KorAP: Find »[drukola/base=dăunător & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...73 74 75 ...158 >

3,949 matches

Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850

ușurință. În galeriile produse în bulbi se instalează diferite bacterii și ciuperci saprofite, care determină putrezirea totală a țesuturilor. Măsuri de prevenire și combatere. Se aplică aceleași măsuri preventive și curative ca și pentru combaterea nematodului bulbilorDitylenchus dipsaci Kuhn. PRINCIPALII DĂUNĂTORI DIN CULTURILE DE CASTRAVEȚI, DOVLECEI, PEPENI VERZI In figura 36 sunt prezentați principalii dăunători din culturile de castraveți (Perju T.). Georgescu T. (2006) menționează că în culturile de castraveți, dovlecei și pepeni verzi se pot întâlni dăunătorii specificați în tab

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
determină putrezirea totală a țesuturilor. Măsuri de prevenire și combatere. Se aplică aceleași măsuri preventive și curative ca și pentru combaterea nematodului bulbilorDitylenchus dipsaci Kuhn. PRINCIPALII DĂUNĂTORI DIN CULTURILE DE CASTRAVEȚI, DOVLECEI, PEPENI VERZI In figura 36 sunt prezentați principalii dăunători din culturile de castraveți (Perju T.). Georgescu T. (2006) menționează că în culturile de castraveți, dovlecei și pepeni verzi se pot întâlni dăunătorii specificați în tab. 4.1. Răspândire. Păduchele verde al castraveților este răspândit în toate continentele. În România

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
dipsaci Kuhn. PRINCIPALII DĂUNĂTORI DIN CULTURILE DE CASTRAVEȚI, DOVLECEI, PEPENI VERZI In figura 36 sunt prezentați principalii dăunători din culturile de castraveți (Perju T.). Georgescu T. (2006) menționează că în culturile de castraveți, dovlecei și pepeni verzi se pot întâlni dăunătorii specificați în tab. 4.1. Răspândire. Păduchele verde al castraveților este răspândit în toate continentele. În România se întâlnește în camp, solaria și sere, producând pagube mari. Descriere. Prezintă două forme și anume: a) femela apteră are 0,9 - 1

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
generații aptere este de 10 zile. În cursul lunii iulie se remarcă o reducere a abundenței populațiilor, ca efect al acțiunii unor prădători și paraziți, precum și a unor temperature ridicate și și umidității mai reduse a aerului. Din luna august, dăunătorul își reface potențialul biologic, fiind present în culture până la venirea frigului. Literatura de specialitate din țara noastră semnalează circa 12 genuri de prădători și paraziți, cu pondere economic în reducerea pe cale natural a populațiilor păduchelui verde al castraveților (Lăcătușu Mattilda

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
Hal., care pot contribui la limitarea populațiilor de afide în procente variabile, cuprinse între 40 și 90%. Plante atacate și mod de dăunare Se înregistrează atacuri cu frecvență anuală, mai ales pe timp răcoros și cu precipitații moderate. Este un dăunător polifag. La legume atacă castraveții, dovleceii, pepenii, bamele, salata, iar dintre flori: Ageratum, Asparagus, Begonia, Camelia, crizantemele, garoafele, cineraria, gladiolele, crinii etc. Se formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor și dispersate pe inflorescențe și flori. Păduchii înțeapă și

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
în câmp, să se aplice un tratament la sol cu produsele Confidor 20 SL0,05 %, Confidor 70 WG - 0,02 %. Aceste produse cu acțiune de contact și ingestie, sunt sistemice și pot asigura o perioadă îndelungată de protecție fitoanitară. Răspândire. Dăunătorul este foarte frecvent întâlnit atât în culturile de castraveți din camp, cât și în spații protejate: solaria și sere. În cazul unor atacuri puternice culturile de castraveți sunt compromise. Caracterele morfologice, biologia și măsurile de prevenire și combatere sunt prezentate

