4,073 matches
-
panică la 10% dintre sinucigașii studiați. Gould și colab. (1998) notează, de asemenea, o asociere semnificativă între tentativa de suicid și atacul de panică la adolescenții obișnuiți. Trebuie să ne reamintim că atacul de panică este adesea asociat unei tulburări depresive, și se poate complica prin consumul de substanțe cu scop anxiolitic, cele două diagnostice putând constitui singure un factor de risc pentru tentativa de suicid. De altfel, pentru Beautrais (1996), rolul tulburărilor anxioase ca factor de risc suicidar dispare atunci când
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cresc riscul apariției ideilor suicidare (și asta doar la băieți), dar nu pe acela al tentativei de suicid. Din punctul nostru de vedere, tulburările de conduită și mai târziu personalitatea antisocială constituie mai degrabă un factor de protecție împotriva afectelor depresive și a riscului suicidar. Întâlnim însă, adesea, expuneri la riscuri care sunt asociate unui dispreț imprudent pentru propria sănătate și care pot pune în pericol viața subiectului. Nu este vorba însă atunci de un comportament suicidar propriu-zis, nefiind prezentă dorința
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
În acest ultim caz, este uneori dificil să facem diferența între tentativele de suicid și automutilări. Personalitățile borderline, așa după cum au fost descrise de Masterson, trec la act într-un mod impulsiv, pentru a lupta împotriva angoasei și a afectelor depresive care amenință să le copleșească (cf. depresia de abandon, capitolul 1). HOMOSEXUALITATE ȘI TULBURĂRI DE IDENTITATE SEXUALĂ Să ne reamintim mai întâi că termenul de homosexualitate n-ar trebui să fie folosit la începutul adolescenței. Orice adolescent traversează o perioadă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
majoritatea cazurilor un obiect sexual de sex opus, ceea ce caracterizează intrarea în viața sexuală adultă. Atracțiile homosexuale tranzitorii pot fi o sursă de angoasă și de rușine pentru tânărul adolescent, și pot contribui, din această cauză, la apariția unei stări depresive cu sentiment de auto-devalorizare și trecere la actul suicidar. Dar cei mai mulți autori au fost interesați mai ales de homosexualitatea „instalată”, punându-și problema relației acesteia cu patologia mentală în general și cu tentativa de suicid în particular. Un studiu longitudinal
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
la 21 ani (Fergusson și colab., 1999) s-a preocupat de cei 2,8% dintre subiecții care s-au declarat homo sau bisexuali. Aceștia prezentau un risc în mod clar mai ridicat decât populația generală de a dezvolta un episod depresiv major, de a avea idei suicidare sau de a avea o tentativă de suicid. Există cel puțin două moduri de a interpreta acest rezultat. Putem considera că homosexualitatea favorizează tentativa de suicid expunând subiectul unor atitudini homofobe ale anturajului și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
exaltare delirantă cu sentiment de invulnerabilitate. ALAIN - TENTATIVĂ DE SUICID, DEPRESIE ȘI HOMOSEXUALITATE Alain, 16 ani, se prezintă la consultație pentru tentativă de suicid prin intoxicație cu medicamente (a luat o cantitate limitată din anxioliticile mamei). Se constată un context depresiv evident, cu tristețe intensă, lentoare psihomotorie și rigiditate a gândirii, sentiment de culpabilitate etc. Motivul declanșator este o altercație cu profesorul de gimnastică care l-ar fi pedepsit pe nedrept. Este cea de a doua tentativă de suicid. Prima tentativă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
singurătate și-și explică problemele relaționale prin existența unei dismorfofobii moderate a nasului. Prezintă, de asemenea, o preocupare fixă și vinovată pentru „ceea ce a făcut” dar refuză să explice mai mult despre ce este vorba. Ținând cont de masivitatea simptoamelor depresive și de cele două tentative de suicid, terapeutul propune, într-o primă etapă, un tratament medicamentos cu antidepresive. După aproximativ cincisprezece zile, acest tratament pare că a redus depresia și a contribuit la realizarea unei interacțiuni mai fluide și mai
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și jumătate l-a părăsit. În sfârșit, de câteva zile a primit convocarea pentru a petrece cele trei zile de orientare în cadrul armatei: nu mai doarme, este foarte anxios și nu vrea să meargă în armată... Se constată o suferință depresivă manifestă cu gânduri legate de moarte și idei de suicid recurente. A promis mamei sale să nu treacă la act chiar dacă, spune el, „și-a dorit foarte mult să facă acest lucru cu aproximativ cincisprezece zile mai devreme” (cu ajutorul medicamentelor
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
traversat în două sau trei reprize niște momente de deprimare, dar că acestea nu durau mult. Totuși, el face o legătură între momentele de depresie și problemele legate de homosexualitate deoarece, tocmai pentru a ieși dintr-o astfel de stare depresivă, a consultat micile anunțuri și s-a angajat pentru prima dată într-o relație homosexuală clară, având nevoie de o relație de încredere și de „complicitate” (sic). Până în luna iunie a anului școlar precedent a stat la internat și a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
