2,277 matches
-
Crăciunul la diferite popoare" (București, 1915) scrie: „Obiceiul apusean de a înfrumuseța casa cu un pom încărcat cu daruri, în sărbătorile Crăciunului, începe să prindă din ce în ce și la noi și este pe cale de a se încetățeni. Această datină pare a fi de obârșie germană (mai degrabă ariană). S-a răspândit în Germania creștină. Pomul împodobit cu lumânări aprinse și cu daruri este în Germania cunoscut sub numele de Christbaum.” La curtea din Berlin, împărăteasa supraveghează personal pregătirea și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
și în Țările de Jos, în Spania, Italia, Elveția. Apoi și în Orient. De pildă, în Rusia unde se bișnuia ca Ajunul Crăciunului să fie serbat în mijlocul unei păduri de brazi, unde cel mai frumos era împodobit. La noi, ca datină, pomul de Crăciun nu era cunoscut până la sfârșitul veacului al XIX-lea, iar la începutul secolului XX se întâlnea numai în casele nemților din orașele mari românești. După I război mondial însă, obiceiul s-a răspândit și printre ortodocși. Azi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
icoanei pe piept, ținând ,mâinile de cele două colțuri de sus și începe a cânta troparul nașterii Mântuitorului. În vechime, la curțile noastre domnești, era și obiceiul numit ORAȚII, devenite “urații” de la “a ura”. Cărturarul Dan Simionescu scrie în legătură cu acestă datină voievodală: ”În prima zi de Crăciun, Domnul avea obiceiul să cheme la masă pe boieri. La masă Mitropolitul ridica paharul cu vin, făcând orații pentru a slăvi pe Dumnezeu și pentru sănătatea familiei domnitoare. A doua zi de Crăciun, obiceiul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
etimologiei cuvântului: latinescul calendae, nume dat sărbătorilor păgâne de Anul Nou, când romanii, strămoșii noștri, urau noroc și fericire prietenilor lor, cu ocazia anului care începea. În timpul calendelor lui januariu, copiii romanilor umblau din casă în casă și cântau imne. Datina latină a trecut, mai apoi, nu numai la români ci și la celelalte nații romanice, precum și la slavi. Se pune întrebarea firească: cine a zămislit aceste nestemate, care au străbatut mileniile? Cele religioase de nuanță creștină au fost create, desigur
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
genere și chiar al "naturii" lucrurilor, cum se întâmplă în cunoscutul textem 2018 (Lupu-și schimbă părul, dar năravul ba367) sau în alte solidarități sintagmatice ale limbii române, precum 1990: Urlă alăturea cu lupii ("Trebuie să urmăm voințele, gusturile și datinile oamenilor în mijlocul cărora trăim, deși nu le aprobăm") ori 2019: Cel ce-n lume lup se naște / Tot ca lupul va trăi. Totodată, e de semnalat că urletul și alte "caracteristici" ale LUPULUI nu indică doar lăcomia sau răutatea animalului
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
antitrinitar. Aceștia, pe baza directivelor primite și a Bibliei traduse de Péchi Simon, excelentul ebraist, cancelar al voievodului-principe transilvan Bethelen Gábor, recunoșteau reîntoarcerea totală la învățăturile Vechiului Testament: îi rupseseră toate legăturile cu comunitățile creștine, respectau sărbătoarea de sâmbătă, urmau datinile religioase ebraice și socoteau drept obligatorii cinci cărți ale lui Moise. În epoca ei de glorie, această comunitate prozelită, cu totul specială, dispunea de 20-30 de mii de adepți în satele din comitatele Odorhei, Mureș sau Ciuc, numai că, în urma
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
VECHE În epoca veche, când nu existau încă școli, locuitorii comunei își potoleau setea de frumos cu ajutorul poeziilor și cântecelor populare. Seara pe la șezători, la curățatul porumbului, la scărmănatul lânii, la nunți și cumetrii, în sărbătorile de iarnă împlinind datinile, sătenii ieșeau din obișnuința apăsătoare a muncii. În zilele de sărbători ei se adunau în săli improvizate în centrul satului și la sunetul cobzelor, mai târziu și al viorilor purtate de țiganii localnici, jucau jocurile moștenite din străbuni. Când în
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
nu pare îndelung elaborat, finisat, etc. Clasificări: A. în versuri: a. poezia cântată; b. poezia recitată; B. în proză: a. specii ale genului epic; b. specii ale genului liric; c. specii ale genului dramatic. Creațiile lirice; - (cele mai multe) sunt legate de datini și obiceiuri; - sunt zise, recitate sau cântate în șezători sau la clacă, în diferite ocazii; - sunt legate de: 1. date fixe: Anul Nou (plugușorul, colindele, sorcova, steaua, irozii etc.); 2. momente importante ale vieții: naștere, botez, nuntă, moarte (cântecul zorilor
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
ei, ca în jurul unui periost, s-a agregat poporul român; pe de altă parte, e această valoare morală, care ne-a corectat vanitatea ciocoiească"4. De aceea, Ortodoxia are o dublă valență: una istorică și o alta ca "formulă și datină morală ca să ne izbăvească de ciocoism". Exemplul Ortodoxiei "Gândirii" concepută plenar ca religie și istorie, dar și ca filosofie morală, era adânc întemeiată și necesară în contextul interbelic; probabil că ideea fertilă a Ortodoxiei ca "organizatoare și îzbăvitoare a culturii
