6,583 matches
-
picnic împreună cu soția și familia fiului, dar nici atunci nu-l conducea el. Au plecat spre barul MAX să angajeze seara de banchet dată în cinstea fiului său. Cris era la volanul Fordului care a atras ca un magnet privirile curioșilor de pe trotuar și a celor prezenți în fața barului. Nu întotdeauna puteai vedea pe străzile orașului o asemenea mașină, chiar dacă Galațiul, ca mai toate orașele a început să se umple de second-hand - urile Europei Occidentale în privința autoturismelor. Era parcă o bijuterie
MAX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366861_a_368190]
-
parcă o bijuterie ce aparținea altei epoci și chiar așa era. Parcară în fața barului. Mircea a rugat un salariat al localului care l-a întrebat imediat unde doresc să ajungă să aibă grijă ca mașina să nu fie zgâriată de către curioși și însoțit de un alt tânăr a intrat în clădirea barului. Într-o încăpere de circa doisprezece metri pătrați, mobilată destul de elegant, cu fotolii având tapițeria din imitație de piele de culoare maron, confortabile și un birou pe care tronau
MAX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366861_a_368190]
-
sau ceva de genul acesta. - Să văd ce găsesc. Fata veni cu două pahare înalte, pline cu suc natural de portocale, făcut în casă. - Vrei să-mi vezi camera, Dadi? Își invită ea prietena, luând-o de după umăr. - Chiar, sunt curioasă să văd unde te ascunzi după ce părăsești facultatea, spuse fata ridicându-se din fotoliu. - Nu prea îmi place să hoinăresc prin oraș, sau prin localuri cum obișnuiesc fetele de vârsta noastră, sau mai ales fratele meu. Prefer să rămân acasă
MAX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366861_a_368190]
-
pictez. - Da? Știi să pictezi? - Desigur, am absolvit Școala Populară de Artă din Constanța odată cu liceul, făceam naveta după cursuri la Constanța de câteva ori pe săptămână. - Vrei să-ți citesc câteva poezii? - Desigur, te rog. Chiar m-ai făcut curioasă. - Hai la mine în cameră. În cazul că mai apare un membru al familiei, să nu fim deranjate. - Ok. Fetele intrară în camera Andreei, o cameră mobilată simplu, cu mobilă nouă și modernă, fără niciun fel de încărcătură inutilă. Un
MAX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366861_a_368190]
-
pe strada noastră , era ca pasărea măiastră ! Când a ieșit, era doar... „cuc” ! Nașul zbirului Comandant e în armată , omul are zău prestanță trupa sa tremură toată ... La nevastă-i „ordonanță” ! Știrea „bombă” Auzi lume , auzi popor , auzi știrea știrilor !!! Curioși nu zicem „pâs” și-ascultăm un mare „Fâsss !!!” Pilangiul Avea curaj, cât să-l încapă și de nimic nu-i era frică . Avea și el la „o adică” o groaz-atunci , când bea doar apă ! Estivală Cică au venit la munte
EPIGRAME DIVERSE (4) de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367515_a_368844]
-
deznodământul. Îl așteptam pe Fred într-o îngrămădire de gânduri, sentimente și întrebări la care voiam să îmi ofere îndelungi explicații. Nona mă asculta, părând să accepte fiecare cuvânt al meu, fără să riposteze, fără să întrebe, fără să fie curioasă. Orice aș fi zis, ea rămânea calmă, împăcată, lipsită de frământări interioare. Din când în când, mă privea amuzată, însă doar pentru puțin timp, redevenind imediat, serioasă. Când am încheiat ce aveam de spus, aceasta m-a întrebat, pe un
LOGODNICUL MEU, FRED (VII) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367561_a_368890]
-
