5,982 matches
-
organizație de tip pluralist și apolitică ce cuprinde principalele asociații ale părinților din Europa, care reprezintă peste 100 de milioane de părinți. Misiunea sa este de a promova participarea activă a părinților la deciziile europene ce îi afectează. În România, descentralizarea și autonomia unităților de învățămînt reprezintă, cel puțin la nivel declarativ, unul din obiectivele fundamentale ale reformei învățămîntului. Se are în vedere o mai mare inițiativă și responsabilitate în stabilirea curriculumului, în gestionarea resurselor financiare și umane. În acest context
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
fiecare unitate de învățămînt să încheie un contract-cadru între școală și comunitate (Consiliile Locale, Consiliile Reprezentative ale Părinților, agenții economici), astfel că integrarea școlilor și liceelor în comunitățile locale se realizează din punct de vedere financiar. Același ordin arată că descentralizarea și autonomia instituțională sînt reglementate în școli și licee în planul curriculum-ului, al folosirii resurselor extrabugetare și al angajării propriului personal didactic. Dincolo de acestea, care sînt în esență măsuri administrative necesare, realizarea parteneriatelor funcționale presupune însă un sistem de
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
În parte de către agenții educaționali implicați: părinți, autorități locate, sponsori, comunitatea din care fac parte elevii, etc. De asemenea, se poate face mult mai ușor o evaluare periodică a randamentului fiecărei unități școlare În parte, lucru foarte important În perspectiva descentralizării resurselor de finanțare.
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
97 3.1.2. Valențele comunității și dezvoltarea comunitară / 101 3.1.3. Politicile publice și emergența guvernării comunitare / 104 3.2. Schimbarea de paradigmă în politicile educaționale / 109 3.2.1. Politicile educaționale integrează comunitatea / 109 3.2.2. Descentralizarea, între politică și realitate / 116 3.2.3. Autonomia școlii și participarea socială / 119 3.3. Configurarea relației școală-familie-comunitate / 123 3.3.1. Modele explicative ale relației școală-familie-comunitate / 124 3.3.2. Impactul reciproc al școlii și comunității / 135 3
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Am urmărit, în prima parte al lucrării, modul în care principalii actori pe scena educației de la nivel global generează tendințe de răspuns din partea sistemelor naționale de educație la provocările pe care globalizarea le lansează, în special în privința incluziunii sociale, a descentralizării, a calității educației sau a resurselor și oportunităților educaționale. Analiza noastră are în vedere câteva dintre documentele programatice ale acestor instituții considerate de noi de referință din perspectiva impactului în planul ideologiei și al politicilor educaționale. În condițiile în care
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
se afirmă cu insistență de ceva timp. În ciuda eforturilor de creștere a calității și echității în educație, reformele preconizate au avut efecte relativ limitate. Scepticismul lui Mc Ginn vine în urma evaluării unuia dintre puținele efecte directe și măsurabile ale globalizării descentralizarea sistemului de învățământ asupra căruia ne vom opri și noi în capitolul la treilea al lucrării. Totuși, o serie de experimente și experiențe interesante aflate în curs de desfășurare în prezent sunt legate de curentul actual al integrării economice și
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
-l genereze concurența pe piața educațională este anulat de faptul că școlile private atrag cei mai performanți elevi din școlile publice, rezultând un efect invers (Carnoy, M, 199964). Școlile private reprezintă, în această logică economică, un bun exemplu pentru descentralizarea sistemului de învățământ. Se argumentează că gestiunea locală și autonomia financiară a școlilor vor determina ameliorarea calității procesului educativ și eficientizarea folosirii resurselor în condițiile în care profesorii, managerii și părinții vor fi mai responsabili și mai motivați. Analizele realizate
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
ci "stimularea productivității cu ajutorul unui surplus de control din partea comunității și a creșterii responsabilității directe în fața părinților și elevilor (Carnoy, M, 1999 60). Nu întotdeauna acest fapt garantează însă creșterea calității și a echității. Prin urmare, este îndoielnic faptul că descentralizarea, catalogată ca o reformă de care depinde creșterea productivității sistemelor educaționale va genera, în mod obligatoriu ameliorarea calității resurselor umane ale unei națiuni. Relația nu este evidentă în nici unul din studiile aprofundate. Această diferență între retorică și realitate îi determină
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
va genera, în mod obligatoriu ameliorarea calității resurselor umane ale unei națiuni. Relația nu este evidentă în nici unul din studiile aprofundate. Această diferență între retorică și realitate îi determină pe analiști să fie sceptici cu privire la faptul că motivul principal al descentralizării îl reprezintă totdeauna oferirea unei mai mari autonomii profesorilor și școlilor ca un garant al creșterii performanțelor în educație. Mai degrabă este vorba, spun ei, de a genera un control mai bun asupra activităților lor și de a limita responsabilitatea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
