2,757 matches
-
Paleta profesiilor este încă restrânsă pentru deficientul de auz ( cofetar, bucătar, croitor, tâmplar etc). 3. Piața muncii este într-o dinamică continuă prin dispariția, apariția, restrângerea unor domenii. În unele studii se subliniază influența favorabilă a contactului direct al tânărului deficient de auz cu meseria înainte de luarea deciziei. Vizitele la diferitele locuri de muncă/instituții oferă baza cognitivă, dar dispariția motivațională este încă fragilă. Intervin astfel 4. Factorii conjuncturali care acționează aleatoriu, nesistematizat, intermitent. Aceștia sunt cei care influențează major opțiunea
Pa?i c?tre succes ?n orientarea ?colar? ?i profesional? by Crina Boule, Liana Nedeianu, Aurelia St?nuic? , Florica Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84353_a_85678]
-
unei decizii (de exemplu: să meargă câți mai mulți la aceeași școală profesională sau liceu). Această contagiune de microgrup poate avea efecte benefice (confortul relațional) sau negative (insatisfacția în profesia aleasă) cauzate de incompatibilitatea cu particularitățile individuale. - prestigiul profesiilor - elevii deficienți de auz sunt convinși de existența acestui factor și manifestă interes pentru a ocupa locuri/funcții în profesia aleasă (șef, manager) ceea ce, de cele mai multe ori reflectă o cunoaștere de sine incorectă. Criteriul remunerației este mai puternic decât vocația, aptitudinea. - moda
Pa?i c?tre succes ?n orientarea ?colar? ?i profesional? by Crina Boule, Liana Nedeianu, Aurelia St?nuic? , Florica Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84353_a_85678]
-
familiei, aspect ce se observă că intervine tot mai rar ca factor hotărâtor în orientarea școlară și profesională. Tradiția acționează și prin influența locală în alegerea profesiei (rural/urban). Pentru a veni în sprijinul acestor tineri, școala noastră - Școala pentru Deficienți de Auz Nr. 2 ”Sf. Maria”, București- participă, în cadrul Programului de învățare pe tot parcursul vieții, la un parteneriat multilateral Leonardo Da Vinci în care colaborează cu diverse organizații, asociații și centre de formare și integrare a persoanelor cu dizabilități
Pa?i c?tre succes ?n orientarea ?colar? ?i profesional? by Crina Boule, Liana Nedeianu, Aurelia St?nuic? , Florica Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84353_a_85678]
-
Bulgaria. Școala noastră este singura instituție de învățământ din România din proiect. Coordonatorul proiectului, ce se va derulează în perioada 2010-2012, este Turcia. Produsul final al acestui proiect constă în realizarea unui ghid de orientare școlară și profesională a elevilor deficienți de auz care să cuprindă meserii corespunzătoare particularităților psiho-individuale ale acestor elevi, cerințele și competențele necesare ocupării unui astfel de loc de muncă, în conformitate cu cerințele actuale ale societății noastre. Titlul acestui proiect este ”Steps for a better success in career
Pa?i c?tre succes ?n orientarea ?colar? ?i profesional? by Crina Boule, Liana Nedeianu, Aurelia St?nuic? , Florica Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84353_a_85678]
-
competențele necesare ocupării unui astfel de loc de muncă, în conformitate cu cerințele actuale ale societății noastre. Titlul acestui proiect este ”Steps for a better success in career” ( Pași catre o carieră de succes). Acest ghid de orientare școlară și profesională pentru deficienții de auz va conține: - informații cu privire la locurile de muncă, cerințele și competențele necesare pentru a obține un anumit post; - informații despre programele actuale școlare, realizarea structurilor de căutare pentru bune practici și dezvoltarea unui program comun de orientare profesională pentru
Pa?i c?tre succes ?n orientarea ?colar? ?i profesional? by Crina Boule, Liana Nedeianu, Aurelia St?nuic? , Florica Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84353_a_85678]
-
Aspecte ale integrării socio-profesionale a deficientului de auz Prof. psihopedagogie specială Daniela Leahu Grup Școlar „Vasile Pavelcu” Iași Deficiența de auz face parte din categoria deficiențelor senzoriale. Preocupări pentru deficienții de auz au existat încă de pe vremea lui Aristotel, care vorbește despre aceștia în lucrarea sa
Aspecte ale integr?rii socio-profesionale a deficientului de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84351_a_85676]
-
