2,451 matches
-
să iau o poziție mai tranșantă. Am scris atunci articolul „Democrația în România începe cu democrația în Front” (22 iunie 1990), în care scriam: „Rezultatul alegerilor din 20 mai este de asemenea natură încât răspunderea decisivă în privința continuării procesului de democratizare cade asupra FSN, iar FSN este total nepregătit pentru acest rol”. În concluzie, arătam că Frontul trebuie să se transforme într-un partid politic cu ideologie, structură internă și conducere bine definite. Oricum, 1990 și 1991 au fost ani de
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
yourself. Oamenii vor începe independent să-și producă propriile obiecte de consum cultural. Nu vor înceta să consume din mainstream. 3. Mai multe studii despre consum și infrastructura culturală. Nevoia celor din industrie de date corecte. Se vor adapta oare democratizării accesului și „furtului“ de proprietate intelectuală? 4. Auto-editarea. 5. Reducerea fracturii digitale între sat și oraș, bărbați și femei, pensionari și nepoți. (adițional, o predicție intrată în top în ultimul moment:) 6. (adițional, o predicție intrată în top în ultimul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
care de mult ne spun că suntem minunați, dar avem conducători netrebnici. Acum sunt disperați că nu ne retragem din Irak, nici din Afganistan, nici din Kosovo, în general nu fugim rușinați. Și mai vrem să jucăm un rol în democratizarea regiunii Marea Neagră. Atâta tupeu pe lumea aceasta n-a mai avut România de la războaiele cu turcii, dar chiar și atunci ne mai repliam în codru. Unde-i tradiția, spiritul național, spectrul eșecului, fatalitatea? Unde o să ajungem, dacă, după ce am scăpat
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
a curentelor de gîndire și de opinie și la onestitatea informației. Este un așa-numit tratament al informației care a devenit un punct sensibil al comunicării politice. Înmulțirea mijloacelor media și accelerarea circulației informației ar putea fi un factor de democratizare a vieții politice, facilitînd transparența de acțiune a guvernanților și accesul unui număr mai mare de cetățeni la cunoașterea afacerilor publice. Într-adevăr, ar trebui ca activitatea de realizare a informației să fie inspirată de aceste preocupări. Studiile acordă o
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
în rețelele sociale, cîtă vreme comunicarea de pe piața politică centrală este tot mai mult mediatizată. Formulînd o concluzie asupra acestui mod prospectiv, cel mai recent raport al Consiliului Economic și Social exprimă opinii nuanțate în privința contribuției tehnicilor de comunicare la democratizarea vieții politice locale: "Nu este exclus ca aceste mutații să servească la o mai puternică animare a păturii sociale, la îmbogățirea vieții locale, la facilitarea exercițiului unei cetățenii mult mai active. Însă nu este vorba despre un efect mecanic: va
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
o vizită la Belgrad, cerând scuze pentru greșelile săvârșite de administrația lui Stalin. Relațiile bune dintre cele două state nu au fost dublate, ca în celelalte cazuri, de raporturi pozitive între partide, aceasta pentru că Tito clama cu voce tare necesitatea democratizării legăturilor dintre țările socialiste, insistând pe dreptul acestora de a-și alege singure propria cale de evoluție. Pe acest fond, a sprijinit încercările reformatoare ale lui W. Gomulka în Polonia sau, mai tarziu, tendințele de emancipare ale lui Gh. Gheorghiu-Dej
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
ghidează viața în instituțiile de pedeapsă continuă să fie mai degrabă apropiat de cel existent în închisorile comuniste decît de cel din penitenciarele statelor vest-europene. Acest fapt este observabil de orice vizitator străin, care constată ineficiența reglementărilor internaționale, inapetența pentru democratizare a sistemului penitenciar românesc. O rememorare a codului de onoare existent în închisorile politice din anii 1948-1964 ne arată o viziune burgheză și creștină asupra închisorii, specifică intelectualității arestate, radical diferită de codul de onoare al condamnaților contemporani. Radu Ciuceanu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Ucraina și urmat de Estonia, Letonia, Moldova, Lituania și Polonia, cu o severitate ceva mai ridicată decît România, și de Azerbaidjan, Ungaria, Cehia, Slovacia, Georgia cu o severitate mai scăzută. Acestea sînt, de altfel, și țările care s-au opus democratizării instituțiilor de pedeapsă și adoptării unor pedepse neprivative de libertate, țări criticate pentru corupția ridicată și pentru implicarea justiției în afaceri politice dubioase. Prin comparație cu acest model punitiv de sorginte totalitară, la celălalt pol se situează Islanda, Cipru, Lichtenstein
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
general, marile state vest-europene (Franța, Germania, Italia, Marea Britanie) au rate medii de detenție situate la aproximativ 100 de arestați la suta de mii de locuitori. Deși criticat constant în rapoartele Uniunii Europene, acest model sovietic are o uimitoare rezistență, opunînd democratizării alte viturți, cum ar fi siguranța pazei aceste țări avînd printre cele mai scăzute rate ale evadării. În ciuda clauzei de salvgardare care permite amînarea sau chiar anularea integrării României în Uniunea Europeană clauză care stipulează clar obligativitatea democratizării sistemului penitenciar -, România
