39,798 matches
-
cazuri/ 1 deces 7 Localitate/Colectivitate Sindrom neurologic acut (febră + LCR tulbure) cluster cu 2 cazuri 7 Localitate/Colectivitate Sindrom neurologic acut (deficit motor cu debut brusc) 1 caz NA NA Diaree acută apoasă cu deshidratare severă cluster cu 3 cazuri/ 1 deces 7 Localitate/Colectivitate Diaree acută cu sânge cluster cu 2 cazuri/ 1 deces 7 Localitate/Colectivitate Sindrom hemolitic uremic (SHU) suspectat a fi de etiologie infecțioasă 1 caz NA NA Sindrom icteric acut cluster cu 2 cazuri/ 1 deces 7 Localitate/Colectivitate/ Loc
SISTEM din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257430]
-
cu 2 cazuri 7 Localitate/Colectivitate Sindrom neurologic acut (deficit motor cu debut brusc) 1 caz NA NA Diaree acută apoasă cu deshidratare severă cluster cu 3 cazuri/ 1 deces 7 Localitate/Colectivitate Diaree acută cu sânge cluster cu 2 cazuri/ 1 deces 7 Localitate/Colectivitate Sindrom hemolitic uremic (SHU) suspectat a fi de etiologie infecțioasă 1 caz NA NA Sindrom icteric acut cluster cu 2 cazuri/ 1 deces 7 Localitate/Colectivitate/ Loc expunere = unitate sanitară Sindrom febril de origine necunoscută 1 caz NA NA
SISTEM din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257430]
-
3 cazuri/ 1 deces 7 Localitate/Colectivitate Diaree acută cu sânge cluster cu 2 cazuri/ 1 deces 7 Localitate/Colectivitate Sindrom hemolitic uremic (SHU) suspectat a fi de etiologie infecțioasă 1 caz NA NA Sindrom icteric acut cluster cu 2 cazuri/ 1 deces 7 Localitate/Colectivitate/ Loc expunere = unitate sanitară Sindrom febril de origine necunoscută 1 caz NA NA Sindrom de febră hemoragică acută (febră + hemoragii) 1 caz NA NA Tabelul III Eveniment Numărul minim de cazuri = pragul de alertă Perioada în care s-
SISTEM din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257430]
-
NA Tabelul III Eveniment Numărul minim de cazuri = pragul de alertă Perioada în care s-a atins pragul de alertă = nr. zile Locul în care s-a atins pragul de alertă Boală de etiologie necunoscută cluster cu 2 cazuri severe/1 deces NA Localitate/Colectivitate/ Loc expunere = unitate sanitară Eveniment neobișnuit/neașteptat 1 caz NA NA ... Articolul 4 Procedurile de supraveghere și control ale bolilor transmisibile sunt cele stipulate în metodologiile specifice sau vor fi stabilite de către Centrul Național de Supraveghere și Control
SISTEM din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257430]
-
în urma analizei de situație. ... ... Articolul 8 Orice boală transmisibilă/sindrom menționat(ă) în prezenta anexă trebuie evaluat(ă) pe baza instrumentului de decizie utilizat în Regulamentul sanitar internațional (RSI) 2005, astfel: 1. Impact serios pentru sănătatea publică? DA/NU • Numărul de cazuri și/sau decese este mare pentru acest loc, perioadă și populație? • Evenimentul are potențial de a avea un mare impact de sănătate publică? • Este necesară asistență de la CRSP/CNSCBT pentru a detecta, investiga, răspunde sau controla acest eveniment sau pentru a preveni apariția
SISTEM din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257430]
-
situației, măsuri care restrâng exercițiul libertății întrunirilor. O astfel de reglementare nu aduce per se atingere prevederilor constituționale invocate de autorul excepției, întrucât evoluția pandemiei, gradul de răspândire a virusului SARS-CoV-2, severitatea manierei în care acesta afectează sănătatea sau provoacă decesul pacienților infectați pot justifica, în anumite perioade, instituirea unor măsuri de restrângere a drepturilor și a libertăților fundamentale compatibile și proporționale cu obiectivul protejării sănătății publice și a dreptului la viață. Stabilirea modului în care se aplică aceste măsuri, precum
DECIZIA nr. 48 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257550]
-
logistic necesare bunei desfășurări a misiunii; ... d) selecționarea, vizita medicală, testarea, pregătirea, încheierea asigurărilor de sănătate, în condițiile stabilite de Ministerul Apărării Naționale, precum și în conformitate cu reglementările specifice fiecărei activități; ... e) încheierea contractelor de asigurare pentru invaliditate și deces ale personalului; ... f) evacuarea medicală a personalului care nu poate fi tratat în unitățile sanitare din zona de executare a misiunii și asigurarea transportului însoțitorilor acestuia; ... g) procurarea materialelor necesare, repatrierea, însoțirea și înhumarea personalului decedat, precum și îndeplinirea formalităților
LEGE nr. 214 din 14 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257566]
-
Instituțiile Prefecturii, Consiliile Județene) și mediul academic. 1. Viziune Având în vedere că numărul persoanelor decedate în accidente rutiere continuă să crească, la nivelul întregii lumi, UE și-a reafirmat obiectivul pe termen lung, de a se apropia de zero decese până în 2050 - "Viziunea Zero". Prin aprobarea Declarației de la Valleta, la obiectivul pe termen lung al UE - de apropiere de un nivel zero al deceselor cauzate de accidente rutiere până în 2050 - s-a adăugat faptul că același obiectiv