Aspecte ale integrării socio-profesionale a deficientului de auz Prof. psihopedagogie specială Daniela Leahu Grup Școlar „Vasile Pavelcu” Iași Deficiența de auz face parte din categoria deficiențelor senzoriale. Preocupări pentru deficienții de auz au existat încă de pe vremea lui Aristotel, care vorbește despre aceștia în lucrarea sa „Despre simțurile celor care simt”. Codicele lui Iustinian conține reflectată atitudinea societății față de deficienții de auz și despre drepturile pe care aceștia le aveau
Aspecte ale integr?rii socio-profesionale a deficientului de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84351_a_85676]
-
de auz face parte din categoria deficiențelor senzoriale. Preocupări pentru deficienții de auz au existat încă de pe vremea lui Aristotel, care vorbește despre aceștia în lucrarea sa „Despre simțurile celor care simt”. Codicele lui Iustinian conține reflectată atitudinea societății față de deficienții de auz și despre drepturile pe care aceștia le aveau. În secolul al XVI-lea, medicul, filosoful și matematicianul Girolamo Cardano scrie despre instrucția și educația surdomuților, bazate pe demutizare și comunicare verbală. Spaniolul Pedro Ponce de Leon este primul
Aspecte ale integr?rii socio-profesionale a deficientului de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84351_a_85676]
-
și educația surdomuților, bazate pe demutizare și comunicare verbală. Spaniolul Pedro Ponce de Leon este primul care a folosit limbajul oral ca formă a demutizării. Au existat de-a lungul timpului diferite poziții față de metoda folosită pentru învățarea limbii de către deficienții de auz. Dintre acestea, au fost structurate trei metode principale: - metode care folosesc preponderent limbajul oral (metode orale); - metode care folosesc în principal limbajul scris (metode scrise); - metode combinate, care utilizează și mijloace auxiliare: dactilemele, labiolectura și mimico-gesticulația. În funcție de zona
Aspecte ale integr?rii socio-profesionale a deficientului de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84351_a_85676]
-
folosesc în principal limbajul scris (metode scrise); - metode combinate, care utilizează și mijloace auxiliare: dactilemele, labiolectura și mimico-gesticulația. În funcție de zona de dezvoltare a metodelor, sunt cunoscute metodele: italiană, franceză, germană, austriacă, belgiană, română. În țara noastră au existat preocupări față de deficienții de auz de peste 100 de ani. În 1863 se înființează o școală pe lângă locuința Dr. Carol Davila, care devine apoi o secție a azilului „Elena Doamna” și, ulterior, o secție a Institutului pentru surdomuți de la Focșani (1865). Încă din 1924
Aspecte ale integr?rii socio-profesionale a deficientului de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84351_a_85676]
-
secție a Institutului pentru surdomuți de la Focșani (1865). Încă din 1924 se stipulează în Legea Învățământului că în unele școli vor funcționa clase speciale pentru handicapați. La noi în țară funcționează în prezent grădinițe, școli generale, profesionale și tehnice pentru deficienții de auz. Datele statistice estimează că la vârsta copilăriei există 1 la 1000 de locuitori, iar odată cu înaintarea în vârstă incidența cazurilor crește, astfel că, la maturitate, procentul este de peste 10 %, iar la adulții de vârsta a treia, de peste
Aspecte ale integr?rii socio-profesionale a deficientului de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84351_a_85676]
-
statistice estimează că la vârsta copilăriei există 1 la 1000 de locuitori, iar odată cu înaintarea în vârstă incidența cazurilor crește, astfel că, la maturitate, procentul este de peste 10 %, iar la adulții de vârsta a treia, de peste 50%. În cazul deficienților senzoriali, la baza reabilitării comunicării verbale, a dezvoltării structurilor psihice și a personalității stă actul complex al compensației. Contactul între ‘’eu-ri’’ (personalități) se stabilește, în primul rând, prin intermediul limbajului. De aceea, se poate afirma că ‘’demutizarea’’ realizată pe baza compensării
Aspecte ale integr?rii socio-profesionale a deficientului de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84351_a_85676]
-
personalității stă actul complex al compensației. Contactul între ‘’eu-ri’’ (personalități) se stabilește, în primul rând, prin intermediul limbajului. De aceea, se poate afirma că ‘’demutizarea’’ realizată pe baza compensării auzului deficitar constituie elementul principal în formarea și structurarea tuturor componentelor personalității deficienților de auz. Trebuie subliniat faptul că limbajul joacă un rol important în dezvoltarea și formarea personalității ca instrument principal de interrelație, de acces la viața socială, la informații, la organizarea conduitei, la analiza și exprimarea trăirilor și a universului propriu
