2,278 matches
-
gâtul lui. Ah, teribil intrument tzambalul! A desferecat totul în mine. Mi-a căzut încet blana, mi-au alunecat șalvarii, mi-au pocnit cupele bustierei, căci n-aveam pe mine decât costumul național de harem, și am dansat goală și desculță pe acea zăpadă cernită direct din rai... Da, draga mea Catherine, a fost o veritabilă răpire pe care, cu siguranță, el n-o va uita niciodată. Și nici eu. Am făcut o pneumonie soră cu moartea. Aproape șase săptămâni n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
cumplit de el, de privirea lui catifelată, atât de pătrunzătoare, de tachinările și taifasurile lor de taină. Mai mult ca sigur, acum se pregătea să se mute sau se mutase deja la reședința de vară. Îl vedea ieșind dimineața devreme... desculț... simțind iarba plină de rouă a luncii... aspirând toate acele „poeme în stare născândă” din jur... îngemănându-și dublul alb cu apele negre ale lacului... În sfârșit, se îndură să desprindă pecetea și citi. Nicolae îl avertiza că avea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
care nu umblasem de multă vreme, am întors capul, obosit și nemulțumit, spre ușă: - Bună seara! Omul cu ochii de tâlhar iscoditor era înalt, sau părea astfel din pricina pieptului îngust și a umerilor strâmți, pe care abia-i puteai ghici. Desculț, cu picioarele negre de noroi până peste glezne, așa s-a oprit în dreptunghiul întunecat al ușii date de perete, încremenit militărește, părea un stâlp din vârful căruia detunau cuvintele jefuite din vocabularul meu răsuflat, de care m-am scuturat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Otakring-ul” vienez, acel sector de ucigătoare sărăcie în care acum câțiva ani încă, femei și copii, hămesiți de foame, se strecurau de-a lungul clădirilor negre cu aspect de cazarmă și leșinau pe străzi, istoviți de mizerie. Pe acolo umbla desculț micul Alfons în zdrențe, cu derbedeii mahalalei după el. Noaptea dormea prin canale, iar în răstimpuri scria poezii, sortite bineînțeles să fie înghițite de coșul revistelor de literatură. S-a pomenit între un tată paralitic și o mamă mereu bolnavă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
de febră, până când îmi dau seama că ceea ce caut este tot marea și atunci tai drumul prin locuri virane și grămezi de bolovani. În una din aceste inutile evadări cu pocăite reîntoarceri o văzui pe Amidé, în fundul unei curți. Era desculță, cu genunchii ușor îndoiți. Stătea în picioare, aplecată din șale, cu mâinile înfundate în apa din găleata puțului. Prea departe ca să-i pot desluși chipul, mă înclinai rezemându-mă cu coatele de zidul scund al curții. Ulița pietruită grosolan era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
patru fete violate în prima tinerețe apar la ușă, una după alta, în ordine cronologică. - Nemernicule! Spune cea dintâi cu accent berlinez, ținându-mi băiatul de mână. Hans îți seamănă leit. Pe băiat nu-l recunosc, așa cum stă în fața mea, desculț, cu picioarele degerate. Dar Wanda a rămas aceeași, cu ovalul chipului frământat ca din cocă. Era blândă în dragoste, ca oaia la tunsoare. - După ce m-ai necinstit, zice a doua, m-ai poftit în cafeneaua hotelului, unde ai citit revistele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
nu sunt beat, dar când doarme o femeie surdă, ai dreptul să tragi și cu tunul. Tocmai se pregătea să spargă sticla mică, în geamlâncul ușii, ca să arunce înăuntru un jurnal aprins, când cineva, de dincolo deschise. Era un copil desculț, în cămașă de noapte, largă și lungă până peste glezne. Intrarăm într-o bucătărie albăstrită de lumina lunii, estompată cu umbre și lumini discrete. Se distingea și cimentul crăpat de pe jos, și peretele acoperit cu plăci de faianță, cam până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
și a murit. Printre alte mărunțișuri se mai spune că picioarele moartei s-au umflat la „ris”; că i s-au mai rotunjit cu foarfeca pantofii decoltați, ca să poată fi încălțată, și ca să nu se creadă „dincolo” că fata umbla desculță pe lumea asta, între haimanalele înghesuite la pomană... Eu, Ferdinand Sinidis, mai am și alte slăbiciuni. Bunăoară atunci când trebuie neapărat să plâng, zic „scârț”, mă așez pe joben și scot panglici pe nas și pe gură. După fiecare spectacol, cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
