3,132 matches
-
Cartea Românească, 1998); Scriitorului Cornel Galben, cu simpatie din partea autoarei. Cu respect Întru Iisus Hristos, Violeta Savu (Refugii În liric, Editura Pallas, 2004); Un mic popas, Într-o lume vie I. Iordache (Dor de școală, Editura Corint, 2012); Aceste poeme dacice reeditate - lui Cornel Galben - cu prețuire, 12.XI,2010, Bacău (Valeriu Matei, Editura Feed Balk, 2010); Domnului Cornel Galben, În semn de profundă prețuire pentru scriitorul, editorul și prietenul deosebit; Devoțiunea lui Ion Cârnu Piatra Neamț, 5 mai - 2006 - (Satul din
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
o bună zi, ai afla că mă-ta te-a făcut cu un soldat rus?“. Islandezul, deși maică-sa a dus cu ea secretul în mormânt, s-a uitat lung la genetician și i-a tras o înjurătură de origine dacică. „De ce înjuri, dom’ senator - s-a mirat în doi peri colegul, care intuia, la oricine îi cerea o consultație neplătită în afara cabinetului, o frustrare îndelung tăinuită -, că doar ai nas de cuceritor roman, nu de ciolovec?“ Seara și dimineața, politicianul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Cezar Petrescu, când a scris romanul Oraș pa triar hal, a descris orașul Roman. Cum ar veni, ro manul Romanului. Un oraș molcom, moldovenesc, vechi, întemeiat - pare-se - de Roman Vodă și refăcut de Ștefan cel Mare. Străzi cu nume dacice: Sucedava, strada unde era casa noastră, Petrodava, Smirodava, adică denumiri care te duc cu gândul la migrații. Ma rele monument? Episcopia ctitorită de Petru Rareș. Așa cum Parisul e străbătut de Sena, Romanul era stră bătut de strada Ștefan cel Mare
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
mijloc.“ („Cântând în august“, Familia, august 1975) „Este meritul acestor ani de renaștere națională și socială, al tovarășului Nicolae Ceaușescu în primul rând, că, încă începând cu procesul formării poporului român (și chiar, mai departe, de la formarea primului stat centralizat dacic) și până în apropiere, istoria a fost repusă în matca adevărurilor ei. Este firesc, așadar, ca, respectându-i structurile, să privim, azi, Unirea cu Țara din punctul nostru de vedere comunist și să tragem concluziile valabile epocii noastre creatoare.“ („Pecețile de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
lui mănos, Cu noi este partidul luminii, glorios Și-n noi de pază șade Carpat lângă Carpat. Nu-s vânturi să mai poată opri din cale râul, El curge peste timpul atâtor calendare, Să împlinim zidirea strămoșilor «cea Mare» Pe dacicele mese să stea de pază grâul!“ („Unirea românilor“, Luceafărul, 24 septembrie 1984) VÂLCU Teofil, Directorul Teatrului Național „Vasile Alecsandri“ „În perspectiva istoriei, a celor 160 de ani de teatru în limba patriei, cultura și etica socialismului dau strălucire nouă luminilor
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
bate cu proștii. Puteau să fugă. Să fugă din țară înotând, ca Silviu. Puteau să vină acasă când vroiau ei. Puteau să plece pe munte, ca Marius, care-o pornea de unul singur câte o săptămână, în căutare de amfore dacice (chiar găsea!). Dormea prin case părăsite și scria niște poezii tare faine. Puteau să stea de vorbă cu bețivii prin baruri, ca Toma. De-asta chiar îmi părea rău: bețivii erau blajini și spuneau niște lucruri extraordinar de interesante, vorbeau
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
că aceată nație dispunea de rezerve umane de talia unui Badea Gheorghe Cârțan sau a unui Andrei Budac, despre care vom aduce vorba la momentul potrivit. Că la vremea aceea satul nostru exista, e confirmat de urme arheologice, o așezare dacică din primele secole ale primului mileniu, d. Ch., care atestă o viață economică, socială și spirituală în zonă găsite la numai câțiva kilometri distanță, la Arpașul de Sus. Tezaurul de argint descoperit în 1892 pe hotarul Cârțișoarei, aflat la muzeul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
bizantină, emisă îm vremea împăratului Ioan al II-lea (1118-1143), demonstrează existența satului la jumătatea secolului al XII-lea. După circa 17 decenii de stăpânire romană de după acel fatidic sau poate benefic an 106, după cel de-al doilea război dacic, sub presiunea năvălirii popoarelor barbare venind din hăuri asiatice, împăratul Aurelian, decide retragerea cohortelor sale la sud de Dunăre, părăsirea teritoriilor din care căraseră incomensurabile averi la Roma, și în care investiseră serioase valori materiale, umane și spirituale. Hoardelor venite