Aspecte ale integr?rii socio-profesionale a deficientului de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84351_a_85676]
-
realizată o compensare de tip mixt - organico-funcțională. Contactul dintre ‘’ eu-ri’’ se stabilește prin intermediul limbajului. Demutizarea constituie astfel elementul principal atât pentru stabilirea legăturii cu membrii societății, cât și pentru dezvoltarea psihică specific umană. Relațiliile intersistemice conduc la integrarea bipolară a deficientului de auz în societate. Comparativ cu gândirea auzitorului, cea a deficientului de auz are un conținut concret neevoluat, abstractizarea fiind mai puțin accesibilă. Unele forme ale deficienței de auz pot determina o întârziere intelectuală, ca o consecință a destructurării raportului
Aspecte ale integr?rii socio-profesionale a deficientului de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84351_a_85676]
-
stabilește prin intermediul limbajului. Demutizarea constituie astfel elementul principal atât pentru stabilirea legăturii cu membrii societății, cât și pentru dezvoltarea psihică specific umană. Relațiliile intersistemice conduc la integrarea bipolară a deficientului de auz în societate. Comparativ cu gândirea auzitorului, cea a deficientului de auz are un conținut concret neevoluat, abstractizarea fiind mai puțin accesibilă. Unele forme ale deficienței de auz pot determina o întârziere intelectuală, ca o consecință a destructurării raportului dintre gândire și limbaj. Memoria are aproximativ aceleași caracteristici ca la
Aspecte ale integr?rii socio-profesionale a deficientului de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84351_a_85676]
-
exagerată a limbajului gesturilor poate deveni un obstacol în învățarea limbajului oral, dar și folosirea metodei orale pure, chiar în educația timpurie, înseamnă a lipsi copilul de o comunicare reală, atâta timp cât limbajul nu este bine instalat. În ceea ce privește integrarea socio-profesională la deficientul de auz trebuie avute în vedere anumite caracteristici încă din copilăria mică: - stimularea și formarea capacității de comunicare a copiilor, prin mijloace verbale și auxiliare; - dezvoltarea unor caracteristici ale percepției kinestezice, învățarea copilului să coreleze complexul sonor cu pipăitul, cu
Aspecte ale integr?rii socio-profesionale a deficientului de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84351_a_85676]
-
protezelor; - dezvoltarea atenției, a capacităților de memorare, de reproducere, de motivație și activism prin joc și alte activități; - formarea încrederii în sine etc. Integrarea socială trebuie începută de la cele mai mici vârste, prin forme specifice. În condițiile unei educații deficitare, deficientul devine singuratic, se izolează. Majoritatea deficienților de auz reușesc să se integreze bine și eficient în viața socială și profesională, ajungând la exercitarea unor profesii apropiate de cele ale auzitorului. Ei nu vor fi orientați spre profesii ce solicită auzul
Aspecte ale integr?rii socio-profesionale a deficientului de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84351_a_85676]
-
memorare, de reproducere, de motivație și activism prin joc și alte activități; - formarea încrederii în sine etc. Integrarea socială trebuie începută de la cele mai mici vârste, prin forme specifice. În condițiile unei educații deficitare, deficientul devine singuratic, se izolează. Majoritatea deficienților de auz reușesc să se integreze bine și eficient în viața socială și profesională, ajungând la exercitarea unor profesii apropiate de cele ale auzitorului. Ei nu vor fi orientați spre profesii ce solicită auzul. Dintre cele mai frecvente profesii exercitate
Aspecte ale integr?rii socio-profesionale a deficientului de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84351_a_85676]
-
auz reușesc să se integreze bine și eficient în viața socială și profesională, ajungând la exercitarea unor profesii apropiate de cele ale auzitorului. Ei nu vor fi orientați spre profesii ce solicită auzul. Dintre cele mai frecvente profesii exercitate de deficienții de auz sunt: tehnician dentar, instalator tehnico-sanitar, croitor, patiser, bucătar, tâmplar, strungar, lăcătuș, electrician, zugrav, tinichigiu-vopsitor, dar pot urma și forme ale învățământului tehnic și liceal sau unele forme ale învățământului superior.
