1,973 matches
-
din țara pe teritoriul căreia a fost comisă infracțiunea. Regulile privind cooperarea judiciară în materie penală se aplică în mod corespunzător. Articolul 290 Denunțul (1) Denunțul este încunoștințarea făcută de către o persoană fizică sau juridică despre săvârșirea unei infracțiuni. (2) Denunțul se poate face numai personal, dispozițiile art. 289 alin. (2), (4)-(6) și (8)-(10) aplicându-se în mod corespunzător. ... Articolul 291 Sesizările făcute de persoane cu funcții de conducere și de alte persoane (1) Orice persoană cu funcție de conducere
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271473_a_272802]
-
1) al art. 294 a fost modificat de pct. 196 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. (2) În situația în care plângerea sau denunțul nu îndeplinește condițiile de formă prevăzute de lege ori descrierea faptei este incompletă ori neclară, se restituie pe cale administrativă petiționarului, cu indicarea elementelor care lipsesc. ... ---------- Alin. (2) al art. 294 a fost modificat de pct. 196 al art. 102, Titlul
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271473_a_272802]
-
sau propunerea formulată. Organul de urmărire penală păstrează originalul actelor, în vederea continuării urmăririi penale. Capitolul II Sesizarea organelor de urmărire penală Secțiunea 1 Reglementări generale Articolul 288 Modurile de sesizare (1) Organul de urmărire penală este sesizat prin plângere sau denunț, prin actele încheiate de alte organe de constatare prevăzute de lege ori se sesizează din oficiu. ... (2) Când, potrivit legii, punerea în mișcare a acțiunii penale se face numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, la sesizarea formulată de persoana
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272321_a_273650]
-
o traducere a citației. ... ---------- Alin. (11) al art. 289 a fost introdus de pct. 74 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 18 din 18 mai 2016 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 23 mai 2016. Articolul 290 Denunțul (1) Denunțul este încunoștințarea făcută de către o persoană fizică sau juridică despre săvârșirea unei infracțiuni. (2) Denunțul se poate face numai personal, dispozițiile art. 289 alin. (2), (4)-(6) și (8)-(10) aplicându-se în mod corespunzător. ... Articolul 291 Sesizările
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272321_a_273650]
-
a citației. ... ---------- Alin. (11) al art. 289 a fost introdus de pct. 74 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 18 din 18 mai 2016 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 23 mai 2016. Articolul 290 Denunțul (1) Denunțul este încunoștințarea făcută de către o persoană fizică sau juridică despre săvârșirea unei infracțiuni. (2) Denunțul se poate face numai personal, dispozițiile art. 289 alin. (2), (4)-(6) și (8)-(10) aplicându-se în mod corespunzător. ... Articolul 291 Sesizările făcute de
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272321_a_273650]
-
II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 18 din 18 mai 2016 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 23 mai 2016. Articolul 290 Denunțul (1) Denunțul este încunoștințarea făcută de către o persoană fizică sau juridică despre săvârșirea unei infracțiuni. (2) Denunțul se poate face numai personal, dispozițiile art. 289 alin. (2), (4)-(6) și (8)-(10) aplicându-se în mod corespunzător. ... Articolul 291 Sesizările făcute de persoane cu funcții de conducere și de alte persoane (1) Orice persoană cu funcție de conducere
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272321_a_273650]
-
1) al art. 294 a fost modificat de pct. 196 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. (2) În situația în care plângerea sau denunțul nu îndeplinește condițiile de formă prevăzute de lege ori descrierea faptei este incompletă ori neclară, se restituie pe cale administrativă petiționarului, cu indicarea elementelor care lipsesc. ... ---------- Alin. (2) al art. 294 a fost modificat de pct. 196 al art. 102, Titlul
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272321_a_273650]
-
pact de alianță și prietenie cu Gheorghe Rákóczi I (1635), precum și cu Sfântul Imperiu Roman, Polonia și Veneția (1636, 1637, 1639). Vasile Lupu, domnitorul Moldovei, a încercat în mod repetat să-l detroneze pe voievodul muntean servindu-se de intrigi, denunțuri la Poarta otomană și atacuri militare. Corupând pe câțiva înalți dregători turci, profitând de problemele externe ale Imperiului Otoman, Lupu a reușit să obțină prin intrigi detronarea de către sultan a lui Matei. În replică, acesta i-a putut câștiga de
Matei Basarab () [Corola-website/Science/297415_a_298744]
-