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
uimitoare rezistență, opunînd democratizării alte viturți, cum ar fi siguranța pazei aceste țări avînd printre cele mai scăzute rate ale evadării. În ciuda clauzei de salvgardare care permite amînarea sau chiar anularea integrării României în Uniunea Europeană clauză care stipulează clar obligativitatea democratizării sistemului penitenciar -, România se laudă singură, prin reprezentanții administrației penitenciare, că are cea mai performantă echipă managerială a sistemului, care a făcut minunate realizări, de vină pentru neajunsurile amintite fiind "instituțiile guvernamentale și neguvernamentale, personalități și oameni de afaceri din
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și să blamezi guvernul că nu răspunde pozitiv la ideile bune. Dar nu întotdeauna este responsabilitatea guvernului să inițieze schimbări sociale, chiar și în domeniul penal"158. Problema numărului de deținuți al unui stat are foarte mare importanță în analiza democratizării acelei țări. Ea reflectă independența individului în fața statului, absența temerii că poate fi încarcerat pentru opinii și comportamente divergente de cele ale puterii existente într-un stat la un moment dat. Pierre V. Tournier (director la CNRS Cesdip), profesor la
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ale puterii existente într-un stat la un moment dat. Pierre V. Tournier (director la CNRS Cesdip), profesor la Universitatea Paris I Pantheon-Sorbona și consultant științific al Consiliului Europei) a demonstrat 159 că deflația carcerală este un indicator important al democratizării justiției unei țări, reușind să-l impună în analizele Comisiei Europene încă de la primele anchete anuale efectuate. Inflația carcerală (termen ce desemnează creșterea numărului de deținuți al unei țări) reflectă lipsa de respect a autorităților față de banul public (dat fiind
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
care, o dată condamnat pentru o hoție măruntă, individul devine infractor de carieră, severitatea pedepsei croindu-i un destin ce-l aruncă definitiv la periferia societății și a normalității. Indicatorul "durata pedepselor cu închisoarea" prezintă un aspect important al gradului de democratizare a justiției unei țări. A ajuns un adevăr incontestabil faptul că pedepsele prelungite necesită costuri financiare ridicate pentru întreținerea deținuților, au consecințe negative grave asupra comportamentului deținuților, familiilor acestora și, mai grav, asupra societății. Deoarece natura infracțiunilor comise în România
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
an în ziua de 24 ianuarie, de ziua Unirii Principatelor, să ne întâlnim, la reședința șefului de misiune, fără invitații formale, ci doar la chemarea impulsului patriotic. Le-am vorbit, apoi, despre transformările structurale profunde care aveau loc pe calea democratizării țării, evocând: multipartidismul, Legea nr. 8 din 31 decembrie; dreptul la grevă, Legea 2 din 3 ianuarie, dreptul electoral, libertatea de exprimare, libertatea presei, dreptul la viață abolirea pedepsei cu moartea, libertatea de circulație, dreptul de a părăsi țara, abrogarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
funcții sociale, deveneau mijloace pentru progresul general. [...] Preeminența intereselor superioare ale națiunii și ale statului deosebește, după Mircea Djuvara, liberalismul românesc de radicalism [liberalismul clasic n.n. O.B]"75. Deși guvernul liberal din perioada 1922-1926 a promovat un proces de democratizare a societății românești, în interiorul PNL funcționa regula potrivit căreia orice divergență se rezolva în limitele disciplinei de partid. Așa se explică faptul că, până în 1926, PNL a rămas un partid unit care nu a cunoscut sciziuni și disidențe importante. Totuși
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
bloguri dedicate unui eveniment, bloguri de campanie și, desi gur, multe, foarte multe bloguri întreținute de utilizatori neafiliați. Bloguri simple și bloguri atât de complexe, încât e imposibil să le distingi de alte tipuri de site-uri. Primul val de democratizare a Internetului aducea utilizatorilor obișnuiți posibilitatea de a și face site-uri personale. Se puteau folosi fie de cunoștințe de programare sau software, fie de servicii simple, ce ofereau gratuit găzduire și instrumente la îndemâna oricui pentru construirea de pagini Web
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
voluntar de utilizatori, număra peste 17 milioane de articole în martie 2011. - Peste 24 de ore de conținut video erau încărcate pe YouTube în fiecare minut. - Tot în martie 2011, YouTube înregistra aproape două miliarde de vizionări pe zi.50 Democratizarea comunicării Nu numai că volumul de informație care pătrunde în spațiul public este mai mare decât oricând. Așa cum am mai spus, pentru prima dată în istorie, cei care pun acest conținut în spațiul public nu mai formează un grup mic