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
foarte frecvent întâlnit atât în culturile de castraveți din camp, cât și în spații protejate: solaria și sere. În cazul unor atacuri puternice culturile de castraveți sunt compromise. Caracterele morfologice, biologia și măsurile de prevenire și combatere sunt prezentate la dăunătorii legumelor din spații protejate: sere și solarii. Buha gamma - Autographa gamma L., ordinul Lepidoptera, familia Noctuidae Sin: Plusia gamma L., Phytometra gamma L. Răspândire. Buha gamma este răspândită în Europa, Africa de Nord, America de Nord. În România se întâlnește în toate regiunile. Descriere

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
a frunzelor un cocon mătăsos, în care se transformă în pupe. Stadiul de pupă durează 14 - 20 de zile și apoi apar fluturii care dau naștere celei de a doua generație, iar larvele se retrag pentru diapauza hiemală. Populațiile acestui dăunător sunt reglate de o serie de factori, cum ar fi: epizootiile, paraziții, prădătorii sau păsările insectivore, așa cum se poate observa în fig. 39. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă numeroase specii de plante. Atacul

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
larvele se retrag pentru diapauza hiemală. Populațiile acestui dăunător sunt reglate de o serie de factori, cum ar fi: epizootiile, paraziții, prădătorii sau păsările insectivore, așa cum se poate observa în fig. 39. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă numeroase specii de plante. Atacul este produs de larve care consumă frunzele de la tomatele, castraveți, varză, conopidă, mazăre, distrugând frunzele. Cele mai mari pagube sunt produse de larvele din prima generație. În anii de invazie, numărul de

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
EC - 0,05 %. Tratamentul se aplică când a fost depășit pragul economic de dăunare care este de 4 - 5 fluturi/capcană/săptămână. Urmărirea curbei de zbor a adulților se face prin instalarea de capcane cu feromoni sexuali specifici - Atragam. PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR RĂDĂCINOASE: MORCOV, PĂTRUNJEL, PĂSTÂRNAC, ȚELINĂ În figura 40 sunt reprezentați principalii dăunători ai legumelor rădăcinoase, în funcție de organelle atacate (Perju T.). 1. Cărăbușul de mai - Melolontha melolontha L. (larvă); 2. Nematodul galicol al rădăcinilorMeloidogyne hapla Chitw. (femelă); 3. Viermele

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
care este de 4 - 5 fluturi/capcană/săptămână. Urmărirea curbei de zbor a adulților se face prin instalarea de capcane cu feromoni sexuali specifici - Atragam. PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR RĂDĂCINOASE: MORCOV, PĂTRUNJEL, PĂSTÂRNAC, ȚELINĂ În figura 40 sunt reprezentați principalii dăunători ai legumelor rădăcinoase, în funcție de organelle atacate (Perju T.). 1. Cărăbușul de mai - Melolontha melolontha L. (larvă); 2. Nematodul galicol al rădăcinilorMeloidogyne hapla Chitw. (femelă); 3. Viermele sârmă - Agriotes leneatus L. (larvă); 4. Ploșnița vărgată a umbeliferelor - Graphosoma lineatum L. (adult

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
protecție fitosanitară de circa 30 de zile și timp scurt de pauză de numai 3 - 4 zile. Croitorul păstârnacului - Phytoecia icterica Schall., ordinul Coleoptera, familia Cerambycidae Sin; Phytoecia ephippium Scall. Răspândire. Este răspândit în centrul și estul Europei. În România, dăunătorul se întâlnește sub forma unor focare izolate în zonele din sudul și sud-estul țării. Descriere. Adultul are 7,5 - 11,0 mm lungime, are corpul de culoare neagră, acoperit cu o pubescență cenușie. Pronotul prezintă o dungă mediană longitudinală formată