purificare etnică" declanșată sub guvernarea Antonescu-Sima. Urmează o perioadă de privațiuni pe motive etnice (1940-1944). Din 1944 revine la "Revista Fundațiilor Regale" depunând o intensă activitate publicistică și critică. Dar este din nou înlăturat în 1947, se pare în urma unui denunț al lui George Călinescu. În același timp, mai colaborează la "Universul literar", Libertatea și Viața românească. Printre scriitorii săi favoriți se numărau Marcel Proust, André Gide, Aldous Huxley, Simone Weil. După 1947 este dat afară din barou, i se refuză
Nicolae Steinhardt () [Corola-website/Science/297608_a_298937]
-
sau "KSČ") după al Doilea Război Mondial nu a dus la o reabilitare a scriitorului. Kafka este considerat un artist "burghez" și "decadent". Mai mult, romanul " Procesul" poate fi comparat în mod periculos de cititorii lui cu tehnicile absurde ale denunțurilor și proceselor de fațadă specifice Blocului Estic. De altfel intelectualii din Rusia Sovietică care au avut ocazia să citească acest roman, pe ascuns, sub formă de samizdat, au crezut că este opera unui dizident comunist, numele autorului și data apariției
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
planificare, toate erau atribuite corupției și sabotajului iar cei asupra cărora se putea arunca vina puteau fi găsiți cu nemiluita. În același timp, rapida creștere a nevoii de resurse naturale și programul exploziv de industrializare cereau forță de muncă ieftină. Denunțurile, "planul" de arestări, execuțiile sumare și activitatea poliției secrete au devenit larg răspândite. Cea mai simplă cale pentru condamnare lipsită de complicații, în cele mai multe cazuri automată, era asigurată de Articolul 58 al Codului Penal al RSFSR. Între anii 1931-32, în
Gulag () [Corola-website/Science/298250_a_299579]
-
confisca pentru acea zi. Neîndeplinirea normelor zilnice de muncă sau refuzul de a ieși la muncă se pedepsea cu carceră, tortură sau împușcare conform art 58 par.14 „sabotaj” sau „contrarevoluție economică”. Ca în mai toate lagărele comuniste, erau încurajate denunțul, demascarea intelectualilor și burghezilor „politici” de către deținuții de drept comun „cozi de topor” rasplătite cu mâncare în plus sau comutarea pedepsei. În perioada de început a Gulag-urilor, locațiile pentru lagăre erau alese în primul rând pentru scopul de a
Gulag () [Corola-website/Science/298250_a_299579]
-
în care tatăl și-a angajat fiul sau familia care avea acoperiș din tablă să fie etichetați drept culaci și să fie deportați. S-a ajuns la situații dramatice, dușmănii personale sau invidii de o viața au fost "rezolvate" prin denunțuri la organele puterii sovietice, s-au produs denunțuri în cadrul aceleiași familii, (vezi cazul lui Pavlik Morozov), oameni care nu corespundeau crtiteriilor stabilite au fost transformați peste noapte în "culaci" și au suferit pedepsele prevăzute pentru aceștia. Aceeași soartă au avut
Culac () [Corola-website/Science/298396_a_299725]
-
familia care avea acoperiș din tablă să fie etichetați drept culaci și să fie deportați. S-a ajuns la situații dramatice, dușmănii personale sau invidii de o viața au fost "rezolvate" prin denunțuri la organele puterii sovietice, s-au produs denunțuri în cadrul aceleiași familii, (vezi cazul lui Pavlik Morozov), oameni care nu corespundeau crtiteriilor stabilite au fost transformați peste noapte în "culaci" și au suferit pedepsele prevăzute pentru aceștia. Aceeași soartă au avut-o aceia care au fost categorisiți "sprijinitori ai
Culac () [Corola-website/Science/298396_a_299725]
-
după sosirea lui Hrușciov, aproape toți cei arestați au fost condamnați la moarte. Biograful William Taubman sugerează că, întrucât Hrușciov a fost din nou denunțat fără succes în timp ce se afla la Kiev, în mod cert el știa că unele dintre denunțuri nu erau adevărate și că oameni nevinovați sufereau. În 1939, Hrușciov s-a adresat celui de al XIV-lea Congres al Partidului Comunist Ucrainean, spunând: „tovarăși, trebuie să demascăm și să distrugem fără milă toți dușmanii poporului. Dar trebuie să
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
reușește să publice și câte ceva din textele proprii, iar la 1 ian. 1956 se angajează ca redactor la revista Teatru, datorită intervenției lui Radu Stanca. Arestat la 3 februarie 1957, este condamnat la un an de închisoare "pentru omisiune de denunț". ("...în redacția revistei Teatru - unde mă aflam cu I. D. Sîrbu - a venit Marcel Petrișor, tot un arădean, un originar de pe meleagurile arădene, care ne-a informat despre revoluția din Ungaria. Ne-a spus că, în cazul în care va fi
Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-website/Science/297544_a_298873]
-
De ce? Marcel Petrișor a fost bătut cu ranga ca să spună cu cine a mai stat de vorbă în legătură cu revoluția din Ungaria, aflându-se astfel și despre mine! [...] Eu am fost condamnat la un an, cu circumstanțe atenuante, pentru omisiune de denunț.") La 5 februarie 1958 este eliberat, iar la 8 aprilie 1958 se căsătorește cu Irinel Liciu, primă balerină la Operă. Până în 1963 i se interzice să reintre în viața literară. Apoi, George Ivașcu îl angajează la revista Lumea. Din 1969
Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-website/Science/297544_a_298873]
-
Stephane Mallarmé, Gotfried Benn și Paul Valéry. A mai tradus și din Giovanni Papini, Gerhart Hauptmann, Jorge Guillen, Ruben Dario, Gottfried Benn, Wolf Aichelburg, Martin Buber ș.a. Scriitorul Ion Caraion a făcut pușcărie politică între 1950 și 1955, în urma unui denunț al lui Ștefan Augustin Doinaș, apoi din nou, între 1958 și 1964. Articole biografice
Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-website/Science/297544_a_298873]
-
se cunoaște, însă există mai multe ipoteze. În timp ce Elisabeta Aranici, soția colonelului Aranici, crede că de vină ar fi o cămașă galbenă îmbrăcată de acesta și care ar fi stârnit iritarea ministrului Drăghici, se pare că demiterea este rezultatul unui denunț. Conform mărturiei fostului general de Securitate Ionel Gal, Pavel Aranici întreținea „relații neprincipiale” cu o studentă. Este posibil și ca sentimentele antisemite ale lui Alexandru Drăghici să fi cântarit greu în decizia demiterii. Prin ordinul 3441/1963 al lui Constantin
Pavel Aranici () [Corola-website/Science/317019_a_318348]
-
Sub tortură, i se cere să îi denunțe pe cei care au participat la atacul asupra postului de miliție din Teregova. Pe 1 februarie 1949 au fost arestați Atanasie Berzescu, învățător din Slatina-Timiș, și agentul sanitar Gavrilă Miloș. În urma unui denunț, pe 3 februarie este percheziționat un sălaș de lângă Plugova, unde se găsesc arme și muniție, Securitatea suspectând că aparțineau grupului de partizani condus de comandorul Petre Domășneanu, fost locțiitor al lui Spiru Blănaru. În aceeași zi au fost arestate opt
Spiru Blănaru () [Corola-website/Science/317740_a_319069]
-
în calitate de Șef al Sectorului Arheologie din cadrul Academiei de Științe a RSSM, Ion Hîncu, a operat schimbări cardinale în programul cercetărilor arheologice, aducând în prim plan problemele ce țineau de evoluția civilizației autohtone în perioada antică și medievală timpurie În urma unor denunțuri cu caracter politic, în decembrie 1977, Ion Hîncu a fost învinuit de "naționalism", "antislavism" și "antiștiință", eliberat din funcția ocupată cu stabilirea interdicției privind implicarea de mai departe a cercetătorului în studierea procesului istoric medieval timpuriu din regiune. În același
Ion Hîncu () [Corola-website/Science/321748_a_323077]
-
prin plăți și daruri făcute Papei, ea a izbutit să obțină amânarea creării Tribunalului inchizitorial în Portugalia. Drept centru al afacerilor ei a ales mai întâi Veneția 1544. Prin anul 1549, se zice că, în vremea unei epidemii, în urma unui denunț, motivat de invidie, din partea surorii ei, Gracia Mendes a fost arestată sub motivul că se pregătea să se reconvertească la iudaism și să fugă cu averea ei în Turcia. Don José Miques, nepotul ei, fiu al fratelui răposatului ei soț
Gracia Mendes Nassi () [Corola-website/Science/320784_a_322113]
-
După 23 august 1944 Generalul Bârzotescu a fost trecut în rezervă, dar rechemat scurt timp după acea, numit general-maior și comandant al Corpului VII Armată și Corpului VI Teritorial Cluj. A fost arestat însă aprilie 1946 la [[Sibiu]] (în urma unui denunț) și anchetat, incepand la 20 septembrie 1947 până în noiembrie al anului, la Ministerul de Interne în procesul înscenat lui [[Iuliu Maniu]]. A fost arestat din nou pe 14 iunie 1950 și închis la [[Saligny, Constanța|Saligny]], [[Peninsulă (cartier în Constanța
Emanoil Bârzotescu () [Corola-website/Science/315380_a_316709]
-
Greco-Catolica a fost scoasă din legalitate de regimul comunist sub pretextul „unirii” cu Biserică Ortodoxă, iar părintele Liviu Pandrea a fost nevoit sa traiasca ascuns în perioada 11 octombrie 1948 - 4 iunie 1953. A fost arestat ca urmare a unui denunț în 5 iunie 1953. A fost anchetat și torturat de serviciile secrete ale regimului comunist. După eliberare, a fost angajat la Salubritate, ca măturator, apoi zilier agricol și stenodactilograf până în 1960, când a fost încadrat că traducător autorizat la Întreprinderea
Liviu Victor Pandrea () [Corola-website/Science/321983_a_323312]
-
posturilor de radio „Vocea Americii” și BBC). Nu a avut dreptul să publice în anii 1951 și 1952, când a fost arestat de către Securitatea Statului și condamnat de Tribunalul Militar la doi ani de închisoare (1952 - 1954), pentru „omisiune de denunț”. Nu a avut dreptul să publice, între 1954 și 1957. Același dosar din 1950 a avut din nou un rol important și în a doua arestare de către Securitate în 1960; a fost condamnat la patru ani de închisoare, pentru „agitație
Octav Măgureanu () [Corola-website/Science/316377_a_317706]