Safta, a vrut-o și ea!?...„Sfinte, fii bun și iartă-i păcatele.” Mă faci să-nebunesc: bătrâna era de față? M: - Cum să nu, ce facem ceva ca ea să nu știe? Săraca de ea!... știi cum sunt astea bătrâne, curioase foc nevoie mare: voia s-o țină la picioare, să-i pună sângele în mișcare. C: - „Hodoroaga, io vrea între picioare?!...” Nu-mi vine să cred urechilor ce aud!... „Babornița a poftit la ea?!...” M: - Costică, ce vrei să zici
CIZMA ELECTRICĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367563_a_368892]
-
salută, înclinându-se ușor: - Bun găsit, doamnă! Presupun că săniuța vă aparține... Mi-am permis să vă scutesc de efort și.. - Vai, ce jenant pentru mine! Mulțumesc mult, domnule! Sunteți foarte amabil, îl întrerupse ea, roșind ușor, vizibil încântată și curioasă în aceeași măsură. Abia atunci observă că „tânărul” nu este chiar un adolescent cum crezuse ea la început. Totodată observă că acel bărbat avea un zâmbet extrem de amabil și de cuceritor în colțul buzelor și regretă imediat că el își
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367551_a_368880]
-
chiar atât de singure în această lume nocturnă. Aveau de străbătut cam un kilometru până la poalele pădurii și, accentuându-și pașii, care tocmai se găteau să zboare deasupra zăpezii, erau fericite, că au înțeles non -sensul unei pălăvrăgeli și erau curioase să vadă, cum aceste urme își extind lumina, de parcă s-ar fi îndreptat spre cer. Gerul lui ianuarie, era stăpân peste întreaga natură,, în aparență viu, nu avea nici o închipuire despre ce gândeau fetele și dimensiona cu delicatețe fulgii ce
DRAGOSTEA, DELOC FAMILIARĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367660_a_368989]
-
pătura și a mutat-o la câțiva metri sub umbra pinilor și la adăpostul tufei de măceș. Dacă nu te uitai atent, nu știai că acolo există un loc unde poți să te odihnești, sau să te ascunzi de ochii curioșilor. Era accesul puțin greoi până la locul ales de Miruna, dar ce nu face omul pentru plăcerea partenerei? Deja, am intuit ce intenții avea, așa că am strâns sculele din apă și le-am lăsat așezate pe suporți. Nu doream să aud
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
ea, era numai în slip, întinsă comod și lasciv, ca o felină, pe pătura frumos aranjată la umbra pinilor. Parcă natura a creat acest platou în acea pantă abruptă a malului, special pentru dragostea în acest cadru, ferită de ochii curioșilor de ocazie. Îmi era dor de ea din nou, vroiam s-o simt în mâinile mele, să o miros, s-o gust, să-mi potolesc pofta de plăceri, pe care mi-o trezise iarăși... Am început să-i sărut umerii
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
înebunit? Și vreo trei răspunseră în colectiv că „nu"! - Inca nu s-a nascut nebunul care să recunoască acest lucru, șopti Marcu. Cred că e cazul s-o ștergem de aici... - Ei, l-ați găsit pe Leopold? au întrebat vecinii curioși. - Am greșit pavilionul, au recunoscut cei doi. Am nimerit la violenți! Dar de fapt, ei greșiseră altceva, pentru că în loc să ia autobuzul spre sud, l-au luat spre nord. Iar la capătul liniei, acolo, nu se află nici un sanatoriu, ci sediul
SCHIŢE UMORISTICE (16) – VINDECAREA PRIN MUNCĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367781_a_369110]
-
așternut, La tortiță bani, în dar, Și-n fund un necunoscut; Nu mă mir, de câțiva ani Care mi-au fost bunicei, Diminețile iau bani Io lucrând doar schimbul trei, Iar la prânz, rutină, deh(!) Îmi sorb ceașca, o citesc, Curioasă foarte, ce “Făt-Frumos” am să găsesc, Și cuminte, și dotat, Prezentabil, în Bemveu, Cu speranța că odat’ M-oi căpătui și eu, Fi’n’c’un pic doar de gândesc, N-ar avea nici un folos Ca să mă mai ostenesc Pe