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]
-
apropiere de un nivel zero al deceselor cauzate de accidente rutiere până în 2050 - s-a adăugat faptul că același obiectiv ar trebui atins pentru vătămările grave. De asemenea, comunicarea a propus noi ținte intermediare de reducere a numărului de decese cauzate de accidente rutiere cu 50 % în perioada 2020-2030, precum și de reducere a numărului de vătămări grave cu 50 % în aceeași perioadă. Pentru atingerea acestor obiective, Comisia Europeană stabilește o nouă abordare privind siguranța rutieră pentru deceniul 2021-2030, respectiv
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]
-
mereu, dar decesele și vătămările grave pot fi prevenite în mare măsură. Abordarea "sistemului sigur" vizează un sistem rutier mai puțin punitiv, implică conștientizarea faptului că oamenii fac greșeli și propune măsuri complexe pe mai multe niveluri pentru a preveni decesul persoanelor, luând în considerare caracteristicile vulnerabilității umane. Anumite măsuri precum construcția optimizată a vehiculelor, îmbunătățirea parametrilor infrastructurii rutiere, impunerea unor viteze de circulație reduse, pot reduce impactul accidentelor. Aplicate la nivel unitar, măsurile ar trebui să asigure un nivel de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]
-
la nivelul României, în comparație, acolo unde există date disponibile, cu situația la nivelul UE sau cu alte țări vecine. În perioada 2010-2020, la nivelul Uniunii Europene, numărul deceselor cauzate de accidentele rutiere a scăzut cu 36%, de la 29.600 decese la 18.800 decese, o scădere care nu atinge însă obiectivul stabilit pentru această decadă și anume reducerea cu 50% a numărului de decese în accidente rutiere. Figura 0. Numărul persoanelor decedate în accidente rutiere în perioada 2010-2020. Sursa: Eu Road
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]
-
în comparație, acolo unde există date disponibile, cu situația la nivelul UE sau cu alte țări vecine. În perioada 2010-2020, la nivelul Uniunii Europene, numărul deceselor cauzate de accidentele rutiere a scăzut cu 36%, de la 29.600 decese la 18.800 decese, o scădere care nu atinge însă obiectivul stabilit pentru această decadă și anume reducerea cu 50% a numărului de decese în accidente rutiere. Figura 0. Numărul persoanelor decedate în accidente rutiere în perioada 2010-2020. Sursa: Eu Road Safety - Result Conference
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]
-
la nivelul Uniunii Europene, numărul deceselor cauzate de accidentele rutiere a scăzut cu 36%, de la 29.600 decese la 18.800 decese, o scădere care nu atinge însă obiectivul stabilit pentru această decadă și anume reducerea cu 50% a numărului de decese în accidente rutiere. Figura 0. Numărul persoanelor decedate în accidente rutiere în perioada 2010-2020. Sursa: Eu Road Safety - Result Conference 2021 România a înregistrat o scădere constantă a numărului de decese rutiere în ultimii ani. Această tendință descrescătoare a numărului
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]
-
decadă și anume reducerea cu 50% a numărului de decese în accidente rutiere. Figura 0. Numărul persoanelor decedate în accidente rutiere în perioada 2010-2020. Sursa: Eu Road Safety - Result Conference 2021 România a înregistrat o scădere constantă a numărului de decese rutiere în ultimii ani. Această tendință descrescătoare a numărului de decese este în linie cu cea înregistrată la nivel european, bazată pe un set standard de variabile: o scădere mai accentuată în rândul grupurilor de vârstă mică și mijlocie, mai
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]
-
accidente rutiere. Figura 0. Numărul persoanelor decedate în accidente rutiere în perioada 2010-2020. Sursa: Eu Road Safety - Result Conference 2021 România a înregistrat o scădere constantă a numărului de decese rutiere în ultimii ani. Această tendință descrescătoare a numărului de decese este în linie cu cea înregistrată la nivel european, bazată pe un set standard de variabile: o scădere mai accentuată în rândul grupurilor de vârstă mică și mijlocie, mai puține decese pe drumurile rurale, o scădere a accidentelor pe timp
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]
-
a fost uniformă la nivelul tuturor statelor, cele mai mari scăderi fiind observate în Belgia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Franța, Croația, Italia, Ungaria, Malta și Slovenia. La polul opus, în cinci state membre s-a înregistrat o creștere a numărului de decese în accidente rutiere grave. În acest context, în intervalul 2010-2020 România a înregistrat o reducere cu 21,6% a numărului persoanelor decedate în accidente rutiere, puțin sub media europeană (care a fost de 23,7%). Figura 2. Evoluția relativă (procentuală) a deceselor
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]
-
