6,256 matches
-
operaționale, • eliminarea controlului riguros în favoarea dominării evaluării formative și a utilizării feedbackului pentru stimularea progresului, • utilizarea intensivă a resurselor tehnologice de informare și comunicare TIC. Prin specificul conceperii și concretizării în aceste condiții, proiectarea astfel construită nu poate fi una descriptivă, prescrisă (ca în behavioristul ID), nici una anticipativă care aplică principiile "pedagogiei prin obiective" (operaționale). Considerăm că ea poate fi: • una conceptuală, prin studiul contextului pedagogic, al relațiilor între elementele curriculare antrenate, privind-o ca o problemă complexă de rezolvat științific
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
consecințelor procedurale în dirijarea învățării, rezultând un tabel de specificație, o listă a sarcinilor ordonate progresiv, care se proiectează distinct, secvențial. Diversificarea progresivă ulterioară arată posibilitatea existenței a mai multor abordări ale modului de proiectare (P. de Lisle, 1997): cea descriptivă (prezintă funcționalitatea, procesele din realitatea naturală a instruirii), cea anticipativă (cu definirea scopurilor, a obiectivelor), cea conceptuală (explorează relațiile între variabilele instruirii), cea procedurală (explorează cum se aplică diferitele strategii). Actualmente, interesează proiectarea anticipativă și procedurală, pentru că se raportează la
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și reconstrucții necesare și posibile. Procedura de elaborare și completare a acestui model propriu de produs-construct al proiectării ne-a mai confirmat o problemă de principiu, în sens constructivist: ea nu mai este prescriptivă, ca în procedura behavioristă, ci una descriptivă, la nivelul global al etapelor-secvențe principale, ca microcontexte pedagogice, care nu corespund cu lecțiile de diferite tipuri, în unitatea de învățare. Aceasta pentru că anticipă desfășurarea procesului de construire a rezolvării situației, fără detalierea dirijării pașilor învățării și permite conturarea alternativelor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de relații acționale, cognitive: atât în interiorul contextului, cât și între diferitele detalieri ale elementelor sale, prin rutele alese pentru a constitui variante de concretizare ale lui. Prin acest specific al conceperii și concretizării astfel, proiectarea construită nu poate fi una descriptivă, prescrisă (ca în behaviorism), nici una strict prescriptivă (ca în "pedagogia prin obiective"), ci poate fi una conceptuală (prin studiul contextului pedagogic, al relațiilor între elementele curriculare antrenate, ca o problemă de rezolvat științific) și una procedurală (care exploatează alternative de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
modelele evaluării, ci doar cele derivate din relația evaluare-docimologie (relația evaluare-examene, conduita de examinare, construcția examenelor), selectate și combinate (în 18 moduri de combinare): • după funcție (de orientare, de reglare, de certificare), • după modul de culegere a datelor (sumativă, integrată, descriptivă), • după interpretare (normativă, criterială). Iar interpretările asupra specificului, valorii acestora, consideră Roegiers în justificarea evaluării integrative, pot fi făcute astfel la nivelul axei verticale (axa sensului, de la control maximal la producția-maximală de sens) și al axei orizontale (axa punerii în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
analiză, prin proceduri calitative). Explică dificultățile întâmpinate făcând retroacțiunea activă, eficace (întărește motivația, propune o orientare în activitate, pune în paralel performanța cu exigențele reușitei, este oportună și utilă imediat, măsoară progresul prin raportare la un model-standard, utilizează un limbaj descriptiv, transmite un comentariu particularizat și corectiv, utilizează performanța ca ilustrare a eforturilor, evidențiază esențialul și face sinteza, leagă performanța de o finalitate). Conținut • Oferă informații necesare asigurării progresului, prin verificarea nevoilor procesului optim de învățare, punctele critice ale organizării și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
încă vechea relație cu măsurarea, pentru a constata diferențele individuale în realizarea reușitei, cu o interpretare criterială cantitativă, realizată odată cu evaluarea sumativă, dar la care se adaugă și aspecte calitative prin judecare, apreciere. Și este valabilă pentru obiective specifice, enunțate, descriptive, particularizate, unde mulți deosebesc "standarde de conținut" și "standarde de performanță", precizate ca referențiale (Scallon, 2004, p. 19), iar nu pentru competențe complexe, integrate, transversale. De aici, concluzia că raportarea formării competențelor, în procesul propriu-zis educativ, la paradigma evaluării formative
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a conducerii școlii sau a clasei reale, să ofere interpretări corecte și critice asupra aplicării teoriei manageriale în practică, să valorifice și să dezvolte experiențe alternative, să valorifice elementele contextului. Și această teorie face să se treacă de la normativ la descriptiv, de la selectiv la întreaga activitate, să utilizeze observația continuă pentru aplicare la specificul contextului. Un tablou al problemelor derivate sunt conturate în variate combinații, adaptabile contextelor (Evertson, 2006, pp. 80-91) și se referă la: roluri în clasă pentru educați și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