RISCUL MESERIEI de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367793_a_369122]
-
2148 din 17 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului În noaptea de vineri spre sâmbătă, cam pe la ora două și jumătate, Leopold și Matilda Gurnișt încă nu reușiseră să adoarmă. Priveau neputincioși la lustra din plafon care se clătina blând, lucru curios de altfel pentru că petrecerea avea loc la etajul de dedesubt, de unde venea o muzică sincopată, uneori duioasă, dar mereu fortisimo. Șimon Șeinerovici își invitase câțiva amici, mai mult sau mai puțin burlaci și, probabil, se îmbătaseră un pic. - Eu am
SCHIŢE UMORISTICE (90) – NOAPTEA CE MAI SCURTĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366976_a_368305]
-
stare. ─ Du-te în p ... mea că nu știi, nu ești în stare, te cunosc doar. ─ Du-te tu în ... Am tot zis așa fără încetare. Răsuna holul de prostiile spuse de mine. Fetele au început să iasă din camere, curioase și mirate de atitudinea mea. Gabi le-a explicat zâmbind fericită. ─ Șefa înjură, șefa înjură. Din acea zi am început să înjur. Mă simțeam bine după ce-o făceam. Adormeam cu gândul la copilărie. Îmi era dor de urmele pașilor
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
nici o limită, dar dacă te referi la dușurile care le faceți voi când reveniți la noi în apartament, tot nu e o probleme că am citit în ziar că s-a scumpit apa pentru agricultură cu nu știu câte procente și, lucru curios, s-a scumpit nu știu de ce și apă pentru consumul casnic, asta cu titlu de curiozitate, chiar mai mult decât apă pentru agricultură... Dar ce putem face, parcă câte rude apropiate avem? Iaca, câteva zeci de persoane, Pentru asta, vorba
SCHIŢE UMORISTICE (94) – BUCUROŞI DE OASPEŢI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366984_a_368313]
-
intriga însă culoarea albă a cărnii de lebădă. Erau sarmale în alb. De unde ai avut lebădă? Am făcut rost de undeva. A costat mult? Deci îți plac. Nu, mamă, știi din ce sunt? Din ce? mă opresc din mâncat. Eram curioasă. Da, mamă, din urdă. Atunci de ce ai zis că din lebădă? Numa’ așa, să văd ce zici, dar nu-i așa că nu-ți dai seama? Nu. Are gust de carne. Da, are. În curte se aud pași. Apoi o voce
ŞAPTE ANI AUTOR DORINA ŞIŞU de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366943_a_368272]
-
trebuia dezgropat și aruncat în gârlă să tulbure apele și norii, așa cum se întâmpla înainte să plouă. Caii horcăiau de căldură. Ana privea gânditoare casele care i se aliniau prin fața ochilor. Voalul care îi acoperea fața o ferea de privirile curioase ale trecătorilor, ascunzâdu-i durerea. Pe lângă trăsura ei trecură în galop, stârnind nori de praf, două trăsuri cu cai îmbrăcați în negru. Ana scoase capul pe fereastră, privi mirată retrăgându-se, neștiind că în acea zi de 10 iulie 1720, una
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
din drum cu același avion în care se afla și nea Mitică. Franțuzoaica îl cunoștea foarte bine pe Emil Cioran, soțul său îl dusese pentru prima dată în Japonia. Trei prinți japonezi, care auziseră de faima lui Cioran au fost curioși să-l cunoască și soțul acestei doamne le-a facilitat întâlnirea cu el, în Franța. „Femeia aceasta mi-a cerut să-i recit câteva versuri dintr-o poezie, în românește. Stăteam în cumpănă nu mă hotărâsem ce versuri să spun
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
