1,946 matches
-
Descântece din Moldova, introd. edit., Iași, 1982 (în colaborare cu Lucia Berdan); Colinde din Moldova, introd. edit., Iași, 1984. Repere bibliografice: Dicționarele literare și locul lor în cadrul culturii românești contemporane, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Radu Răutu, Lucia Cireș, Lucia Berdan, „Descântece din Moldova”, REF, 1983, 1; N. Bot, Caietele „Arhivei de Folclor a Moldovei și Bucovinei”, AAF, 1987, 435-437; Datcu, Dicț. etnolog., I, 170-171; Silvia Ciubotaru, Lucia Cireș, „Buletinul Institutului de Filologie Română «A. Philippide»”, 2003, 4. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286275_a_287604]
-
e nealterat - forma așa cum am auzit-o; am căutat să le scriu totuși în felul cum le spun povestitorii.” Folcloristul se apropie în colecția alcătuită încă din 1913, rămasă în manuscris și apărută postum, Literatură populară, volumul I: Cântece și descântece ale poporului (1986), de exigențe ale cercetării moderne a creației populare, îndeosebi prin atenția acordată culegerii mai multor variante ale unui cântec, aspect chiar teoretizat („S-au trecut atâtea variante pentru a se vedea cum - la depărtări nu prea mari
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
snoave din popor, București, 1926; Nevasta leneșă și alte povești, legende, pilde, snoave din popor, București, 1926; Literatură, tradiții și obiceiuri din Corbii Muscelului, București, 1929; Povești, îngr. și pref. Virgiliu Ene, București, 1957; Literatură populară, vol. I: Cântece și descântece ale poporului, îngr. Ioan Șerb și Florica Șerb, pref. Dan Simonescu, București, 1986. Repere bibliografice: I. Bianu, „Comorile poporului. Literatură, obiceiuri și credințe”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXIX, 1906-1907; Vasile Bogrea, „Muscelul nostru”, DR, 1922-1923; Dan Simonescu, În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
funcțiilor organismului uman în general și mai ales asupra psihicului a fost observată din cele mai vechi timpuri, folosirea muzicii în scop terapeutic fiind tot atât de veche ca și medicina însăși. În epoca primitivă, muzica a ocupat un loc important în descântecele destinate alungării spiritelor rele pătrunse în organism, considerate drept cauză a bolilor. Mitologia greacă a legat și ea arta tămăduirii de muzică, astfel, Apolo, zeul muzicii, al poeziei și al artelor frumoase, era totodată considerat și zeu vindecător, iar fiul
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
iele ). În zilele Rusaliilor nu se lucrează nimic. Cei care lucrează pot să Înnebunească. În ziua de Rusalii să caute toată lumea să Înlăture orice ceartă. Cel care se apucă la ceartă, e luat de vîrtejul Rusaliilor. Există vrăji și descîntece pe care gospodinele le fac asupra celor pociți de iele. La zidirea caselor noi, la temelie, Într-un colț, sau sub pragul de intrare În casă, se zidea un cap de miel, cocoș sau purcel. Aceasta preînchipuie jertfa unei vieți
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și de concret înfățișată”, iar stilul cercetării este „remarcabil de bine articulat și de limpede fiind un model de exprimare literară a constatărilor științifice” (Petru Comarnescu). Participantă, în 1931, la campania monografică de la Cornova (Basarabia), C-G. studiază manifestările magico-religioase. Descântecele o interesează în măsura în care ele contribuie la conturarea atmosferei spirituale a satului, a ceremonialului magic complex. Este o cercetare remarcabilă, alcătuită dintr-un corpus de texte, prin care se reconstituie, cu o metodologie de mare finețe, mediul în care se exercită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286508_a_287837]
-