suicidar (Wahl și colab., 1998); - o patologie relațională familială. Adolescentul o exprimă fie prin faptul că părinții n-au sentimente de afecțiune pentru el, fie prin faptul că, după părerea lui, ei fac dovada unei autorități excesive sau insuficiente; - tendințe depresive, în sfârșit, (plictiseală, neliniște, lipsă de dinamism) și a fortiori existența unei stări depresive (Davidson și Choquet, 1988). Cumulul acestor factori vor duce la obținerea unor diferențe statistice foarte semnificative. Semnalăm, în sfârșit, faptul că existența unei tentative de suicid
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
faptul că părinții n-au sentimente de afecțiune pentru el, fie prin faptul că, după părerea lui, ei fac dovada unei autorități excesive sau insuficiente; - tendințe depresive, în sfârșit, (plictiseală, neliniște, lipsă de dinamism) și a fortiori existența unei stări depresive (Davidson și Choquet, 1988). Cumulul acestor factori vor duce la obținerea unor diferențe statistice foarte semnificative. Semnalăm, în sfârșit, faptul că existența unei tentative de suicid este ea singură un factor de risc. Astfel, în lucrarea lui Wichstrom (2000), care
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în mod deschis despre riscul repetării trecerii la act, iar consecințele unei astfel de eventualități să fie foarte clar examinate în cadrul convorbirilor. Putem reține ca factori de risc pentru o stare suicidară și, în consecință, pentru recidivă: - existența unei afecțiuni depresive. Aceasta se opune depresivității adolescentului deoarece travaliul de doliu este blocat în această situație: există „un sentiment de abandon catastrofic”. În plan simptomatic notăm în mod frecvent o prăbușire recentă a performanțelor școlare, existența unor acuze somatice, tendința spre accidente
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tocmai acest gen de explicații pare să atragă întotdeauna adepți. În plus, trăsăturile de personalitate subiacente nu permit deloc să ajungem la concluzia existenței unei organizări a personalității sau a unei patologii precise care „ar explica” gestul suicidar, omițând dimensiunea depresivă și impulsivă asociată în mod obișnuit, dar nu constant, unei tentative de suicid. Dacă sinuciderea nu apare mai frecvent în adolescență față de alte etape de viață (în special la persoanele în vârstă), în schimb este incontestabil faptul că tentativa de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
psihice în cazul conflictelor și a noilor exigențe developmentale legate de pubertate și puber ca proces fiziologic și psihic individual pe de o parte, și de adolescență ca proces familial și social pe de altă parte. Întrepătrunderea acestor două dimensiuni, depresivă și impulsivă, care în ceea ce privește pubertatea, puberul și adolescența trebuie să fie elaborate și depășite, explică motivul pentru care nu regăsim o psihopatologie și mai ales o nosografie specifică tentativei de suicid a adolescentului. Ne propunem deci, în cele ce urmează
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mai bine. Fața intangibilă și împietrită a morții se transformă în singurul reprezentant posibil al unei vieți în care orice schimbare este sursă de amenințare: moartea este transformată în ideal încremenit și atemporal. MAUD - FIGURA ÎNCREMENITĂ A MORȚII Maud, adolescentă depresivă, urmărită de idei sinucigașe de câteva luni, devine activă deodată pentru a organiza o petrecere în care să reunească toți prietenii părinților săi, cu ocazia sărbătoririi a douăzeci de ani de la căsătoria acestora. Fiică unică a acestui cuplu care a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
9). ADOLESCENTUL CU TENTATIVA DE SUICID: VULNERABILITATE PSIHICĂ ȘI DETERIORARE A PROCESELOR MENTALE Dacă nu putem vorbi despre un profil de personalitate definit în mod riguros și nici despre o patologie psihiatrică prezentă în mod regulat, exceptând cele două dimensiuni depresivă (vezi capitolul 6) și impulsivă (vezi mai departe), reținem totuși la adolescenții predispuși la sinucidere unele constante pe care numeroși autori le-au semnalat deja (Jeammet și Birot, 1994; Ladame și colab., 1995; Pommereau, 1996). Ne propunem să facem, în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
psihopatologică precisă care să poată fi, în mod sistematic, pusă în relație cu tentativa de suicid, chiar dacă există în mod incontestabil direcții de tensiune și axe conflictuale comune pentru diferitele tentative de suicid. Ponderea celor două dimensiuni prevalente, respectiv dimensiunea depresivă, dimensiunea impulsivă, explică diversitatea tablourilor semiologice și psihopatologice subiacente însuși „actului suicidar”: adolescenții care comit acest gest suferă de o tulburare a cărei gravitatea este foarte variabilă și nu prezintă în mod necesar o patologie mentală indentificabilă din punct de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