în alb, în limba cehă cu: “Dobrý večer slečno, možeme tancovať tango”? I-am așezat trandafirul roșu lângă paharul cu vin, în timp ce ea se înroși de plăcere, căpătând culoarea florii. După o clipă de ezitare, în care m-a privit curioasă, s-a ridicat de pe scaun și mi-a întins mâna s-o sprijin... Nu eram nici eu insensibil la această scenă și, galant, i-am sărutat mâna fină și bronzată de soarele românesc, îndepărtându-i scaunul, pentru a-i face
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366994_a_368323]
-
nu s-a prezentat la serviciu. Miercuri, Leopold a intrat la șeful de serviciu cu rugăminte să i se acorde o anumită păsuire la o lucrare, întrucât în afară de Lina absentau încă doi funcționari. Șeful îi dădu păsuirea solicitată dar, lucru curios, a doua zi nu se prezentă nici dânsul la birou. În această situație, Leopold Gurnișt fu nevoit să intre pentru prima dată în cabinetul directorului. Își șterse bine nasul, strănută pe coridor de câteva ori, ca pentru a-și epuiza
SĂNĂTATE ŞI NOROC de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367063_a_368392]
-
revistă și în cartea lui Tăslăuanu), în plus, anterior anului 1973, fusese inclusă de Ion Dodu Bălan, ca titlu, în „Bibliografia poeziilor lui Octavian Goga” (Bălan și Smântânescu și-au împrumutat, reciproc, „descoperirile”) și rămâne și veșnic „inedită”. Cel mai curios este că, între descoperirile lui Dan Smântânescu sau printre rezultatele unor cercetări de vreo 40 de ani (cum însuși declară) ale lui Ion Dodu Bălan, nu există și descoperirea unei note apărute în „Luceafărul” serie nouă, an. 2, nr. 7-8
OCTAVIAN GOGA – CEL MULT COAUTOR AL POEZIEI („SALE”) „SĂRBĂTOARE” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367060_a_368389]
-
sănătos decât erai... Zău așa... Se părea că totul a fost spus. În compartiment se lăsase o liniște stânjenitoare, mai ales pentru că eu, cel care provocasem avalanșa de sfaturi binevoitoare, tăceam. - Ei, ce spui dumneata, întrebară deodată mai multe glasuri curioase. Dumneata cum crezi că trebuie tratată răceala? - Eu, hâm, nu am nici o părere. Eu sunt medic... ---------------------- Dorel SCHOR Tel Aviv, Israel 6 ianuarie 2017 Referință Bibliografică: Dorel SCHOR - SCHIȚE UMORISTICE (101) - LEACUIRI PENTRU RĂCEALĂ / Dorel Schor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
LEACUIRI PENTRU RĂCEALĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367069_a_368398]
-
Toate manualele de istorie și toate filele cronicilor postume îl consideră a fi un exemplu de virtute, devotament, iubire și credință față de supușii săi, un model demn de a fi urmat de toți cei care conduc destinele popoarelor. În mod curios, în tot acest timp, oamenii se consideră o specie inteligentă spre marele amuzament al tâmpiților de extratereștri care nu pot înțelege de ce. Referință Bibliografică: GLORIOASA DOMNIE / Mihai Batog Bujeniță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2247, Anul VII, 24 februarie
GLORIOASA DOMNIE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367070_a_368399]
-
dansa împreună, iar unii se vor gândi la serviciu. Alții la boala copiilor de acasă. Alții la apă. Acum dispăruse până și referința, puteam ajunge oricând, oriunde. În mijlocul trecătorii, o scurtă cascadă își privea cu jenă înălțimea. Ne-am oprit curioși și am ochit construcția mijlocitoare. O corabie din vâsle uriașe ne agățase gândul overseas. Eram, desigur, pe o insulă, una fericită și bogată, o iluzie copilărească a fiului meu. Vrrrrrrrrrrrr! Acum vom lovi avionul inamic! S-a prăbușit în cascadă
ASA CUM A FOST ARUNCATE ZARURILE de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367110_a_368439]