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în zona Țării Oltului insă, studiile și cercetările oamenilor de știință ne îndreptățesc să credem că ciobanul român folosea semnele sale grafice proprii, cu mult înaintea adaptării oricărui alfabet cunoscut în aceste părți ale lumii, fie el sanscrit, elen trac, dacic, latin sau slav. Din câte ne arată V. Păcală, profesor la Seminarul Andreian, în «Monografia satului Rășinariu» editată de «Tiparul Tipografiei Arhidiacezane din Sibiiu în 1915», aflăm că pentru fixarea relațiilor și a socotelilor dintre cumpărător și vânzător, datoraș și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
se pornesc să zică un cântec de șezătoare, pe care de data aceasta îl auzim și noi. La un moment dat, apar și băieții satului (probabil chemați de tăciunele tratat chimic), toți îmbrăcați în costume populare la fel și, desigur, dacice. Sunt însoțiți de câțiva lăutari. Fiecare se așază, ordonat, lângă câte o fată și începe so privească drăgăstos. Când vocea din off amu țește din nou, câțiva se ridică, împreună cu fetele lângă care stăteau, și încep să joace. Mișcările lor
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
când se lasă cu tradiționala bătaie (ca să nu spunem că tradiția a fost întru totul abolită). Și cu toții se îmbracă de la butic. Pe scurt, satul este astăzi - oricât încearcă să ne îmbrobodească domnii de la oraș, simțitori și pătrunși de valorile dacice - o firească prelungire a mahalalei. Și, oricum, dacă e să vorbim de veșnicie, aceasta sa născut, probabil, la pat. (2006) Țăranul inexistent Telespectatorul care se uită la emisiunea de la TVR Cultural Planeta kitsch, prezentată de Adrian Pintea, nu are mari
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
un Jean Gabin oarecare, ci cu cel din "Domnul" o persoană în vârstă, rasată, distinsa, îmbrăcat mereu elegant, în costume închise, cămașă albă și papion. Când l-am întrebat ce ar dori să vadă în provincie mi-a răspuns: "Cetățile dacice și bisericile din lemn din Maramureș". Era un răspuns de om avizat, care nu mergea la voia întâmplării! Ne-am deplasat cu un Mercedes, pe o vreme splendidă de toamnă, când natura parcă înnebunise de atâtea culori și atâtea parfumuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
din Milano, bașca revenirea într-un fel la "patria mumă", bunica ei paternă fiind originară din Treviso! Eu am început să mă pregătesc temeinic, am vizitat toți "factorii de răspundere", vorbeam cu soția italiana și ne distram de pronunția noastră "dacică" și de cuvintele contorsionate à la "Coana Chirița". Cum am fost toată viața un om echilibrat, mi-am păstrat capul pe umeri și nu m-am lăsat dus de "vârtejul Roma". Știam că în meseria noastră totul este posibil așa că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
hotărât să-și părăsească vetrele stropite de lacrimi și să se mute în altă țară. Centrul coloniștilor bulgari a fost Bolgradul, întemeiat de ei între 1806-1818 pe malul lacului dunărean Ialpug, acolo unde în antichitate s-ar fi aflat cetatea dacică Tanta și cetatea cu garnizoana romană Palada. În 1821 orașul a primit numele său actual. Bolgradul se poate mândri cu una din cele mai impunătoare catedrale din întreaga Basarabie, construită între 1833-1838 și sfințită în prezența neuitatului protector al coloniștilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
străini". Peste tot "am pus umărul" la realizarea unor acțiuni de interes, atât în țară, cât și în străinătate: Retrospectiva "Brâncuși, "Salonul Internațional de Artă Fotografică", unde am fost reprezentantul MAE în Juriul de selecție, excelenta expoziție "Tezaure de artă dacică", prezentată cu mult succes la Roma și Köln, inițierea editării "în premieră națională" a două discuri destinate emigrației, "Colinde", în interpretarea Corului Madrigal, respectiv a lui Tudor Gheorghe, reeditarea, tot pentru emigrație, a "Abecedarului" lui Ion Creangă, achiziționarea pentru ambasade
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
un Jean Gabin oarecare, ci cu cel din "Domnul" o persoană în vârstă, rasată, distinsă, îmbrăcat mereu elegant, în costume închise, cămașă albă și papion. Când l-am întrebat ce ar dori să vadă în provincie, mi-a răspuns: "Cetățile dacice și bisericile din lemn din Maramureș". Era un răspuns de om avizat, care nu mergea la voia întâmplării! Ne-am deplasat cu un Mercedes, pe o vreme splendidă de toamnă, când natura parcă înnebunise de atâtea culori și atâtea parfumuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
din Milano, bașca revenirea într-un fel la "patria mumă", bunica ei paternă fiind originară din Treviso! Eu am început să mă pregătesc temeinic, am vizitat toți "factorii de răspundere", vorbeam cu soția italiană și ne distrăm de pronunția noastră "dacică" și de cuvintele contorsionate à la "Coana Chirița". Cum am fost toată viața un om echilibrat, mi-am păstrat capul pe umeri și nu m-am lăsat dus de "vârtejul Roma". Știam că în meseria noastră totul este posibil, așa că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
