3,391 matches
-
G. Kleiber propune o explicație interesantă: imposibilitatea folosirii demonstrativului nu ține atît de faptul că N2 (pasagera și șoferul) nu au fost încă introduși, cît de faptul că mențiunea referențială, în cadrul unei anafore asociative, este "obligatoriu indirectă" (1988: 69). Utilizarea demonstrativului este exclusă deoarece el cere o mențiune directă a referentului și nu o trecere prin N1 (sau sursă) și cunoștințele legate de el. Să adăugăm că, după Kleiber: "demostrativul funcționează ca o marcă de desemnare directă, care surprinde referentul prin intermediul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ia la fugă. El va fi prins în piața celor XXIII Cantoane. Asupra lui, 70 de grame de canabis. Bărbatul făcea obiectul unei expulzări judiciare valabile pînă în 2002. (Tribune de Genève, 5 mai 1997) Referentul este dat de un demonstrativ, cînd de fapt personajul nu a fost introdus încă. O singură explicație pare posibilă. Controlul identității despre care este vorba la începutul textului și desemnarea "interdicție de ședere" din subtitlu, lasă să se înțeleagă existența unui individ, iar demonstrativul "acest
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
un demonstrativ, cînd de fapt personajul nu a fost introdus încă. O singură explicație pare posibilă. Controlul identității despre care este vorba la începutul textului și desemnarea "interdicție de ședere" din subtitlu, lasă să se înțeleagă existența unui individ, iar demonstrativul "acest" îi subliniază de fapt prezența explicită. Alegerea se explică prin folosirea unui prezent al narațiunii care face ca evenimentele să fie imediat perceptibile (efect de ipotipoză din retorica antică). Demonstrativul contribuie la atragerea privirii cititorului asupra referentului, și astfel
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
subtitlu, lasă să se înțeleagă existența unui individ, iar demonstrativul "acest" îi subliniază de fapt prezența explicită. Alegerea se explică prin folosirea unui prezent al narațiunii care face ca evenimentele să fie imediat perceptibile (efect de ipotipoză din retorica antică). Demonstrativul contribuie la atragerea privirii cititorului asupra referentului, și astfel deicticul acest devine acceptabil. Anaforele pronominale (el, lui) și anafora definită prin hiperonim (bărbatul) sînt în schimb reluări absolut clasice. Relația de la un termen hiperonim sau supraordonat (bărbatul) la un termen
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
leur fils. Stînjenit probabil de valoarea articolului hotărât în spaniolă, Caillois traduce [e1] printr-o surprinzătoare sintagmă nominală vagă "l'histoire" (istoria). În spaniolă, "la historia" poate căpăta ușor o valoare pe care o putem reda în franceză printr-un demonstrativ cu valoare cotextuală: cette histoire [istoria aceasta], sau printr-o formă care insistă pe cataforă: l'histoire suivante (istoria următoare). Caillois mai ia decizia surprinzătoare de a traduce perfectul simplu spaniol al narațiunii istorice distanțate care se ivește încă de la
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
parte din exponate să-mi comunice despre creațiile culturale din diferite epoci), studiul Silviei Popescu îmi dovedește că interculturalitatea trebuie abordată științific, cu ajutorul unor definiții ale conceptelor importante, al unor principii transformate în fundamente, al unor abordări logice argumentative și demonstrative, astfel încât comunicarea interculturală să asculte de imperative tehnologice, demografice, de pace, de conștiință de sine, de moralitate. Studiul Silviei Popescu accentuează asupra raportului dintre cultură și limbă, pentru că limbajul este implicat în transmiterea mesajelor culturale, dar și modelează felul de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de construcții: două linii tehnologice noi, de fabricație sovietică. Ne aflam în plină ședință, în sala de festivități a Comitetului executiv orășenesc. Brusc, dă buzna Natalia Iosifovna Pojidaeva. O activistă din partea locului a STK (Sovietul colectivelor de muncă). Îmi întinde demonstrativ o listă cu revendicările rusofonilor din Dubăsari. După care mă întreabă provocator: “Care-i atitudinea dumneavoastră față de Republica Sovietică Socialistă Moldovenească Nistreană?”. Nimeni nu recunoaște autoproclamata republică. “Dacă-i așa, atunci nici noi nu te recunoaștem!”. Știind că are în
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
poziții care înainte erau deținute de bărbați pe nume Joe (sau Jim). Există cel puțin o emisiune practică pe canalele de televiziune în care apar femei. Și magazinele se folosesc cu entuziasm de orice ocazie de instruire, fie cu casete demonstrative, fie cu lecții practice. Ideea este că toată lumea își dă seama că femeia care învață să pună azi un tablou pe perete, mâine va fi în stare să chituiască și luna viitoare va modela rigips. Cine credeți că urmărește emisiunile
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