a fi importanți pentru evaluarea capacităților de modificare a dinamicii familiale și a posibilităților de schimbare(ări): - capacitatea de a recunoaște gravitatea actului opusă banalizării; - capacitatea de a accepta și de a recunoaște realitatea suferinței intrapsihice, în particular a afectelor depresive subiacente opusă negării acestei suferințe și a acestor afecte. Această dublă recunoaștere îl privește la fel de bine pe adolescentul însuși, cât și pe părinți și pe medicul consultant. Posibilitatea obținerii unor modificări psihopatologice individuale și interactive familiale depinde de această recunoaștere
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Acest tip de TS este marcat de dificultatea de a renunța la copilărie, de a se separa de trecut. Din punct de vedere semiologic, această tentativă de suicid este adesea izolată, fără să prezinte alte manifestări simptomatice co-morbide în afara simptoamelor depresive sau anxioase. Destinul evolutiv al unei astfel de tentative de suicid depinde de capacitatea, în special a părinților, de a recunoaște afectele subiacente acestei treceri la act: o recunoaștere adecvată a afectelor și a gravității potențiale a gestului de către părinți
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fi mânia. Aceste tentative de suicid au un puternic potențial de recidivare într-un context anume însoțit printre altele de o escaladă și de o agravare frecventă care poate duce până la o sinucidere reușită, recunoașterea gravității gestului și acceptarea afectelor depresive atât de către adolescent cât și de către părinți este însoțită de un refuz energic de a repeta tentativa. Sentimentul familial dominant este acela de mare tristețe. Totuși, acceptarea progresivă a depresiei autorizează începerea unui travaliu elaborativ desfășurat adesea în cadrul unei psihoterapii
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
include familia în acțiunea de îngrijire terapeutică, primele convorbiri având de altfel drept scop esențial evaluarea parametrilor evocați mai sus. PARTEA A TREIA ÎNGRIJIRE 12. DEPRESIA: TRATAMENT ȘI ÎNGRIJIRE NECESITATEA UNEI ÎNGRIJIRI: INTRODUCERE Abordarea terapeutică a depresiilor și a problematicii depresive în adolescență se înscrie într-un paradox, ceea ce explică în același timp dificultatea, specificitatea și importanța tratamentului. Într-adevăr primul obiectiv al îngrijirii este acela de a obține o diminuare, sau chiar o dispariție a simptoamelor: - cele mai invalidante: lentoarea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în cadrul căruia renunțarea, capacitatea de a face diferența, toleranța la frustrare, pierderile acceptate sunt elemente care fac parte din mizele psihodinamice: mulți adolescenți, dacă nu chiar toți, fac într-o zi sau alta cunoștință cu „deprimarea”. Dacă în cazul stărilor depresive minore, pe care le numim „proastă dispoziție”, „criză anxio-depresivă” sau, în mod simplu, „deprimare”, fluiditatea stării afective și a gândurilor se păstrează într-o oarecare măsură, permițând continuarea travaliului psihic al adolescenței, în schimb, în alte cazuri cum ar fi
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
primordiale ale tratamentului riscă să fie în contradicție cu posibilitățile adolescentului atunci când, datorită relansării travaliului psihic, individul se găsește din nou confruntat cu afectele sale de tristețe, de plictiseală, de proastă dispoziție, cu fantasmele sale în legătură cu pierderile, cu temerile sale depresive, ce-l scufundă din nou în chiar emoțiile și afectele care l-au îmbolnăvit. În această trăsătură particulară constă întreaga specificitate a tratamentului depresiei în adolescență și prin ea se explică faptul că, în nici un caz nu putem considera episodul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ce-l scufundă din nou în chiar emoțiile și afectele care l-au îmbolnăvit. În această trăsătură particulară constă întreaga specificitate a tratamentului depresiei în adolescență și prin ea se explică faptul că, în nici un caz nu putem considera episodul depresiv ca pe un fenomen unic, izolat, independent de organizarea personalității, tratabil doar prin soluții punctuale, cum ar fi un tratament psihotrop, sau o organizare a vieții tranzitorie, cum ar fi o spitalizare. Prea multe studii au demonstrat că depresia adolescentului
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
multe studii au demonstrat că depresia adolescentului era „sensibilă” la unele modalități de îngrijire foarte diverse, răspunzând la acestea în mod pozitiv destul de des, dar aceste studii demonstrează, de asemenea, că dacă rămânem doar la aceste măsuri punctuale, unele manifestări depresive persistă în mod obișnuit și sunt posibile unele recidive. Tratamentul depresiei în adolescență n-ar trebui să se limiteze doar la sedarea simptoamelor (importante desigur), ci și să se preocupe de recunoașterea și favorizarea reluării travaliului maturativ propriu acestei etape
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]