12,030 matches
-
esențe („talangă de văzduh”) ce se întrepătrund fără amestec în nuntirea lor. Poet meditativ, A. încearcă circumscrierea și transfigurarea lirică a unor idei epistemologice în Stelăria (1981) și Stelăria II (1986). Teritoriul său liric, de astă dată, este unul material - delimitat de neant și stând sub puterea neantului -, din care poetul extrage idei esențiale, înfățișate ca trepte ale devenirii sale. Același limbaj și aceeași modalitate metaforică, conferind în simplitatea lor o oarecare onestitate poeziei lui A., sunt transferate în volumul de
ANDRONACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285360_a_286689]
-
etc. Sociologia a devenit un important producător de date despre realitatea socială; a contribuit la construcția sistemului legislativ și instituțional în perioada dificilă a tranziției. 4. O poziționare corectă a sociologiei în raport cu ideologia. Cu puține excepții, producția sociologică s-a delimitat de masiva producție a ideologiei tranziției, strâns legată de politică. A reușit să își mențină o poziție de neutralitate, având doar marginal contagiuni ideologice. Evitând pozițiile ideologice infectate de publicistica zgomotoasă și de pozițiile extremiste și pasionale, o asemenea poziție
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
titlul Greul Pământului. O pentalogie a mitului românesc (Premiul Uniunii Scriitorilor), oferă o fascinantă experiență de întoarcere a mitului, înțeleasă ca retrăire-reinventare a acestuia. Cinci poeme dramatice, Miorița, Du-te vreme, vino vreme, Meșterul Manole, Greul Pământului și Steaua Zimbrului, delimitează simbolic o vatră a spiritualității românești, un spațiu al „genezelor”, alcătuind un sistem poetico-filosofic articulat, ale cărui axe de referință sunt folclorul și istoria. În articolul Mitologia românească, inclus în volumul Din spumele mării. A. subscrie la interpretarea pe care
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
dispară cu totul; câmpurile se suprapun deseori, se condiționează reciproc, spre a se repercuta, ambele, asupra dandysmului Înțeles și ca strategie & tactică de seducție, dar și ca utopie. Ca doctrină a diferenței, dandysmul Își afirmă orgolios dorința de a-și delimita subiecții, de a-i face să fie mereu altfel. Principiile sale - În acest sens - pot fi numite cu o brutală directețe: unicitate, individualitate, narcisism, orgoliu, vanitate, singularitate, singurătate, contestare. Simpla parcurgere a termenilor ne sugerează În primul rând un program
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
istorie, iar metoda sa de cercetare, aflată la frontiera mai multor discipline, se dovedește adecvată și pertinentă. Ceea ce nu o Împiedică la un moment dat să pună o suită de Întrebări exasperate În fața unei chestiuni echivoce: care e granița ce delimitează realul de fictiv? Cu alte cuvinte, unde să Îl căutăm pe adevăratul Wilde? În textele sale autobiografice? În scrisorile lui Constance Wilde? În mărturiile lui Douglas (numit de Wilde când Narcis, când Hyacint sau Hylas)? În comedia muzicală a lui
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
eroică și, mai mult, ca pe o soluție terapeutică. Pe urmele unui Otto Rank sau Jacques Lacan, relația dintre specular și spectacular Își dezvăluie, În acest context, noi Înțelesuri. Dacă oglinda restituie imaginea constitutivă a subiectului și dacă acesta Își delimitează astfel autonomia printr-un joc al identificărilor cu celălalt, nu e greu de Înțeles de ce tocmai În fața oglinzii se naște - spun psihanaliștii, dar și antropologii - sentimentul spectacularului. În fond, ce ar fi spectacularul, dacă nu o expresie, o figură a
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
avea și a nu fi. Tocmai aceasta ne determină, în mod fundamental, comportamentul rațional și atenția cu care ne conducem viața. Raționalitatea este și un exercițiu permanent dar chiar un mod de viață, viața însăși. Raționalitatea ne desparte și ne delimitează în mod fundamental de lumea animală. Din acest punct de vedere ființa umană este profund predictibilă, alegerile sale făcându-se după tipare anticipabile social și matematic. Nu este o întâmplare că cercetările matematice sunt din ce în ce mai extinse în spațiul științelor sociale
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Economia ca activitate nu se poate realiza, nu se poate împlini fără "celălalt", cu care comunici, pe care ăl respecți, cu care negociezi și alături de care îți împlinești destinul de ființă socială. Conștiința socială este elementul fundamental care rotunjește și delimitează natura umană. Discutăm aici despre o depășire a stării caracterizate de existența "Conștiinței comune"256, a stării de animalitate și semi animalitate în care omul se desparte de semenii săi257. Apariția diferențelor între oameni în legătură cu producția celor necesare, "diviziunea muncii
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