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
Așa cum am mai spus, pentru prima dată în istorie, cei care pun acest conținut în spațiul public nu mai formează un grup mic de profesioniști ai comunicării. Cifrele de mai sus sunt dovada: astăzi, cu toții suntem comunicatori în spațiul social. Democratizarea comunicării publice este, probabil, cel mai important aspect al revoluției social media. Pe YouTube, filmul în care anonimul Adrian Tudor își laudă Audi-ul are de trei ori mai multe vizualizări decât orice clip cu vedeta Mircea Badea. În social media
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
și este conștient că acestea nu sunt scop în sine, ci mijloace ca orașele să îi mulțumească pe cei care le locuiesc, dacă realmente conștientizează importanța subsidiarității active, nu suscită participarea locuitorilor "de formă", doar pentru "punerea în formă a democratizării"... La Forumul Mondial al Orașelor de la Istanbul (1996) erau identificate "norme universale" care îi pot ghida pe cei care conduc orașele: eficacitate economică, justiție socială și solidaritate, prudență ecologică, permiterea exprimării cetățeniei. La această listă de norme, Forumul Mondial al
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a autorității senioriale, "pacea pieței" etc.), până la revendicarea, mai rară, a autonomiei politice cvasitotale. Atunci, mișcarea comunală se lovea de ostilitatea seniorului, sau avea consimțământul său (dar acesta participa printr-un staroste la administrarea orașului). Ar fi abuziv să considerăm democratizare acest început de eliberare a orașelor. Egalitatea nu era evocată decât cu prilejul jurământului de constituire a comunei, atunci când locuitorii se recunoșteau ca egali, își promiteau ajutor reciproc, se angajau să instaureze pacea și securitatea și să se opună împreună
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
publice"4. Ele vor integra treptat competențele statului central. "Atribuțiile moderne sunt astfel fixate pentru viitor și se vor organiza sub controlul mai mult sau mai puțin riguros al autorității centrale"2. Legea municipală consacra, în sfârșit, și o relativă democratizare a vieții municipale. Din 1789 până în 1793, Revoluția a încurajat exercitarea de către cetățeni a drepturilor lor politice, chiar dacă această participare a rămas temperată de restricțiile unui sufragiu masculin și cenzitar. În plus, de vreme ce comuna a fost botezată "societate a cetățenilor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
lege a organizării municipale din 1884. Deoarece lărgea competențele comunei asupra fondului funciar, legea din 1841 privind expulzarea a fost o altă etapă importantă. În 1848, a doua Republică instaura sufragiul universal pentru alegerile municipale și cantonale. Această mișcare de democratizare este iarăși întreruptă de al Doilea Imperiu care rezerva guvernului dreptul de a desemna primarii și președinții consiliilor generale. Dar dincolo de aceste transformări juridice, constatăm că abia regimurile preocupate de creșterea industrială au făcut din comună un partener al vieții
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
individualismului, nu oboseala democrației, ci o nouă afirmare a indivizilor care trudesc, un "anume grad de conștiință"1 a complexității funcționării democratice a societății. Spre deosebire de Paul Yonnet, nu percepem în societatea de consum [...] o aprofundare, o extindere a procesului de democratizare"2. Asimilarea dezvoltării democratice cu democratizarea moravurilor duce, cu siguranță, la o "creștere a insignifianței"3 acesteia, la triumful conformismului generalizat asupra "întoarcerii subiectului". Sigur, democratizarea moravurilor reprezintă o etapă necesară pentru democrația politică, dar ea nu poate constitui un
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
nouă afirmare a indivizilor care trudesc, un "anume grad de conștiință"1 a complexității funcționării democratice a societății. Spre deosebire de Paul Yonnet, nu percepem în societatea de consum [...] o aprofundare, o extindere a procesului de democratizare"2. Asimilarea dezvoltării democratice cu democratizarea moravurilor duce, cu siguranță, la o "creștere a insignifianței"3 acesteia, la triumful conformismului generalizat asupra "întoarcerii subiectului". Sigur, democratizarea moravurilor reprezintă o etapă necesară pentru democrația politică, dar ea nu poate constitui un scop în sine: se cere o
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Yonnet, nu percepem în societatea de consum [...] o aprofundare, o extindere a procesului de democratizare"2. Asimilarea dezvoltării democratice cu democratizarea moravurilor duce, cu siguranță, la o "creștere a insignifianței"3 acesteia, la triumful conformismului generalizat asupra "întoarcerii subiectului". Sigur, democratizarea moravurilor reprezintă o etapă necesară pentru democrația politică, dar ea nu poate constitui un scop în sine: se cere o dezvoltare a politicii pe măsura sa, adică o politică susceptibilă să lege dezvoltarea economică, socială și culturală a exercitării cetățeniei
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]