l-a luat, 2. în vremea aceea, Domnul a vorbit lui Isaia, fiul lui Amoț, și i-a zis: "Du-te, dezleagă-ți sacul de pe coapse și scoate-ți încălțămintea din picioare!" El a făcut așa, a umblat gol și desculț. 3. Și Domnul a zis: "După cum robul meu Isaia umblă gol și desculț, trei ani de zile, ca semn și înștiințare pentru Egipt și pentru Etiopia, 4. tot așa și împăratul Asiriei va lua din Egipt și din Etiopia prinși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
lui Amoț, și i-a zis: "Du-te, dezleagă-ți sacul de pe coapse și scoate-ți încălțămintea din picioare!" El a făcut așa, a umblat gol și desculț. 3. Și Domnul a zis: "După cum robul meu Isaia umblă gol și desculț, trei ani de zile, ca semn și înștiințare pentru Egipt și pentru Etiopia, 4. tot așa și împăratul Asiriei va lua din Egipt și din Etiopia prinși de război și surghiuniți, tineri și bătrîni, goi și desculți, și cu spinarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
umblă gol și desculț, trei ani de zile, ca semn și înștiințare pentru Egipt și pentru Etiopia, 4. tot așa și împăratul Asiriei va lua din Egipt și din Etiopia prinși de război și surghiuniți, tineri și bătrîni, goi și desculți, și cu spinarea descoperită, spre rușinea Egiptului. 5. Atunci se vor îngrozi și se vor rușina cei ce își puseseră încrederea în Etiopia, și se făleau cu Egiptul. 6. Și locuitorii de pe țărmul acesta vor zice în ziua aceea: "Iată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
enșpea, pe sărmana fată târându-se înapoi la grec pentru o partidă dură de sex. Spuse: — Bravo, băiatu’! Și îi împinse bastonul în burtă, după care se îndreptă spre cele două femei. Lucy Whitehall se întoarse în casă. Audrey Anders, desculță, blocă trecerea. Arătă spre reverul lui Buzz: — E falsă. Buzz prinse accentul sudist din vocea fetei. Își aminti de bârfa de vestiar despre ea: când dansa, Va Va Voom Girl putea să-și rotească simultan, în direcții opuse, ciucurii cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
masala). Iată ce relatează un călător rus care a vizitat Iașiul în 1808 : „în spatele trăsurilor stau câte doi slujitori : unul din ei ține luleaua stăpânului său, cu un ciubuc lung. Boierii care umblă călare au în urma lor câte un țigan desculț, care fuge în urma calului [...]” (226, p. 403). Cam aceeași imagine descrie Prințul de Ligne în Iașiul anului 1788 : „Pipele foarte lungi din lemn de cireș înlocuiseră, la Constantinopol, pipele de lemn de iasomie [...]. Slugile acestor Domni [boieri] le duc [pipele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se înroșiră dintr-o dată. Așa pățea ori de câte ori se străduia să-și înăbușe furia sau înverșunarea. Padre, oprește-te! Ca pentru a se scutura de aceste cuvinte, Velasco începu să urce dealul. Văzându-l, indianca își lăsă copiii deoparte și alergă desculță în urma lui, ca o fiară după prada sa. Neînțelegând nimic, solii începură și ei să-i urmeze. Vă rog să rămâneți pe loc! strigă Velasco de la jumătatea dealului. Mă duc să-mi îndeplinesc datoria de părinte creștin, nu de tălmaci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
cum vameșii au comentat în rusește : “Mai bine îl împușcau și se termina odată cu el“. S-a atașat de măicuța Natalia Ilașcu, când a descoperit sărăcia de neimaginat in care se zbătea aceasta. A găsit-o pe mama lui Ilie desculță, umblând pe zăpadă, pentru că nu avea ce să încalțe; erau zile când nu pusese nimic în gură pentru că nu avea in casă nici o coajă de pâine; se încălzea, din cauza lipsei lemnelor de foc, cu nuielele pe care le rupea din
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
și Maica Domnului! Numai Ei, numai Ei ne dau puteri. Până în 2000 are să se aleagă ceva. (către noi) Ei, dacă nu vreți să vă uniți, să se unească Moldova și cu România, ce să vă fac?... Am să mă duc desculță. Iacă, mă vedeți, sunt desculță și am să mă duc așa în parlament și să-i întreb: faceți ceva, ori nu? ori ieșiți toți afară! Așa am să le spun. Sunteți niște împiedicați, și nu are cine tăia piedica. Da
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
numai Ei ne dau puteri. Până în 2000 are să se aleagă ceva. (către noi) Ei, dacă nu vreți să vă uniți, să se unească Moldova și cu România, ce să vă fac?... Am să mă duc desculță. Iacă, mă vedeți, sunt desculță și am să mă duc așa în parlament și să-i întreb: faceți ceva, ori nu? ori ieșiți toți afară! Așa am să le spun. Sunteți niște împiedicați, și nu are cine tăia piedica. Da, da, suntem niște împiedicați! Iată
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