monedă metalică bătută, este specific unei luni a profiturilor, schimbului și comerțului, în care omul străbate distanțe din ce în ce mai lungi în căutarea mărfurilor dorite. Tot în legătură cu datarea, determinarea perioadei de apariție a primelor monede bătute din aur și argint, Costin Kirițescu delimitează în timp momentul apariției monedei metalice, după care procedează la o despărțire în perioade a folosinței 483. Moneda metalică, sub diferitele sale forme, a însoțit omul pe parcursul întregii sale istorii vechi și moderne. Abia după Primul Război Mondial se va
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
a rămas până în epoca modernă la fel de slab dezvoltată ca și în Egiptul lui Ptolomeu"504. Până la capitalism, sistemul economic este unul primitiv în care banii joacă un rol secundar. Insistăm asupra conținutului noțiunii de "economie financiară" tocmai pentru a-l delimita de începuturile economiei monetare timpurii, în care se folosea moneda metalică. Economia financiară este acea activitate economică care se bazează pe monedă și care poate obține finalități, profituri, doar în urma folosirii banului. Economia financiară este economia instituțiilor (a băncilor), a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
până la bancnota modernă sau instrumente ratificate care circulă pe piețele financiare prezente și care folosesc în sistemul de încasări și plăți generat de schimbul de mărfuri. Pentru că formele de manifestare ale monedei de hârtie sunt extrem de diverse, este necesar să delimităm condițiile în care un înscris poate fi catalogat ca fiind monedă. Credem că acestea sunt: realizarea funcțiilor monedei concomitent, adică probabilitatea de a mijloci schimbul și de a cuantifica valoarea; realizarea acestor funcții în mod instantaneu îndeplinirea funcțiilor monedei în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
nevoile statului"612. Costin C. Kirițescu definește moneda fiduciară sau banii fiduciari ca fiind "bani fără valoare proprie, care circulă numai în virtutea încrederii acordate de deținătorii institutului sau autorității emitente"613. Considerăm definiția de mai sus ca fiind clară și delimitând modul de înțelegere corectă al fiduciarității sau încrederii monedei fără valoare proprie. Moneda fără valoare proprie fiind un înscris care joacă rolul de monedă, și care are o valoare proprie neglijabilă în raport cu valoarea sa monetară. De altfel, J. E. Mertens
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
devine din nou pozitiv și crește de la o perioadă la alta. Mai poartă denumirea de boom economic. Între dreapta d1 și d2 avem indicat spațiul de criză economică, iar între dreapta d2 și de3 indicăm spațiul de avânt economic. Am delimitat astfel pe grafic conceptele de recesiune economică, depresiune economică, expansiune economică, criză economică și avânt economic. Recesiunea economică este o încetinire a activității economice, de reducere a indicatorilor și a activității economice, în care totuși acesta își păstrează valori pozitive
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
la începutul expansiunii ciclului economic bazat pe comunicații și telecomunicații. "Expansiunea economică este faza ascendentă a ciclului economic caracterizată prin creșterea volumului producției și al cererii într-o perioadă scurtă sau medie"901. Din nou definiția nu ne poate satisface, nedelimitând îndeajuns de clar momentul de început sau final al expansiunii, precum și caracteristicile sale de traseu. Expansiunea economică mai poartă denumirea și de boom economic, tocmai în încercarea celor care folosesc termenul de a surprinde caracteristica sa esențială, explozia creșterii economice
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
asemenea, în dezbaterea despre modul de afirmare și susținere a puterii la nivel planetar vom aduce și părerea lui Max Weber, care depășește concepția marxistă despre putere, asociind acest concept altor concepte cum sunt cele de legitimitate și autoritate. Weber delimitează plecând de la acest fapt trei tipuri de putere: - dominația legitim tradițională; - dominația legitim charismatică, bazată pe mesianism și excepționalism; - dominația legitim legală și rațională. Vezi și Ioan Jude, Paradigmele și mecanismele puterii. Kratologia o posibilă știință despre putere, Editura Didactică
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Mîschin, Istoria Romei Antice, Editura de Stat, București, 1951, p. 70. 1172 Apud N.N. Constantinescu-co., Economia politică a socialismului, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983, p. 16. 1173 În context amintim că Engels, în "Principiile Comunismului", a definit și a delimitat proletariatul drept clasă socială distinctă: "Proletariatul este acea clasă a societății care obține cele necesare traiului exclusiv din vânzarea muncii ei și nu din profitul de pe urma vreunui capital. Este clasa a cărei soartă, viață și moarte, a cărei întreagă existență
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
susțin că „o acțiune este ritualizată dacă actele care o compun sunt constituite nu de intențiile actorului care le performează, ci de o stipulare care le precedă”. C. Bell, care a realizat cea mai subtilă analiză a acestui concept, se delimitează de studiile acelor cercetători care „identifică ritul cu funcțiile de comunicare și găsesc astfel rituri În toate sau aproape toate activitățile” (1992, p. 73). Bell folosește termenul ritualizare pentru „a atrage atenția asupra modurilor În care anumite acțiuni sociale se