o cercetare remarcabilă, alcătuită dintr-un corpus de texte, prin care se reconstituie, cu o metodologie de mare finețe, mediul în care se exercită agentul magic. În studiile pe care le-a publicat în reviste și în volumul, apărut postum, Descântece din Cornova - Basarabia (1984), C.-G. a adus substanțiale contribuții la cunoașterea mitologiei populare, a descântecului ca formă de expresie și a semnelor și gesturilor agentului magic, al cărui limbaj „are pentru țăranul basarabean ceva din sfințenia slujbei religioase din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286508_a_287837]
-
de mare finețe, mediul în care se exercită agentul magic. În studiile pe care le-a publicat în reviste și în volumul, apărut postum, Descântece din Cornova - Basarabia (1984), C.-G. a adus substanțiale contribuții la cunoașterea mitologiei populare, a descântecului ca formă de expresie și a semnelor și gesturilor agentului magic, al cărui limbaj „are pentru țăranul basarabean ceva din sfințenia slujbei religioase din biserică”. SCRIERI: Gospodăria în credințele și riturile magice ale femeilor din Drăguș (Făgăraș), București, 1940; ed.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286508_a_287837]
-
are pentru țăranul basarabean ceva din sfințenia slujbei religioase din biserică”. SCRIERI: Gospodăria în credințele și riturile magice ale femeilor din Drăguș (Făgăraș), București, 1940; ed. 2, îngr. și pref. Sanda Golopenția, București, 2002; Credințe și rituri magice, București, 1944; Descântece din Cornova - Basarabia, Providence (SUA), 1984. Ediții: Anton Golopenția, Ceasul misiunilor reale (Corespondență), București, 1999. Repere bibliografice: Raport al d-lui Dim. Gusti, AAR, partea administrativă și dezbaterile, 1940-1941; Mircea Tiriung, Ștefania Cristescu-Golopenția, „Gospodăria în credințele și riturile magice ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286508_a_287837]
-
câțiva fiori, întrucât periclitează o întreagă serie de certitudini și automatisme, dând întâietate percepției a ceea ce se întâmplă înăuntru, în cutele propriei vieți și-n exercitarea conștientă a propriei libertăți. Pe de altă parte, este ca și cum s-ar rupe un descântec într-o oarecare măsură liniștitor, în baza căruia, odată ce ai înfruntat noviciatul, mai mult sau mai puțin lung ori trudnic, nu-ți mai rămâne decât să fii fidel unor reguli și totul va merge ca la carte sau, în orice
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
cu privirea o haită în mijlocul căreia căzuse, dintr-un copac, un orășean (În mijlocul lupilor). Undeva, într-un sat de munte, cineva strânge prund de aur într-o blană de berbec așezată în râu. Un vrăjitor scoate purecii din casă prin descântec. Îndrăgostit nebunește de o tânără femeie, naratorul află de la vrăjitoarea locală că aceasta îi făcuse farmece și, când o revede, tânăra se preschimbă subit într-o babă respingătoare (Iubire magică). Sakuntala reface povestea din poemul lui Kalidasa. Ducându-se, după
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Crigan. Cu mențiunea „Trei poeți bucovineni din România Mare”, sunt reproduse poezii de George Drumur, Vasile Posteuca, Mircea Streinul. Ț.F. este una din puținele publicații contemporane care acordă o deosebită atenție creației populare. Se publică îndeobște folclor bucovinean: bocete, descântece, snoave, cântece bătrânești, proverbe, alte materiale sub titlurile Obiceiuri de familie, Din poezia ceremonialului de nuntă, Cântecul celor rămași în viață după măcelul de la Lunca din ianuarie 1941, se reproduc texte din colecțiile lui Dragoș Tochiță, Dumitru Covalciuc și Z
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
tabacheri, și slobozesc pe nări fum ca din cuptor. Economia infernului este însă rudimentară, fără o ierarhie rațională a pedepselor. O biată femeie care a tras cu urechea este spânzurată de respectivul organ. Foarte răspândite au fost textele ocultistice (conjurații, descântece, amulete, horoscoape, zodiace), rojdanicele (horoscoape de nativitate, fixe), calendarele, gromovnicele, trepetnicele. Fiziologul nu e decât un bestiariu medieval. Avem și o "istorie a poamelor", soi de Martyre de St. Bachus ("Cînd împărățea preaslăvita Gutue și oblăduia vestitul Chitru..."). Un Gherman