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
rămase după recoltare și distrugerea prin ardere. - Executarea arăturii de toamnă și rotația culturilor. - Tratamente chimice efectuate înainte de înființarea culturii cu Sintogrill 5 G sau Gryllosin 5 G în cantitate de 50 kg/ha au efect și pentru combaterea acestui dăunător. Molia morcovului - Aethes williana Brehm., ordinul Lepidoptera, familia Gelechiidae Răspândire. Este considerat ca principalul dăunător al culturilor de morcov. Este răspândită în Europa, Africa de Nord și Asia Mică. În țara noastră se întâlnește în special în județele din Banat, Oltenia și

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
chimice efectuate înainte de înființarea culturii cu Sintogrill 5 G sau Gryllosin 5 G în cantitate de 50 kg/ha au efect și pentru combaterea acestui dăunător. Molia morcovului - Aethes williana Brehm., ordinul Lepidoptera, familia Gelechiidae Răspândire. Este considerat ca principalul dăunător al culturilor de morcov. Este răspândită în Europa, Africa de Nord și Asia Mică. În țara noastră se întâlnește în special în județele din Banat, Oltenia și Muntenia. Descriere. Adultul are anvergura aripilor de 1020 mm. Aripile anterioare sunt de culoare variabilă

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
28 - 35 zile. Larvele mature se retrag în sol și se transformă în pupe. Stadiul de pupă durează 7 zile. Adulții care apar, dau naștere la cea de-a II-a generație. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător oligofag ce atacă diferite plante spontane și cultivate din familia Apiaceae. Larvele rod galerii în tulpinile florifere și rădăcinile de morcov. În aceste galerii se dezvoltă diferite microorganisme. Organele atacate putrezesc (fig. 41 c). Măsuri de prevenire și combatere - Distrugerea

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
a II-a apar în cursul lunii iulie. Ei au un zbor greoi și de scurtă durată. Literatura de specialitate semnalează la musca morcovului două specii de himenoptere parazite: Chorebus gracilys și Basalys triforma. Plante atacate și mod de dăunare. Dăunător polifag, ce atacă în special rădăcinile de morcov, pătrunjel și păstârnac. Larvele rod galerii sinuoase în rădăcini (fig. 43 c). În aceste galerii se instalează secundar bacterii și ciuperci saprofite, care produc putrezirea rădăcinilor. Poate produce pagube în culturile de

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
Poate produce pagube în culturile de consum de 10 - 15 %. Măsuri de prevenire și combatere - Strângerea resturilor de plante rămase după recoltare și distrugerea lor prin ardere. - Rotația culturilor și arătura de toamnă, ce contribuie la reducerea rezervei biologice a dăunătorului. - Însămânțarea cât mai timpurie, în terenuri bine pregătite și fertilizate, care asigură o dezvoltare mai viguroasă a plantelor. - Aplicarea de tratamente chimice, în culturile de consum, cu 8 - 10 zile înainte de semănat, cu Sintogrill 5 G sau Gryllosin 5 G

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
epidermele frunzelor. În galerii se dezvoltă mai multe larve. La atac puternic frunzele se usucă. Combatere. La semnalarea atacului se aplică tratamente foliare cu Confidor 70 WG - 0,02 %, Laser 24 SL - 0,05 %, produse care pătrund în frunze. PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR PĂSTĂIOASE: MAZĂRE ȘI FASOLE 1. Gărgărița dungată a mazării - Sitona lineatus L. (larvă); 2. Molia păstăilor de mazăre - Cydia nigricana Steph.(larvă); 3. Păduchele verde al mazării - Acyrtosiphon pisum Harr. (femelă aripată); 4. Păduchele verde al mazăriiAcyrtosiphon pisum

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
mai apar adulții. Ouăle sunt depuse în țesuturile staminelor sau a păstăilor tinere. Incubația durează 7 - 10 zile. Larvele se dezvoltă 15 - 20 de zile. La maturitate, larvele pătrund în sol, unde intră în diapauză până în anul următor. Atacul acestui dăunător este favorizat de timpul călduros și secetos. Populațiile tripsului mazării - Kakothrips robustus Uzel pot fi limitate de unii prădători și anume: Chrysopa vulgaris Schr., Aelothrips fasciatus L., Coccinella septempunctata L., Adalia bipunctata L. și Syrphus spp. Dintre paraziți, Perju T.