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
să definească prin comparație specificul literaturii române, caracterizat prin relația cu folclorul, caracterul popular, natura țării, valori etnografice, structura psihică etc. Într-o altă carte, Principii de literatură comparată (1969), după ce înfățișează istoricul disciplinei în străinătate și la noi, autorul delimitează termenul de literatură comparată în raport cu celelalte ramuri ale „științei literaturii” și cu obiectul de studiu (legături internaționale, paralelisme și caractere diferențiale), socotind nepotrivită extinderea dincolo de sfera valorilor literare, ceea ce ar transforma disciplina într-o „filosofie comparată a culturii” sau o
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
la cea "umblătoare pe bătrâni", cu origini vechi, păstrate de tradiție. La temelia tuturor satelor românești stă o ceată de neam întemeiată de urmași ce s-au menținut până la mijlocul secolului al XX-lea. De la început ceata întemeiată și-a delimitat hotarul, adică teritoriul satului. Însă cum s-au născut hotarele satelor, cum s-au delimitat spațiile fiecărei cete este dificil de stabilit. În unele părți ale țării, hotarele satelor sunt neregulate, ca și cum oamenii s-ar fi așezat din întâmplare, în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
românești stă o ceată de neam întemeiată de urmași ce s-au menținut până la mijlocul secolului al XX-lea. De la început ceata întemeiată și-a delimitat hotarul, adică teritoriul satului. Însă cum s-au născut hotarele satelor, cum s-au delimitat spațiile fiecărei cete este dificil de stabilit. În unele părți ale țării, hotarele satelor sunt neregulate, ca și cum oamenii s-ar fi așezat din întâmplare, în schimb, în alte părți, în regiunile cu populație foarte veche, ca în Vâlcea sau în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
mozaic de rase și naționalități. Însă ceea ce s-a petrecut aici a fost, în special, un fapt de natură lingvistică, creșterea influenței latinei, limbă a unei civilizații superioare și a stăpânirii romane. Jirecek a încercat la un moment dat să delimiteze, în sudul Dunării, zonele de influență latină față de cele elene. Linia de demarcație stabilită de el, confirmată ulterior de Philippide și corectată de Skok, mergea de la Alessio, de-a lungul Adriaticei, până la Prisrend și Skopje, urcând apoi spre nord și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în care inovațiile limbii se puteau răspândi pretutindeni prin comunicare directă, de la om la om". Brătianu se întreabă: este oare necesar să presupunem că așezarea lor, în regiunea aceea (?) primară de largă comuniune lingvistică, ar fi fost un leagăn restrâns, delimitat pe baza unor considerații categoric arbitrare ? În ceea ce privește romanitatea balcanică și dunăreană, Sextil Pușcariu precizează: "..în răsăritul european al Imperiului, în primele veacuri ale erei noastre, imensul spațiu ce se întinde între Adriatica și Marea Neagră, pe cele două maluri ale Savei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
apoi, la Chiraleș, se dă lupta principală între unguri și pecenegi. Abia spre sfârșitul secolului al XI-lea, după 1075, se consolidează treptat stăpânirea regatului ungar asupra Transilvaniei.22 Un alt voievodat, cel al lui Glad din Banat, avea hotarele delimitate de Mureș, Tisa, Dunăre și Carpați, și avea ca reședință Orșova ("castrum Urscia"), dar deținea și alte fortificații ca Horom (Palanka), Keve (Cuvin), Morisena (Cenad). În cronică nu se precizează cine erau locuitorii voievodatului, dar conducătorul său Glad (Vlad) luptă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
acestei perioade evidențiază creșterea capacității militare a comunităților locale. Bogăția și diversitatea depozitelor de arme aflate la Vatra Moldoviței, Coșna, Cozănești (jud. Suceava) se presupune că au aparținut cetelor militare ale unor formațiuni politice. Numărul acestor formațiuni, constituite în spațiul delimitat de Carpați, Nistru, Dunăre și Mare nu este cunoscut, dar localizarea lor este înlesnită de arheologie. În Transilvania, în anumite zone, românii s-au bucurat de condiții favorabile pentru menținerea autonomiei și drepturilor lor ca neam, așa cum s-a întâmplat
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
istorie, înglobând în cuprinsul său, prin măsuri coercitive extreme, un întreg mozaic de popoare de largă diversitate rasială, lingvistică, somatică și confesională, ceea ce a produs modificări majore în toate planurile vieții, cu efecte de lungă durată într-un spațiu imens, delimitat de Oceanul Pacific și Dunăre" (Victor Spinei). Nici un alt eveniment din istoria medievală nu a lăsat o impresie atât de copleșitoare asupra contemporanilor și nu a avut urmări atât de însemnate asupra popoarelor din răsăritul Europei, precum marea invazie din 1241
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]