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
apele Oltului: Mircea! îmi răspunde dealul; Mircea! Oltul repetează, Acest sunet, acest nume valurile îl primesc, Unul altuia îl spune, Dunărea se-nștiințează, Ș-ale ei spumate unde către mare îl pornesc. Apoi urmează un monolog somnoros, monoton ca un descântec, cavernos, pentru ca la sfârșit elementele strofelor dintâi să fie reluate ca într-o cădere înceată de cortină: Lumea e în așteptare... turnurile cele-nalte Ca fantome de mari secoli pe eroii lor jelesc; Și-ale valurilor mândre generații spumegate Zidul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a nimicului într-o formă ce pare lineară, dar care e de o savantă împletitură. Piesa rară e cântecul cutărei fete din Călin nebunul, o bocire țărănească de singurătate, fiindcă fata se află în codri în puterea zmeului. Ritmica de descântec evocă o jale cosmică, frica omului singur într-un teritoriu infinit de "lunci deșarte". Solitudinea câmpurilor e simbolizată prin greier. Dar greierii, răspunzîndu-și la depărtări incomensurabile, sugerează corespondența gândurilor. Fata trimite dar greierul obscur din apropierea ei în grinda casei materne
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Facla), sunt marcate de o sinceritate intensă, în ciuda alternării sau a amalgamării ezitante de formule lirice clasice și moderne. Datini, lucrarea câmpului, tradiții, rituri de trecere, obiceiuri magice, toate transpuse în sugestii metafizice, participă la alcătuirea ființei, ca într-un descântec de ursită al celei care se închipuie „zămislită din balade”. Mereu în consonanță cu natura („Eu noaptea nu dorm, ca roua să poată-nflori”), îngăduindu-și numai bucuriile simple, care precum în descântecul magic sporesc lumea, poeta vădește o anume
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289610_a_290939]
-
participă la alcătuirea ființei, ca într-un descântec de ursită al celei care se închipuie „zămislită din balade”. Mereu în consonanță cu natura („Eu noaptea nu dorm, ca roua să poată-nflori”), îngăduindu-și numai bucuriile simple, care precum în descântecul magic sporesc lumea, poeta vădește o anume pudoare, vrând parcă să disimuleze sentimentele care pot fragiliza legătura cu ritmurile și miracolul firii. Rostul i se precizează în versurile din Melancolia trandafirului albastru (1982), unde textul intitulat Roată în cuvânt născută
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289610_a_290939]
-
Apoi se scoală, fuge nebună, În vas de nouă frați sînge-adună. De bătrîn cîine culcuș ia-n gheară, Îl răsfrămîntă-n turlă de ceară. De sînger bețe, d-alun nuiele Frige și fierbe pe trei ulcele. Fără zăstîmpuri toacă din gură Descîntec, hrană și băutură. GÎt de lup unuia arătase, Cocoșel negru-n sînu-i băgase, Se despuiese, se despletise, De trei ori casa Îi ocolise, De treizeci postii În depărtare Pornindu-l fuga pe băț călare, În trei minute s-ajungă-l face Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Banat (1968), îmbogățită simțitor prin îndelungate și răbdătoare strădanii, de unde se detașează, ca având o valoare aparte prin „coloratura eroică”, balada Trei păcurari, o variantă a Mioriței. Volumul este alcătuit din colinde, orații și cântece de nuntă, cântece de înmormântare, descântece, balade, cântece de dragoste și dor, cântece de jale și înstrăinare, cântece satirice și strigături, povești, legende și snoave. Acestea au fost culese între 1906 și 1961 de prin comunele și satele bănățene și crișene pe unde folcloristul a copilărit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290324_a_291653]