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
altfel și cu temperamentul liric (relevat și de unii străini ca Romier, Keyserling, Bartok și alții). Respectă apoi și Predania, adică e tradițional, dar nu în sensul bizantin (cu nota sa complexă levantină), ci mai mult în sens național, legând datinile sale religioase de străvechea pietate dacică și de unele reminiscențe latine: Rosalia, Floralia, așa că nota locală e uneori cum nu se poate mai vădită". 4 Vasile Băncilă, Misiunea noii generații, în Opere vol. IV. Eseistica edită (1933-1936), ediție îngrijită de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
puțină consecvență și sistemă decît în alte societăți. Circulația între pături, ori chiar contrabanda socială au fost poate mai libere decît aiurea. Păstrarea strictă a distanței sociale este probabil și o chestie de vechime, de descendență foarte conștientă și de datini; și puține lucruri din viața noastră sufletească se arată să fie vechi, să aibă prestigiul trecutului depărtat. Și aci se vor fi simțind efectele săriturii de care vorbeam. Acei cari se vîră în clasa considerată ca cea mai de sus
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
se supună autorității celor ce se pretind a fi, la un moment dat, dominatorii" (Max Weber). Trei sînt justificările interioare, după analistul politic, care se constituie ca temeiuri ale legitimității unei dominații: "... În primul rînd, autoritatea "eternului de altădată", a datinii consfințite drept calea cea bună prin însăși imemoriala vechime a practicării sale și prin deprinderea pe care a creat-o. Există, apoi, autoritatea dată de neobișnuitul har (charisma) al unei persoane, adică de înzestrarea sa strict personală, și de încrederea
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
DATINI ȘI OBICEIURI DE SĂRBĂTOAREA PAȘTELUI Prof. Mariana RĂILEANU Clubul Copiilor și Elevilor Buftea INIȚIATOR PROIECT: -Răileanu Mariana - Clubul Copiilor Buftea COLABORATORI: - Tașcov Adriana - Școala nr .2 Buftea - Rotaru Ioana - Școala nr. 2 Buftea INVITAȚI: -Director Clubul Copiilor Buftea - Dicianu Diana
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Mariana RĂILEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93165]
-
care se poate ornamenta masa Pascală și chiar și camera în care își fac lecțiile copiii. LOCAȚIA: -pentru confecționarea obiectelor:Clubul Copiilor Buftea -Școala nr. 2 Bufteaexpoziția - Clubul Copiilor Buftea ARGUMENT: Suntem o țară creștină de aproape 2000 de ani. Datinile și obiceiurile cu ocazia diferitelor sărbători s-au păstrat și s-au transmis din generație în generație, din vechime până în zilele noastre. Orașul Buftea este un oraș tânăr, însă, mai păstrează datinile și obiceiurile din trecut. Copiii noștrii din școală
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Mariana RĂILEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93165]
-
o țară creștină de aproape 2000 de ani. Datinile și obiceiurile cu ocazia diferitelor sărbători s-au păstrat și s-au transmis din generație în generație, din vechime până în zilele noastre. Orașul Buftea este un oraș tânăr, însă, mai păstrează datinile și obiceiurile din trecut. Copiii noștrii din școală și din club, au posibilitatea de a învăța de la bunicii lor, meșteșugul încondeierii ouălelor pentru sărbătoarea Învierii Domnului Isus. Cu această ocazie a sărbatorii Paștelui, în club cercul de Creații Confecții, coordonat
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Mariana RĂILEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93165]
-
din ouă. DISEMINAREA REZULTATELOR: - expuneri la comisiile metodice, - expuneri la comisiile profesorale. FOOLLOW-UP: - realizarea unor proiecte similare, cu ocazia altor sărbători, 166dorința altor cadre didactice de a se implica în astfel de proiecte. ACORD DE PARTENERIAT Încheiat în cadrul proiectului educativ “Datini și obiceiuri de sărbătoarea Paștelui”, între Clubul Copiilor Buftea reprezentat prin director: prof. Dicianu Diana și prof. Răileanu Mariana și Școala nr. 2 Buftea reprezentat prin director: prof. Găișteanu Viorel și prof. Tașcov Adriana și Rotaru Ioana. OBIECTIVUL: prezentul acord
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Mariana RĂILEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93165]
-
și educație", liceul constituind totodată "baza tuturor carierelor de funcționari"145. Corpul didactic s-a implicat astfel cu dedicație în instruirea tinerelor fete, organizând periodic și conferințe care să completeze cunoștințele dobândite la ore. Temele abordate reflectau diverse preocupări, de la datini populare românești, la subiecte științifice sau istorice." Ca în mai toate liceele, se organizau și aici șezători literare în scopuri educative, dar și pentru strângere de fonduri. Tinerele se constituiau în acest scop în organizații precum Cercetașele Cohorta "Maria Doamna