soția, Nicolae Dabija, Ioana Irimia, Laurenția Poenaru, Vasile Fluturel, Ninela Caramfil, Nina Revuleț, Maria Mocanu, Anișoara Ciubotaru, Dumitru Diaconu. Un grup numeros. Trăia și ștefan Ilașcu, tatăl patriotului. A rămas antologică acea fotografie în care măicuța Natalia Ilașcu, cu picioarele desculțe, îl ia de mână pe Prințul Paul de România, care stătea pe scaun lângă cuptoraș, simbol al unei bune gospodării. Tot aici pe scaun, lângă prinț, era și tatăl patriotului, ștefan Ilașcu. O dată cu acel tablou a vrut să i se
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
i se acorde premiul, motivând că, datorită revoluției anticomuniste din Ungaria izbucnite chiar în acel an, ar crea probleme României ca țară din blocul celor socialiste. Din delegația română făcea parte și Zaharia Stancu care, ulterior, și-a tradus romanul "Desculț" în nenumărate limbi, în speranța că a găsit rețeta de a intra el în vizorul juriului Nobel. Asta-i versiunea Nobel a poveștii românești cu capra vecinului, anticipând prin gestul lui Zaharia Stancu schimbarea din perioada postdecembristă: să moară vecinul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
tuturor facerilor și prefacerilor, spinii apărării dar și al atacului în bătaia vântului, platoșă și sabie. Lasă, rogu-te, pentru cititorii revistei noastre un vers (sau un poem) pe care li-l dedici numai și numai lor...! Qui tacet Umblând desculț printre cioburi de fraze cuvântul îmi taie necuviința literelor călcate desculț. Urlați oameni, urlați! Poeții nu-s născuți cu cizme; își fac opinci din strigătele voastre. Piatra Neamț Boppard, 21 noiembrie 9 decembrie 2012 (Revista "Conta", nr. 12, 2012) Cassian Maria
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
bătaia vântului, platoșă și sabie. Lasă, rogu-te, pentru cititorii revistei noastre un vers (sau un poem) pe care li-l dedici numai și numai lor...! Qui tacet Umblând desculț printre cioburi de fraze cuvântul îmi taie necuviința literelor călcate desculț. Urlați oameni, urlați! Poeții nu-s născuți cu cizme; își fac opinci din strigătele voastre. Piatra Neamț Boppard, 21 noiembrie 9 decembrie 2012 (Revista "Conta", nr. 12, 2012) Cassian Maria SPIRIDON Între a vâna cu Enkidu lei în junglă și a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
peste garduri sunt probe atletice. * Cine moare primul nu mai participă la înmormântarea celorlalți. * Premiantul nu este neapărat primul la învățătură. * Văzută pe dos, lumea în care trăim ni se pare normală. * Numai cine merge pe jos rupe încălțările. * Mersul desculț pune în valoare spinii. * Mersul cu mașina e o ședere mecanică. * Numai marile personalități se cred oameni obișnuiți. * Pierde-Vară este un Târâie-Brâu care Taie-Frunză la câini. * Clopoțelul anunță începutul pauzelor, dar și sfârșitul lor. * Cataloagele nu sunt depozite de note
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
îi îndeamnă. * Omul știe multe, dar cunoaște puține. * Prin telefon se fac cele mai... sincere declarații. * Pe micul ecran poți debita orice: nu se sparge. * Calcă pe urmele părinților: merge în șir indian. * Țărănimea este talpa cu care țara merge desculță. * Împărțirea în clase sociale este o instigare nemascată la ură. * Eu sunt eu în măsura în care alții mă recunosc. * Întotdeauna stăpânul are convingerea că el cunoaște mai bine care sunt nevoile supușilor. * Demnitatea în umilință nu e același lucru cu umilința în
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
frunză, frunză de-arin / Mult mă despică tăcerea de spin / Veștedă frunză, frunză de vânt / Ce greu îmi vine să nu mai cânt. // Salcie verde, verde de rouă / Lacrima ierbii mă rupe în două / Iederă verde, verde de soc / Veșnic desculță alerg prin noroc. Galbenă frunză, frunză de viță / Mult mă adulmecă toamna pestriță / Galbenă frunză, frunză de vânt / Albă se sparge lumina-n cuvânt” (Mihaela Șorodoc, Cântec, octombrie 1992, p. 7); „Adolescență păgână, / Veșnică nevoie de zbor, / Te izbești de
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
în câteva pagini, povestea Murei este educativă pentru copiii de astăzi, care au tot ce visează dar care nu depun nici un efort pentru asta, considerând că totul li se cuvine. Numai întorcându-ne cu gândul la vremurile când copiii mergeau desculți la câmp, înfruntau setea și arșița, acasă întrețineau gospodăria și se întreceau în cele mai diverse munci artizanale care să le îmbunătățească și îmbogățească viața, putem să ne închipuim viața tinerilor la începutul veacului al X X -lea, după primul
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]