județ au fost locuite din vremuri străvechi, dovada de necontestat sunt descoperirile arheologice de la Poenești, de unde s-au scos la lumină materiale ce ilustrează existența omului pe aceste meleaguri din perioada neoliticului până la migrațiunea popoarelor. Aici au trăit carpii, trib dacic care au fost ocupați de goți, după care au năvălit gepizii, slavii și alte popoare, printre care ultimii au fost turcii și tătarii. Localitatea Vaslui a fost punct vamal și reședință domnească sub Petru Mușat în anul 1375, găsindu-se
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
județ au fost locuite din vremuri străvechi, dovada de necontestat sunt descoperirile arheologice de la Poenești, de unde s-au scos la lumină materiale ce ilustrează existența omului pe aceste meleaguri din perioada neoliticului până la migrațiunea popoarelor. Aici au trăit carpii, trib dacic care au fost ocupați de goți, după care au năvălit gepizii, slavii și alte popoare, printre care ultimii au fost turcii și tătarii. Localitatea Vaslui a fost punct vamal și reședință domnească sub Petru Mușat în anul 1375, găsindu-se
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
se poată însăila o anchetă, și cu atât mai puțin un proces! La sfârșitul lunii Octombrie am însoțit pe Regele Mihai, împreună cu mai mulți profesori (Kico Panaitescu, Daicoviciu, Conea ) într-o excursie de studii arheologice în județul Hunedoara, la cetatea dacică de la Costești și apoi la Sarmisegetusa; impresia pe care mi-a făcut-o tânărul rege nu a fost tocmai strălucită, dar în niciun caz nu era așa de insuficient pe cât se spunea. În așteptarea mașinii regale, am asistat în piața
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
categorie procedează, metaforic vorbind, asemenea celor din anecdota despre dacii liberi care, atunci când s-a instaurat administrația romană promițând o limbă de circulație internațională, o civilizație cu terme, viaducte, drumuri pietruite, îngăimau pe margine, ca semn suprem al rezistenței, cuvintele dacice rămase și acum în limbă: barză, brazdă, viezure, mânz și crezul autolegitimator pentru viitorime: Suntem aici dintotdeauna! Anul 90 se clonează la scară universitară. Disjuncția principală este între cei care au trăit tranziția ca bursieri internaționali și cei care „au
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
putea ține pasul. Până la urmă desele lui popriri au stârnit compasiunea Laurei, fata profesorului din Hunedoara, o sportivă frumoasă cu picioare atletice de căprioară. Când Șoimuleț făcea haltă, ca să nul lase singur, se oprea și dânsa. Ceilalți urcaseră pe cetatea dacică de la Cotnari, când, sătulă să-l mai aștepte, ardeleanca la îndemnat pe Șoimuleț: - No, hai ș-om mere ! Plin de indignare, el i-a răspuns prompt: - Șomer e mă-ta !... După colecția de timbre și cărțile cu indieni, pasiunile lui
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
cu totul debil. Mai vrednic de amintit este I. Pop-Florentin (1843-1936) pentru nuvelele sale de un romantism negru, delirant. Imaginația fără frâu cu care încearcă să umple golul istoric merită o mențiune. Decebal aduce imagini fioroase și o onomastică inedită dacică: Pelasgion, Bizeniu, Torid, Gilil, Dieg, Eusir, Midon, Terant, Zenor, Alastor, Zimbrura, Dava, Mira, Nivi, Pertanta. Tuhutum e tabloul Ardealului cvasi-fabulos în momentul năvălirii maghiarilor, Zoa-Zuirvan, istorie orientală cu centrul de gravitate în Iran. N. GANE Deși a scris și versuri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dintelui de lup”, întâlnit mai ales pe obiectele de mici dimensiuni, cum ar fi vasele de lemn, folosite în gospodăria țărănească. în legătură cu acestea se cuvine să reamintim un episod istorico-legendar relatat de Herodot. Regele sau șeful unei uniuni de triburi dacice, Dromichetes, îl ia prizonier pe regele macedonean Lysimach, împreună cu nobilii săi. Conducătorul dac le dă prizonierilor să mănânce din vase de aur sau argint, pe când el și ai săi se ospătau din vase de lemn. Trecând peste semnificații, subliniem atestarea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
sau borangic), cusute cu roșu și negru sau albastru cu negru, ca motive principale fiind frunza de vie, crenguța bradului, flori bătute, mânecile fiind împodobite cu mocușori, țochi și fliștoneală. Cămașa croită cu mâneca din gât este considerată de tradiție dacică, era tivită cu găurele sau cusătură peste muchie, ornamentată cu diferite cusături: cruciulițe (puncte), în urma acului (tighel, sutaș) sau umplut pe fir (cusut cojocărește), se adăugau fluturi și mărgele la mireasă. Câmpii ornamentali erau dispuși în două feluri: în altițe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]