-
rugina se încuibă tot mai adânc sub ostrețele timpului și în toate cele, continuăm să greșim frumos în întoarcerile noastre către datini, orgoliul de orășeni cumpărați aplecându-ne dinaintea viețuitorilor dintre luturi nedeslipiți de coaja casei strămoșești, de cântec și descântec, de semn, însemn și blestem, de respirația încă fragedă a veșniciei" (p. 123). Sub semnul veșniciei, Iorgu și Maria au pus nuci la poartă ca "temei de legat căpăstrul propriilor vieți" (p. 123). Însă scriitorului metarmofozat într-un "orășean cumpărat
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
de porc împodobit cu inele, cercei, brățări și flori în fața casei. Se marca astfel momentul crucial al morții Anului Vechi și al reînvierii Noului An. Faptul era însoțit și de folosirea unor părți din trupul animalului sacrificat pentru ritualuri magico-religioase (descântece, vrăji, practici divinatorii etc.). Astăzi, cei mai mulți dintre noi ne reprezentăm social porcul într-un registru pur culinar, perfect desacralizat. Porcul este valorizat exclusiv ca aliment cotidian. Mai rău, bietul animal devine și purtătorul maleficului virus AH1N1, cel care face cu
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Editura Polirom, Iași, 2000, p. 159. 28 Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului român, Cernăuți, 1903; Gh. F. Ceușanu, Superstițiile poporului român în asemănarea cu ale altor popoare vechi și nouă, București, 1914; Simeon Florea Marian, Vrăji, farmece și desfaceri. Descîntece poporane române; Artur Gorovei, Descîntecele românilor și Credințe și superstiții la poporul român; Tudor Pamfile, Mitologie românească. I. Dușmani și prieteni ai omului, 1916; Marcel Olinescu, Mitologie românească, București, 1944; I.A. Candrea, Folklorul medical român comparat. Privire generală. Medicina
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
159. 28 Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului român, Cernăuți, 1903; Gh. F. Ceușanu, Superstițiile poporului român în asemănarea cu ale altor popoare vechi și nouă, București, 1914; Simeon Florea Marian, Vrăji, farmece și desfaceri. Descîntece poporane române; Artur Gorovei, Descîntecele românilor și Credințe și superstiții la poporul român; Tudor Pamfile, Mitologie românească. I. Dușmani și prieteni ai omului, 1916; Marcel Olinescu, Mitologie românească, București, 1944; I.A. Candrea, Folklorul medical român comparat. Privire generală. Medicina magică, București, 1944; I. Mușlea
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
lume, spre fericirea și nenorocirea oamenilor; toate evenimentele, oricare ar fi ele, sînt consecințele acțiunii directe ale unuia sau ale altuia. De aceea boala, spre exemplu, poate ceda fie rugăciunilor adresate lui Dumnezeu prin intermediul cutărui sau cutărui sfînt tămăduitor, fie descîntecelor unui * descîntător. Or, dacă Biserica spune că boala este o pedeapsă trimisă de Dumnezeu pentru a-i pedepsi pe oameni pentru păcatele lor și încurajează cultul sfinților, tot ea condamnă recurgerea la vrăjitori; represiunea împotriva vrăjitoriei va deveni violentă o dată cu
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
înveliș (plăcut la atingere) sub care pot fi descoperite, pe cont propriu, sensuri mai adânci, un substrat simbolic bogat. „Concluziile” nu sunt așadar date de la bun început, ci desprinse cu efort (și cu conștiința neepuizării lor), printr-o atentă hermeneutică. Descântecul ce anunță melcului sosirea primăverii și bocetul cu care mica vietate, cu pântecul „mușcat” de iarnă, e apoi petrecută, acoperă cu un strat popular, de înțelepciune condensată și accesibilă oricui, diferența de „statut” și nivel dintre două ființe. Fragilitatea copilului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]