminarea rugăciunii, preotul ia cununia mirelui și face cu ea chipul crucii pe fața mirelui zicând de trei ori: „Se cunună robul lui Dumnezeu (numele) cu roaba lui Dumnezeu (numele), în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin.” Și sărutând mirele cununia, o
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]