conturată după anii '70, ca reacție la depășirea abordării pozitiviste generalizate și la domeniile socioumane, a condus la relevarea diferențelor între cel puțin a două alternative, regăsibile și în cercetarea pedagogică: calitativ și cantitativ, subiectiv și obiectiv, fapte și valori, descriptiv și prescriptiv, postmodernism și pragmatism ș.a. Complexitatea educației, nevoia compatibilizării lor obligă însă la stabilirea dialogului în clarificarea acestora, în alegerea alternativei, conform realității contextului, a principiul democratic în știință și în practica educațională, în cooperarea cercetător-practician. Tabel 22: Cercetarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
din topologie spațiul narațiunii, spațiul discursului, domeniile și limitele, din psihanaliză, dorința și seducția, din matematică, sistemele haotice și din filosofia limbajului și semantica formală, lumile posibile. Cyberage Narratology arată că problema legitimității metaforei a creat o ruptură între naratologia descriptiv formală, inspirată de analiza discursului și științele cognitive și discursul speculativ postmodern despre narațiune. Pe de o parte, detractorii metaforei caracterizează împrumuturile din alte domenii ca pe niște inevitabile distorsiuni ale conceptului original pentru că nu toate caracteristicile lor pot fi
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
din topologie spațiul narațiunii, spațiul discursului, domeniile și limitele, din psihanaliză, dorința și seducția, din matematică, sistemele haotice și din filosofia limbajului și semantica formală, lumile posibile. Cyberage Narratology arată că problema legitimității metaforei a creat o ruptură între naratologia descriptiv formală, inspirată de analiza discursului și științele cognitive și discursul speculativ postmodern despre narațiune. Pe de o parte, detractorii metaforei caracterizează împrumuturile din alte domenii ca pe niște inevitabile distorsiuni ale conceptului original pentru că nu toate caracteristicile lor pot fi
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
din topologie spațiul narațiunii, spațiul discursului, domeniile și limitele, din psihanaliză, dorința și seducția, din matematică, sistemele haotice și din filosofia limbajului și semantica formală, lumile posibile. Cyberage Narratology arată că problema legitimității metaforei a creat o ruptură între naratologia descriptiv formală, inspirată de analiza discursului și științele cognitive și discursul speculativ postmodern despre narațiune. Pe de o parte, detractorii metaforei caracterizează împrumuturile din alte domenii ca pe niște inevitabile distorsiuni ale conceptului original pentru că nu toate caracteristicile lor pot fi
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
a creiona o imagine a identității tinerilor români în contextul schimbărilor sociale din perioada postcomunistă. Lipsa datelor empirice coerente și comparabile care să acopere acest interval de timp face ca ținta noastră să fie cantonată mai degrabă în planul exploratoriu, descriptiv, decât explicativ. Vrem să vedem așadar în primul rând "care este profilul identitar" și abia apoi (acolo unde datele de care dispunem ne permit) să urmărim dacă și ce modificări au loc. Dimensiunile nivelului latent (N1), la care încercăm să
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
vom descrie metodologia și itemii utilizați, reamintim că analiza ce urmează este dedicată doar dimensiunii axiologice a identității. 6.2.3. Indicatori folosiți și metodologie Analiza empirică pe care o propunem în cele ce urmează este, în linii mari, una descriptivă, urmărind să releve în principal structura, stabilitatea sau dinamica identificărilor valorice din perspectiva datelor longitudinale de care dispunem bazele de date pe care le vom folosi sunt EVS1993, EVS1999 și WVS200513. Pentru măsurarea valorilor vom utiliza o serie de indici
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
iar colectivul înseamnă acele caracteristici, la fel auto sau hetero atribuite, care-l fac la fel cu ceilalți (vezi și Snow, 2001). 3 Așa cum indică ultima întrebare, ținta noastră în plan empiric este cantonată mai degrabă la nivel exploratoriu și descriptiv decât explicativ. Vrem să vedem așadar în primul rând "care este" și abia apoi (acolo unde datele de care dispunem ne permit) să urmărim dacă și ce modificări au loc în profilul identitar. 4 La fel se întâmplă și cu
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
majore evenimențiale (SĂ = schemă analitică axată pe tipuri de evenimente statice sau evolutive) și din alegeri de intenții enunțiative (SAC = scheme analitice construite), care însoțesc și controlează permanent enunțarea. Acest model al parcursului enunțiativ al lui Pottier depășește analiza lexicala descriptiva pentru a pătrunde într-o semantica a predicației (SP = schemă predicației cu cinci variabile: existența З, trăsături α, localizare λ, proces cognitiv μ și activitate β), atrăgând implicit o teorie semantica a actanților/ rolurilor tematice (SE = schemă de interpretare) și
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