Aspecte ale integr?rii socio-profesionale a deficientului de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84351_a_85676]
-
Specificul personalității deficientului de auz Prof. psihopedagog Nicoleta-Mihaela Cramaruc SAM Specială „Trinitas” Târgu Frumos, Iași Definit încă de Gordon Allport (1981) drept „organizarea dinamică în cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determină gândirea și comportamentul său caracteristic”, conceptul de personalitate nu poate fi
Specificul personalit??ii deficientului de auz by Nicoleta-Mihaela Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84364_a_85689]
-
unicități este marcată într-un un sens negativ și facilitează, adesea, trăiri contradictorii și tensionate. Conștientizarea respectivei dizabilități generează revoltă, în special față de eticheta pe care micro și macrosocietatea i-o atribuie. Prin urmare, alături de celelalte persoane cu dizabilități, și deficientul de auz parcurge etape dificile în procesul de regăsire a propriei identități. Mitch Turbin<footnote doctor în psihologie, activitatea sa de cercetare s-a centrat pe adaptarea psihosocială a persoanelor deficiente de auz footnote> a identificat cinci astfel de etape
Specificul personalit??ii deficientului de auz by Nicoleta-Mihaela Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84364_a_85689]
-
atribuie. Prin urmare, alături de celelalte persoane cu dizabilități, și deficientul de auz parcurge etape dificile în procesul de regăsire a propriei identități. Mitch Turbin<footnote doctor în psihologie, activitatea sa de cercetare s-a centrat pe adaptarea psihosocială a persoanelor deficiente de auz footnote> a identificat cinci astfel de etape precum negarea, furia, împăcarea, depresia și acceptarea și care se succed astfel ca urmare a faptului că lipsa auzului afectează dezvoltarea armonioasă și normală a copilului. Consecințele psihologice ale izolării nu
Specificul personalit??ii deficientului de auz by Nicoleta-Mihaela Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84364_a_85689]
-
forțele proprii și a nesiguranței, încât individul cu deficiență auditivă evită prezența altui individ din proprie inițiativă. În acest context de autoizolare și de egocentrism manifest, Guido Savoldelli (1975) ne aduce în atenție ideea că trăsăturile de personalitate ale persoanei deficiente de auz se manifestă diferențiat în funcție de un anumit criteriu, respectiv momentul în care s-a instalat surditatea. În consecință, rezultatele studiului realizat de către cercetător au dezvăluit faptul că persoanele deficiente de auz care s-au născut astfel sau au surzit
Specificul personalit??ii deficientului de auz by Nicoleta-Mihaela Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84364_a_85689]
-
aduce în atenție ideea că trăsăturile de personalitate ale persoanei deficiente de auz se manifestă diferențiat în funcție de un anumit criteriu, respectiv momentul în care s-a instalat surditatea. În consecință, rezultatele studiului realizat de către cercetător au dezvăluit faptul că persoanele deficiente de auz care s-au născut astfel sau au surzit de timpuriu, prezintă scoruri ridicate la psihotism, ceea ce determină reactivitatea agresivă și frustrare, și par a fi mult mai extravertite decât persoanele normale din punct de vedere organic. Acest ultim
Specificul personalit??ii deficientului de auz by Nicoleta-Mihaela Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84364_a_85689]
-
surzit de timpuriu, prezintă scoruri ridicate la psihotism, ceea ce determină reactivitatea agresivă și frustrare, și par a fi mult mai extravertite decât persoanele normale din punct de vedere organic. Acest ultim rezultat ar putea intra în contradicție cu faptul că deficientul de auz este perceput, în general, drept mai retras și mai introvertit. În ceea ce privește nevrozismul, respectiv instabilitatea emoțională, studiul nu a identificat diferențe semnificative între participanții deficienți de auz și persoanele fără această dizabilitate. Prin urmare, chiar dacă perioada în care a
Specificul personalit??ii deficientului de auz by Nicoleta-Mihaela Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84364_a_85689]