media europeană (care a fost de 23,7%). Figura 2. Evoluția relativă (procentuală) a deceselor rutiere între 2010 și 2020. Sursa: RANKING EU PROGRESS ON ROAD SAFETY. 15th Road safety performance index report Între 2010 și 2019, în România, numărul de decese cauzate de accidentele rutiere a scăzut cu 22%, o scădere similară cu media Uniunii Europene (23%), care însă situează România în treimea cea mai puțin performantă dintre țările UE. Figura 3. Modificarea numărului de decese rutiere în UE27, țările AELS
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]
-
2019, în România, numărul de decese cauzate de accidentele rutiere a scăzut cu 22%, o scădere similară cu media Uniunii Europene (23%), care însă situează România în treimea cea mai puțin performantă dintre țările UE. Figura 3. Modificarea numărului de decese rutiere în UE27, țările AELS și Regatul Unit (2010-2019). Sursa: European Automobile Clubs (EAC), Care Institute of Safety & Health Inc. (CARE) & Oficiul de Statistică al Uniunii Europene (EUROSTAT) În anul 2019 s-au înregistrat în România 96 de decese rutiere
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]
-
de decese rutiere în UE27, țările AELS și Regatul Unit (2010-2019). Sursa: European Automobile Clubs (EAC), Care Institute of Safety & Health Inc. (CARE) & Oficiul de Statistică al Uniunii Europene (EUROSTAT) În anul 2019 s-au înregistrat în România 96 de decese rutiere la un milion de locuitori. Numărul de decese la un milion de locuitori este mai mare în România în comparație cu țările vecine, și semnificativ mai mare față de media UE (51 decese la un milion de locuitori). Figura
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]
-
Unit (2010-2019). Sursa: European Automobile Clubs (EAC), Care Institute of Safety & Health Inc. (CARE) & Oficiul de Statistică al Uniunii Europene (EUROSTAT) În anul 2019 s-au înregistrat în România 96 de decese rutiere la un milion de locuitori. Numărul de decese la un milion de locuitori este mai mare în România în comparație cu țările vecine, și semnificativ mai mare față de media UE (51 decese la un milion de locuitori). Figura 4. Numărul de decese rutiere pe milion de locuitori
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]
-
milion de locuitori. Numărul de decese la un milion de locuitori este mai mare în România în comparație cu țările vecine, și semnificativ mai mare față de media UE (51 decese la un milion de locuitori). Figura 4. Numărul de decese rutiere pe milion de locuitori (2019). Sursa: EAC, CARE & EUROSTAT Aceeași situație se poate observa și în cazul deceselor la 10.000 de autovehicule înmatriculate, unde diferența este și mai pronunțată. Figura 5. Numărul de decese rutiere la 10.000 de mașini
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]
-
locuitori). Figura 4. Numărul de decese rutiere pe milion de locuitori (2019). Sursa: EAC, CARE & EUROSTAT Aceeași situație se poate observa și în cazul deceselor la 10.000 de autovehicule înmatriculate, unde diferența este și mai pronunțată. Figura 5. Numărul de decese rutiere la 10.000 de mașini înmatriculate (2018). Sursa: CARE & EUROSTAT Este de remarcat faptul că începând din 2001 se constată o tendință de scădere continuă a acestor valori, în concordanță cu cele înregistrate la nivelul Uniunii Europene. Din analiza datelor
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]
-
constată o tendință de scădere continuă a acestor valori, în concordanță cu cele înregistrate la nivelul Uniunii Europene. Din analiza datelor statistice cu privire la accidentele de circulație înregistrate în anul 2019 reiese că în România, din numărul total de decese înregistrate în anul 2019, cea mai mare pondere o reprezintă pietonii (39%) și șoferii/pasagerii autovehiculelor implicate în accidente de circulație (37%), față de 44% cât reprezintă ponderea șoferilor și pasagerilor decedați și 20% cât reprezintă ponderea pietonilor decedați ca urmare
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]
-
șoferii/pasagerii autovehiculelor implicate în accidente de circulație (37%), față de 44% cât reprezintă ponderea șoferilor și pasagerilor decedați și 20% cât reprezintă ponderea pietonilor decedați ca urmare a accidentelor de circulație înregistrate la nivelul Uniunii Europene. Figura 6. Proporția de decese rutiere după modul de transport 2019. Sursa: EAC, CARE & EUROSTAT Conform datelor statistice publicate de EAC și EUROSTAT, începând din 2010 se poate constata că la nivelul Uniunii Europene numărul de decese înregistrate din rândul ocupanților vehiculelor cu două roți
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]
-
la nivelul Uniunii Europene. Figura 6. Proporția de decese rutiere după modul de transport 2019. Sursa: EAC, CARE & EUROSTAT Conform datelor statistice publicate de EAC și EUROSTAT, începând din 2010 se poate constata că la nivelul Uniunii Europene numărul de decese înregistrate din rândul ocupanților vehiculelor cu două roți cu motor a scăzut cu mai mult de jumătate. Raportându-ne la aceiași perioadă, este de remarcat faptul că deși s-a înregistrat o scăderea semnificativă cu 12% a deceselor pasagerilor din
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]