câteva deosebiri / 315 7.8. Repetare și substantiv propriu / 319 7.9. Pronominalizarea / 323 7.10. Anafora lexicală fidelă / 324 7.11. Anafora lexicală infidelă / 325 7.12. Un început de povestire / 328 7.13. Reluarea imediată / 331 7.14. Demonstrative insolite și de memorie / 337 7.15. Anaforă și text literar / 340 7.16. Coerență și literatură / 345 Concluzii / 347 Lecturi recomandate / 347 Exerciții / 349 Cheia exercițiilor / 355 Exercice d'application / 379 Index / 357 Studiu introductiv Disciplină deschisă filosofiei (prin
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
cu abilitate alternanța tu / pronume "de politețe" pentru a marca o schimbare de atitudine, de pildă de la un respect aparent la violență, în teatrul lui Racine. Reperarea deicticelor spațiale a căror clasă eterogenă implică îndeosebi cele două grupe: cea a demonstrativelor și cea a adverbelor se face fie în funcție de poziția corpului enunțătorului, fie prin raportarea la un alt element din cotext. D. Maingueneau observă tendința povestirii clasice de a oferi o rețea cât mai transparentă de referințe spațiale, spre deosebire de monologul interior
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
foarte puține lucrări despre enunțarea literară; în prezent, până și celui mai mic subiect i se acordă deja un număr impresionant de lucrări: este suficient să ne gândim la tot ce a fost scris doar despre discursul indirect liber, despre demonstrative sau despre reperele temporale din povestire. Acest manual a făcut deja obiectul unei prime revizuiri în 1993, care a constat însă mai cu seamă în adăugiri. În cazul aceastei noi ediții, schimbările introduse sunt mult mai importante și privesc totalitatea
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
știe ce anume este desemnat de "această fântână" sau de "cei doi cocotieri". Însă incertitudinea sa va dispărea dacă va avea acces la paginile anterioare ale romanului: "[această] fântână" sau "cei doi cocotieri" constituie reluarea (marcată de determinanții substantivului, articolul demonstrativ și articolul hotărât) unor substantive deja introduse în text. Adverbul "aici" presupune și un fenomen de reluare, însă antecedentul său se găsește în fraza anterioară. Specifică unei povestiri clasice este construirea în text a unei rețele de relații, astfel încât referințele
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
spațiale. În general, ele sunt rostite de personaje și interpretate datorită informațiilor furnizate de cotext. Ilustrativ este fragmentul următor: La fiecare pachet, mulțimea fremăta. Își arătau obiectele spunând tare: "Ăsta-i cortul... Acelea-s conservele, farmacia, lăzile cu arme"... 71 Demonstrativele "acesta", "acelea" sunt deictice, însă personajele sunt cele care îi precizează indirect cititorului care le este referentul. Iată un procedeu care permite producerea unui efect de autenticitate, fără a opaciza textul. Este de la sine înțeles că recuperarea referentului deicticelor spațiale
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
lucru se întâmplă pentru că povestirea este făcută în așa fel încât informația respectivă să nu fie furnizată. 1.11. Tipuri de deictice spațiale Din punct de vedere morfo-sintactic, clasa deicticelor spațiale este eterogenă, împărțindu-se în principal în două grupuri, demonstrative și adverbiale. Dacă unele demonstrative sunt deictice prin excelență, putând însoți un gest al enunțătorului (asta, aceasta, aceea), altele combină sensul lexical și valoarea deictică: în mod direct (această masă) sau prin pronominalizare (acesta, acela). A nu se confunda, atenție
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
este făcută în așa fel încât informația respectivă să nu fie furnizată. 1.11. Tipuri de deictice spațiale Din punct de vedere morfo-sintactic, clasa deicticelor spațiale este eterogenă, împărțindu-se în principal în două grupuri, demonstrative și adverbiale. Dacă unele demonstrative sunt deictice prin excelență, putând însoți un gest al enunțătorului (asta, aceasta, aceea), altele combină sensul lexical și valoarea deictică: în mod direct (această masă) sau prin pronominalizare (acesta, acela). A nu se confunda, atenție, aceste deictice veritabile cu demonstrativele
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
demonstrative sunt deictice prin excelență, putând însoți un gest al enunțătorului (asta, aceasta, aceea), altele combină sensul lexical și valoarea deictică: în mod direct (această masă) sau prin pronominalizare (acesta, acela). A nu se confunda, atenție, aceste deictice veritabile cu demonstrativele cu valoare anaforică, prin care se reia o unitate deja introdusă în text (cf. "acestei fântâni" din fragmentul din Paul și Virginia sau "acestea" de la începutul fragmentului din Les lauriers sont coupés). Deicticele adverbiale cu statut de "complemente circumstanțiale" se