lor de a crea condițiile dezvoltării sociale și economice dependente în mare măsură de organizarea sistemului educațional. Aceasta înseamnă că statul va continua să-și asume responsabilitatea calității și echității educaționale prin finanțarea și reglementarea sistemului educațional. Opțiunea ideologică a descentralizării responsabilității publice, asociată cu realitatea globalizării financiare care generează constrângeri obiective, s-a dovedit a nu avea efectele pozitive așteptate forțele pieței nu produc în mod necesar efecte pozitive și descentralizarea nu conduce în mod necesar la mai multă autonomie
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
prin finanțarea și reglementarea sistemului educațional. Opțiunea ideologică a descentralizării responsabilității publice, asociată cu realitatea globalizării financiare care generează constrângeri obiective, s-a dovedit a nu avea efectele pozitive așteptate forțele pieței nu produc în mod necesar efecte pozitive și descentralizarea nu conduce în mod necesar la mai multă autonomie locală. În alt plan, globalizarea antrenează riscurile dominării culturale și tehnologice care pot constitui o amenințare la adresa identităților locale. Descentralizarea și autonomia locală pot fi răspunsuri pozitive pentru ocrotirea identității și
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
așteptate forțele pieței nu produc în mod necesar efecte pozitive și descentralizarea nu conduce în mod necesar la mai multă autonomie locală. În alt plan, globalizarea antrenează riscurile dominării culturale și tehnologice care pot constitui o amenințare la adresa identităților locale. Descentralizarea și autonomia locală pot fi răspunsuri pozitive pentru ocrotirea identității și culturii locale, însă trebuie cercetat în ce măsură controlul local al educației va accentua fracturile sociale, va genera alte tipuri de inegalități datorită resurselor distribuite inegal sau, dimpotrivă, va genera forme
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
avertizează asupra politicilor educaționale care ar trebui să determine o reconciliere între cererile ce reies din contextul foarte dinamic, cu menținerea unui echilibru de bază astfel încât să asigure coerența demersurilor. Indiferent dacă strategiile se bazează pe școlile autonome sau pe descentralizarea învățământului public (chiar și la nivel școlar), sectorul public trebuie să păstreze pârghiile prin care să dezvolte accesul la educație, să îmbunătățească calitatea educației, să facă mai eficace și echitabilă producerea cunoașterii pentru toți. Din păcate, datorită promovării unei perspective
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
societate bazată pe educația permanentă. Ca și consecință, datorită strânsei legături între societatea cunoașterii și educație, globalizarea a transformat sistemul social într-unul mai sensibil la erorile sistemului educațional, de unde și promovarea cultului pentru "zero defecte și calitate totală". * provocarea descentralizării sistemele educaționale trebuie să se bazeze pe o mărire a autonomiei și responsabilității școlilor, promovând politici capabile să recunoască diferențele existente, să garanteze că aceste diferențe se transformă în oportunități oferite elevilor pentru a-și folosi întreg potențialul. * provocarea resurselor
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
este vorba despre problemele managementului școlar și ale școlii în general, tehnica negocierii și colaborării este un proces democratic în sine. De asemenea, autonomia instituțiilor de învățământ încurajează puternic inovația (J. Delors, coord., 2000137). Deși Comisia se arată în favoarea descentralizării sistemelor de învățământ, înțelegând prin acesta autonomia școlară și participarea activă a factorilor locali, atrage atenția asupra faptului că descentralizarea nu reprezintă panaceul. Statul nu trebuie să se sustragă rolului său fundamental, acela de a asigura un acces echitabil educației
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
sine. De asemenea, autonomia instituțiilor de învățământ încurajează puternic inovația (J. Delors, coord., 2000137). Deși Comisia se arată în favoarea descentralizării sistemelor de învățământ, înțelegând prin acesta autonomia școlară și participarea activă a factorilor locali, atrage atenția asupra faptului că descentralizarea nu reprezintă panaceul. Statul nu trebuie să se sustragă rolului său fundamental, acela de a asigura un acces echitabil educației și egalității șanselor. În fapt, succesul reformelor educative depinde de asumarea clară de către factorii de decizie a responsabilităților proprii, în
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
consecințele acestei căi în ce măsură programele de alegeri parentale reprezintă o slăbire a responsabilității publice față de educație sau o nouă strategie de a urmări scopurile învățământului public, inclusiv pe cel al educației pentru toți. Alexis de Tocqueville a caracterizat foarte bine descentralizarea administrativă ca fiind una dintre gloriile sistemului public american "un mod de a face accesibile oamenilor obișnuiți deciziile guvernamentale, astfel încât un număr cât mai mare de indivizi să aibă un anumit interes față de grijile publice (Tocqueville, A., 1995 38). Americanii