printr-o repoziționare, să realizeze o fuziune cu teritoriul corupt, astfel (re)modelând corpul spațiului românesc. ÎI.4.e. Coduri politice corporale mâna electorală Genèvieve Calbris (1990: 204) menționează faptul că gesturile au un rol important în geneză limbajului. "Comportamentul descriptiv nu poate fi disociat de limbaj. Ține de aptitudinea omului de a concepe realitatea în termenii unor simboluri verbale, simboluri gestuale sau imagini concrete" (Leroi-Gourhan, apud Calbris 1990: 204). Transferul dintre concret și abstract/ figurativ din înțelesul gesturilor impune o
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
event lines (AȘ = the analytical scheme focused on state or evolutive events) and of some enunțiative intențional choices (BAȘ= built analytical schemes) which will permanently accompany and control any statement. Pottier's model of the enunciative trajectory goes beyond the descriptive lexical analysis în order to proceed into a semantics of the predication (SP = the scheme of predication with five variables: existence З, traits α, localization λ, cognitive process μ and activity β). This implicitly triggers a semantic theory of actants
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
semiotica, mentalități, Mariana Net Lingvistică pentru textul literar, Dominique Maingueneau Periferia textului, Philippe Lane Pragmatică pentru discursul literar, Dominique Maingueneau Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc Textele: tipuri și prototipuri, Jean-Michel Adam Textul descriptiv, Jean-Michel Adam, André Petitjean Timp și limbaj. Introducere în lingvistică lui Gustave Guillaume, Iulian Popescu Tratat de gramatică a limbii române. I. Morfologia, Cornel Dimitriu Tratat de gramatică a limbii române. ÎI. Sintaxa, Cornel Dimitriu În pregătire Semiotica discursului narativ
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
europeană, dacă au vreuna, ar trebui să fie neîndoielnic aceea de a deștepta la o nouă viață spiritul bizantin. Și, desigur, această țară și acest popor pot avea un viitor mare". În sfîrșit, o altă opțiune angajată pleda pentru neutralitatea descriptivă și compasiunea explicativă, întocmai ca în studiul recent al antropologului bulgar Bogdan Bogdanov: "omul acestor locuri nu este, în principiu, nici credincios în sens religios -, nici superstițios, fiind gata să rîdă de cei care exagerează în credința lor. Religia nu
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
comunitare non-formale. Așadar, am avut completate 112 chestionare, toate fiind valide. Datele au fost introduse și prelucrate în programul SPSS. După prelucrarea lor avem următoarele rezultate, ținând cont și de ipotezele emise în cercetarea noastră: Ipoteza 1 (I1) Prin prelucrarea descriptivă a rezultatelor, se obțin următoarele pofile identitare în registrul celor trei dimensiuni majore vizate (implicare comunitară nonformală, orientare religioasă, suport social perceput), precum și a celorlalte variabile independente de status (vârstă, gen, vechime în organizație), redate în Tabel 3. Tabel 3
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Léon Stiénon, Willem Romelaere, Louis de Roubaix, ori Jules Thiriar 72. În fine, Facultatea de Stiinte, care a început cu cinci profesori, asistați de câțiva tineri, avea în 1834 numai șapte cursuri: matematici speciale, calcul infinitezimal și mecanică analitică; geometrie descriptiva; zoologie și anatomie comparată; botanica, mineralogie și geologie; fizică și chimie; astronomie; istoria științelor 73. Un an mai tarziu, programa de studii reunea matematicile superioare, teoria probabilităților, astronomia, fizică, chimia, mecanică analitică, mecanică celesta, fizică, chimia și mecanică aplicate artelor
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
mecanică analitică, mecanică celesta, fizică, chimia și mecanică aplicate artelor, zoologia, anatomia și fiziologia comparată, botanica și fiziologia naturală, anatomia vegetală 74. Legea din 1849 trecea în revistă o serie de domenii / ramuri ale matematicilor superioare (algebra, geometria analitică, geometria descriptiva, calculul diferențial și integral, teoria probabilităților și aritmetică socială), precizând totodată că fizica se studia în trei dintre dimensiunile sale (experimentală, industrială, matematica), ca și chimia (organică, anorganica, aplicată), iar botanicii i se adaugă și disciplină geografia plantelor 75. Că
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Prezentarea rezultatelor cercetării din această etapă este structurată în funcție de principalele categorii ce conduc la descrierea comunităților virtuale religioase de limba română. Partea finală a capitolului propune o tipologie a acestor forme comunitare ca rezultat al efortului de sistematizare a datelor descriptive analizate. VI.1. Scopul comunităților virtuale religioase Marea majoritate a comunităților virtuale religioase de limba română prezintă pe prima pagină sau într-un loc vizibil pe website o scurtă descriere în care sunt incluse scopul, misiunea, populația căreia se adresează
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
figură centrală a creștinismului, este natural ca El să ocupe un loc esențial în preocupările comunităților religioase din spațiul virtual, așa cum reflectă și rezultatele prezentei analize. În ceea ce privește contextul în care apare cel mai frecvent, dacă "Dumnezeu" este încadrat de termeni descriptivi, "Isus" se regăsește mai degrabă în relație cu verbe care desemnează acțiuni: a făcut (34), vine (12), mijlocește (10), a murit (28), a mântuit (8), a înviat (7), a iertat (5). Această diferență reflectă două moduri diferite ale membrilor comunităților
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]