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de cele două automobile de pe stradă. La numărul 9, ciocanul care arăta o mână ce ținea o bilă, ca mâna dreaptă a unui împărat, avea un nod din crep [...]74. De fapt, acest text nu a eliminat orice dimensiune deictică. Demonstrativul din construcția inaugurală aceasta era marchează intrarea în enunțarea narativă: naratorul începe textul desemnându-i cititorului un loc căruia, în realitate, el îi dă naștere prin chiar gestul său. Însă odată pornită pe această cale, povestirea devine într-un fel
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
În ciuda apropierii, nu "fata" este antecedentul pentru "ea", ci "odioasa creatură", elementul evidențiat prin dinamica textului. 7.10. Anafora lexicală fidelă În relațiile anaforice lexicale numite fidele, se reia aceeași unitate lexicală, trecând de la determinantul nehotărât la determinantul hotărât sau demonstrativ. Referentul grupului nominal nehotărât, prin simplul fapt că a fost introdus în text, este considerat identificat și trebuie să facă obiectul unei reluări prin articol hotărât + S sau prin demonstrativ + S: În vorbele contesei de Marana era un tablou în
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
unitate lexicală, trecând de la determinantul nehotărât la determinantul hotărât sau demonstrativ. Referentul grupului nominal nehotărât, prin simplul fapt că a fost introdus în text, este considerat identificat și trebuie să facă obiectul unei reluări prin articol hotărât + S sau prin demonstrativ + S: În vorbele contesei de Marana era un tablou în stilul dur și sec al lui Moralès, în care erau reprezentate chinurile purgatoriului [...], un înger care întindea mâna după un suflet care ieșea din durerile zilei, alături de un bărbat în
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
lor, cei din familia Morisque au dat foc orașului: biserica a fost distrusă, însă, prin minune, tabloul s-a păstrat 266. Textul introduce câteva entități noi prin intermediul determinantului un; astfel identificate, el le reia, prin articolul hotărât și prin pronumele demonstrativ. Observăm că doar anumite grupuri nominale introduse prin un fac obiectul unei reluări fidele: astfel, "un înger" și "un șirag de mătănii" nu fac obiectul unei reluări anaforice. Dacă nu ar fi fost reluate rapid, anafora ar fi devenit dificilă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
asumată de un cititor care ar fi parcurs deja etapele anterioare ale textului și care ar fi acceptat să intre în universul configurat de către narator. 7.13. Reluarea imediată Textul lui Balzac amestecă anaforele nominale cu articolul hotărât și cu demonstrativul. Această libertate de alegere pe care limba le-o lasă locutorilor i-a interesat pe lingviști, care s-au întrebat pe ce principii se poate baza ocurența dintre cele două forme. S-a observat adesea dificultatea cu care se folosește
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
aveau copii, atât de necăjiți cât nu se poate spune. Se duseră la toate apele din lume; încercară totul legăminte, pelerinaje, rugăciuni dar în zadar. În cele din urmă regina născu totuși o fetiță 270. De fapt, articolul hotărât și demonstrativul nu au același mod de operare. Articolul hotărât pune în contrast cel puțin doi termeni nominali exteriori unul celuilalt și, prin urmare, implică prezența unui alt element în cotext: "călugăr" în (3) sau "rege" în (4). Demonstrativul evidențiază direct un
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
articolul hotărât și demonstrativul nu au același mod de operare. Articolul hotărât pune în contrast cel puțin doi termeni nominali exteriori unul celuilalt și, prin urmare, implică prezența unui alt element în cotext: "călugăr" în (3) sau "rege" în (4). Demonstrativul evidențiază direct un element fără să implice un contrast. În acest sens, demonstrativul păstrează aici o valoare deictică, arată oarecum cu degetul coreferința dintre două grupuri nominale dintre care primul este fizic perceptibil în context. Astfel, în descrierea pe care
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
în contrast cel puțin doi termeni nominali exteriori unul celuilalt și, prin urmare, implică prezența unui alt element în cotext: "călugăr" în (3) sau "rege" în (4). Demonstrativul evidențiază direct un element fără să implice un contrast. În acest sens, demonstrativul păstrează aici o valoare deictică, arată oarecum cu degetul coreferința dintre două grupuri nominale dintre care primul este fizic perceptibil în context. Astfel, în descrierea pe care Huysmans o face bisericii, dacă am înlocui "aceste paie" cu "paiele", coreferința cu
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Huysmans o face bisericii, dacă am înlocui "aceste paie" cu "paiele", coreferința cu "coloanele" ar deveni mai nesigură: cititorul ar fi nevoit să reconstituie o relație metaforică pe care el o consideră evidentă prin "aceste". Această legătură directă făcută de demonstrativ, care impune coreferința, explică faptul că anaforele cu acest S pot fi, din punct de vedere material, apropiate de termenul anaforizat. Totuși, rămâne să explicăm dacă putem avea o reluare imediată prin articolul hotărât, cu un singur antecedent posibil: "Era
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]