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
publice (Tocqueville, A., 1995 38). Americanii rămân încă ferm atașați de autoritatea locală a educației, dar simbolul localizării educaționale a devenit, conform analiștilor, "motorul facilităților inegale în învățământ (Macedo, S., 2003 744). Separarea jurisdicției politice metropolitane, combinată cu o crescută descentralizare a sistemului de guvernare și de strângere a fondurilor în școli, permite americanilor înstăriți să se grupeze mai ușor în enclave suburbane, departe de problemele și sărăcia vieții din orașele mari, întărind astfel ceea ce Douglas S.Reed a numit "geografia
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
fi suplimentată de grupuri cu un grad de organizare mai puțin constant (prieteni, vecini etc.), absența unei structurări operante a acestora duce la excluderea lor ca "parteneri organizaționali" în rezolvarea unor probleme sociale majore. Chiar și în țările cu tradiția descentralizării din Europa, gradul autonomiei locale este stabilit de către stat printr-o serie de parametri legali și financiari. Acest mod de a înțelege descentralizarea ca un proces care se desfășoară de sus în jos, și în care statul "subvenționează o anumită
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
excluderea lor ca "parteneri organizaționali" în rezolvarea unor probleme sociale majore. Chiar și în țările cu tradiția descentralizării din Europa, gradul autonomiei locale este stabilit de către stat printr-o serie de parametri legali și financiari. Acest mod de a înțelege descentralizarea ca un proces care se desfășoară de sus în jos, și în care statul "subvenționează o anumită autonomie, este în schimbare "Astăzi, descentralizarea se realizează în ambele direcții, de sus în jos și de jos în sus. În acest proces
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
este stabilit de către stat printr-o serie de parametri legali și financiari. Acest mod de a înțelege descentralizarea ca un proces care se desfășoară de sus în jos, și în care statul "subvenționează o anumită autonomie, este în schimbare "Astăzi, descentralizarea se realizează în ambele direcții, de sus în jos și de jos în sus. În acest proces, balanța central local a început să se încline în favoarea nivelului local și mai ales urban." (Banner, G., 2002217) Într-o analiză comparativă
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
puternic legate de guvernele de la nivel central, așa încât, în cadrul acestor raporturi ierarhice, "comunitatea este considerată a fi unitatea de bază în structura generală a administrației publice într-un stat națiune" (Banner, G., 2002218). O consecință inevitabilă a procesului de descentralizare în curs constă într-un grad mult mai mare de inegalitate între standardele serviciilor de la o autoritate locală la alta și, potrivit lui Gerhard Banner, în ultimii ani disponibilitatea de a accepta astfel de diferențe a crescut peste tot. De asemenea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
de management și politici educaționale (1) politici educaționale care propun o viziune neoliberală asupra instituțiilor de învățământ. Școala, conform modelului antreprenorial, este considerată aptă să asigure calitatea produselor sale fără ajutor exterior, asumându-și în totalitate responsabilitatea. Aceste politici promovează descentralizarea, autonomia școlară și competiția (exemplul Statelor Unite, Canadei, Marii Britanii, Germaniei, Elveției). (2) politici educaționale etatiste care propun perspectiva școlii ca serviciu prin care statul este garantul și gestionarul principal al educației naționale. Principiile promovate sunt egalitatea șanselor și educația pentru toți
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
principal al educației naționale. Principiile promovate sunt egalitatea șanselor și educația pentru toți (exemplul țărilor din Europa Centrală și de Est). În esență, aceste două orientări, traduse în termeni de autoritate în procesul decizional, pun în discuție problema relației centralizare descentralizare în politicile educaționale. Opțiunea pentru centralizare sau descentralizare implică în primul rând o opțiune politică, legată de democratizare și echitate, alături de una managerială legată de calitatea serviciilor și de eficiență (Astiz, F.M. et al., 2002: 72). Așadar, un prim tip
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
șanselor și educația pentru toți (exemplul țărilor din Europa Centrală și de Est). În esență, aceste două orientări, traduse în termeni de autoritate în procesul decizional, pun în discuție problema relației centralizare descentralizare în politicile educaționale. Opțiunea pentru centralizare sau descentralizare implică în primul rând o opțiune politică, legată de democratizare și echitate, alături de una managerială legată de calitatea serviciilor și de eficiență (Astiz, F.M. et al., 2002: 72). Așadar, un prim tip de argument este cel al legitimării politice. De
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]