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
culturii autentice în variantă tradiționalistă, în fapt, transpunându-se în componentă formatoare a națiunii române. Nu numai în Moldova neosămănătorismul avea aderenți, ci și în publicațiile interbelice din alte zone ale țării. Revistele literare Ramuri, Ramuri-Drum drept, Năzuința, Scrisul românesc, Datina constituiau și ele adevărate "citadele ale neosămănătorismului"14. Nici Lovinescu nu contesta că sămănătorismul a stimulat fenomenul de localism creator, cu toate beneficiile culturale ce au decurs din acesta. În viziunea criticului, eroarea a intervenit însă atunci când activitățile s-au
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
școalei basarabene, făcute la examenele de bacalaureat", în Revista generală a învățământului, XXV, 1-2, 1937. Hermann, A., "Învățământul nostru secundar", în Revista de Filosofie, vol. XV, 1, 1930. Iorga, Nicolae, Noua direcție în învățământul românesc. Patru conferințe la radio, Editura Datina Românească, Vălenii de Munte, 1931. Kirițescu, Constantin, "Critica bacalaureatului", în Revista generală a învățământului, XX, nr. 9-10, 1932. Kirițescu, Constantin, "Suprapopulația universitară. Proporții-cauze-remedii", în Revista generală a învățământului, XXIII, 1935. Kirițescu, Constantin, Șomajul intelectual, extras din Viața Românească, aprilie 1933
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
P. Negulescu, Reforma învățământului - proiecte de legi, București, Tip. "România Nouă" Th. Voinea, 1922, p. 6. 50 Ibidem, p. 22. 51 Ibidem, p. 59. 52 Nicolae Iorga, Noua direcție în învățământul românesc. Patru conferințe la radio, Vălenii de Munte, Editura "Datina Românească", 1931, p. 13. 53 C. Rădulescu-Motru, "Scopul învățământului secundar", în Revista de Filosofie, vol. XV, nr.1, 1930, p. 84. 54 Gabriela C. Cristea, Reforma învățământului. O perspectivă istorică. 1864-1944, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2001, p. 273. 55
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
dă mozaicilor drept credincioși pă-rul din ochi pentru a vedea ce cete de lotri se învîrt în jurul lor să le fure marile adevăruri: ,,Luați seama ca nimeni să nu vă fure cu filozofia și cu o amăgire deșar- tă, după datina oamenilor, după învățăturile începătoare ale lumii și nu după Cristos.” Aceste ,,filozofii” și ,,învățături începătoare” dacă erau așa cum le-a scris magistrul nu puteau fi spaima unor iubiți și apărați de Iahwe de sub talpa iadului. Se ține vajnic în năravurile
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
În Epistola lui Pavel către coloseni la 2,8 își previne prozeliții să nu lase urechea bleagă la ceva ziceri străine cu tîlc sau caimac: ,,Luați aminte ca nimeni să nu vă fure cu filozofia, și cu amăgire deșartă după datina oamenilor, după învățătu- rile începătoare ale lumii.” Deh, zic și eu ca omul neștiutoriu, dacă învățăturile erau începătoare de ce să se teamă iluminații ivriți? Pentru că își știa cinul pus pe rele apucături, îi trage iarăși de urechi în Epistola lui
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
prigoneam peste măsură de mult Biserica lui Dumnezeu și făceam prăpăd în ea; și cum eram mai înaintat în religia iudeilor decît mulți din neamul meu, de o vîrstă cu mine. Eram însoțit de o rîvnă nespus de mare pentru datinile strămoșești.” El se referă aici că prigonea ,,Dumnezeul veacului acesta” fiindcă slujea sub patrafirul lui Iah-we care ridicase sabia împotriva Ziditorului lumilor cerești și pămîntești. Este cea mai clară și mai neîndoioasă mărturie a conspirației pe care ivriții o puneau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
ediție, care indică interesul statornic pentru Eminescu, o adeziune profundă, acaparantă. În viziunea lui Vladimir Streinu, Eminescu se alătură cu strălucire marilor spirite universale (Dante, Shelley, Goethe, Poe etc.Ă, adevăr transmis din generație în generație ca un fel de datină, ca o "prejudecată binecuvântată", spre a folosi sintagma criticului. O a doua prejudecată puternic încrustată în conștiința conaționalilor noștri este aceea a popularității poeziei eminesciene, intrată puternic în masa largă a cititorilor, care au certitudinea că o înțeleg. Evident, popularitatea
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Canning, Colquhoun arăta că mișcarea panslavă nu avea nici o aderență în Principate, spre deosebire de sudul Dunării, adăugând: „Excelența Voastră este conștientă de faptul că populația din nordul imediat al Carpaților, de cel puțin două milioane și jumătate sunt Valahi, de aceeași religie, datini și obiceiuri ca și cei ce trăiesc în Provincii”. Colquhoun prezintă și zvonurile că boierii nemulțumiti ar fi cerut intervenția țarului pentru a pune capăt revoluției. El descrie și ultimele informații din Moldova: „Acum trei ore a sosit o persoană
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]