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
și combatere - Efectuarea arăturilor imediat după recoltarea plantelor. - Amplasarea solelor cu leguminoase anuale la o distanță de cel puțin 2 km față de leguminoasele perene. - Însămânțarea mazării cât mai timpuriu și cultivarea soiurilor timpurii, care sunt mai rezistente la atacul acestui dăunător. - Aplicarea de tratamente chimice numai pentru loturile semincere. Tratamentele se execută când 5 - 10 % din plante sunt înflorite. Se poate folosi unul din următoarele insecticide: Diazol 60 EC - 0,1 %, Thiodan 35 CE - 0,2 %, Thionex 35 CE - 0,2

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
optimă de dezvoltare este de 20 - 210 C, iar umiditatea relativă a aerului 55 - 65 %. Este o insectă de zi lungă, preferă razele solare cu lungime de undă scurtă, de culoare galbenă. Plante atacate și mod de dăunare Este un dăunător oligofag ce atacă leguminoasele cultivate și spontane ca: mazărea, măzărichea, lintea, lucerna, trifoiul, sparceta etc. Păduchii înțeapă și sug sucul celular din țesuturi. Se formează colonii masive pe frunze, lăstari și flori și dispersate pe păstăi. Atacul se manifestă în

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
formează colonii masive pe frunze, lăstari și flori și dispersate pe păstăi. Atacul se manifestă în vetre, mai intens la marginea culturilor. Din cauza atacului, plantele nu se mai dezvoltă, frunzele cad, iar florile avortează, astfel că fructificarea este redusă. Acest dăunător este vector al unui număr de circa 22 de viroze la leguminoase. Măsuri de prevenire și combatere În limitarea atacurilor păduchelui verde al mazării se aplică un complex de măsuri agrotehnice, chimice și biologice. Dintre măsurile preventive, importanță îl au

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
vor fi dezinfectate cu produsele: Carbetox 37 CE - 3 %; Nogos 50 CE - 2 %; Reldan 50 CE - 0,5 l/m2; Olthrine 25 WP - 0,5 l/m2, Actellifog - 1 %; Fumitox 30 g.p.c./m3. În depozite, pentru a împiedica evoluția dăunătorului din noua recoltă se pot utiliza: Bromura de metil, în doză de 35 - 50 g/m3; Oxidul de etilen 50/150 g m3, cu o expunere de 24 ore la 16 - 180 C, iar stratul de sămânță de 0,8

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
se transformă în pupă. Stadiul de pupă durează 5 - 18 zile. La recoltare, în boabele infestate se găsesc larve de diferite vârste, pupe sau adulți. De obicei, adulții apar în magazii, dând naștere unei noi generații. Gărgărița fasolei este un dăunător sensibil la temperaturi scăzute; pragul inferior de dezvoltare este de 14-0 C. Gărgărița fasolei este distrusă când în depozite temperatura scade sub 20C. Boabele cu o umiditate de 25%, împiedică producerea infestării lor. Gărgărița se dezvoltă în condiții optime la

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
efective a fost de 9140 C (Trotuș Elena, 1997). Specia Delia platura Meig. prezintă ca parazit cu importanță economică în reducerea populațiilor de larve pe Phygadeuon norrelisomae Hers. și Phygadeuon tricops Thom. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă numeroase plante legumicole, floricole, precum și cerealele. La legume atacă fasolea, castraveții, pepenii, dovleceii, tomatele, ardeiul, ceapa, varza, conopida, spanacul, sparanghelul etc. Dintre plantele floricole: gladiolele etc. Larvele rod galerii în semințele în curs de germinație, în tulpinițe

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]