1,941 matches
-
și așa, cu buzele țuguiate pe mucul îngălbenit, ar fi sugerat duhovnicie, dacă n-ar fi fost privirea fixă și mijită, aducând mai degrabă cu a unui măcelar care cumpănește cum să potrivească hartanul pe butuc, pentru ca satârul să-l despice dintr-o lovitură. Iar imaginea asta de gâde duhovnicesc era întregită de o smuceală din umăr și din cap, care ducea, cam o dată pe minut, tâmpla spre claviculă. Fiecare smuceală era însoțită de un icnet la care, auzindu-l, cheliosul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
-o așa împuținată, cu privirile căzute și umerii strânși, ieși de după grilaj și o conduse până la ușă. Ești un om cumsecade, îi zâmbi ea. Am avut noroc cu dumneata... Ca și cum ar fi sfâșiat perdeaua Templului. Ca și cum un trăsnet ar fi despicat brazii cu două vârfuri. Ca și cum și-ar fi scris numele cu pickhammerul pe dalele de piatră. Maca își ambală motocicleta, bucurându-se de zgomotul care izbucnea, se izbea de pereți și apoi pornea mai departe, ducându-se haihui, în ecouri
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ce ducea la Liceul „Al.I. Cuza“ și la șoseaua spre Adjud, adică dintr-un capăt în altul al orașului, toate străzile erau mărginite de castani. Cum însă mai erau și străzi de traversat, iar ici-colo câte un castan fusese despicat de fulger sau doborât de vânt, își inventară regula celor o sută de frunze. Așa își numiră jocul. Punctul de plecare era primul castan din fața Gării. Puteai să alegi ce trotuar vrei, dar cel din stânga era mai avantajos, căci mergea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cu îndemânare peștele cu o panglică roșie. — În picioare! Călugărul bătrân mă trage în sus și mă apucă de mâna dreaptă. Înainte de a-mi da seama ce se petrece, mi se pune un cuțit în mână și sunt forțată să despic peștele. An-te-hai și călugărul cel tânăr mă sprijină cu genunchii și cu brațele ca să nu mă prăbușesc. Un cap galben de porc e adus pe o tavă mare. Călugărul bătrân îmi spune că aparține porcului care guița mai devreme. Numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
gropile, se săpau mereu noi fântâni de exploatare a sării. În perioada de care ne ocupăm, principalul mijloc de muncă al lucrătorului devenise ciocanul, care înlocuise toporul. Cu ajutorul lui se făceau șanțuri mici pe straturi de sare, care erau apoi despicate cu ajutorul unor pene de fier. Transportul sării din interiorul gropilor către suprafață se făcea printr-un dispozitiv numit crivac, pus în mișcare prin tracțiune animală. În acea perioadă, tehnica extragerii sării în Moldova a rămas la nivelul prezentat mai sus
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de educatoare pentru viitorii cetățeni. Programele sunt adaptate cu grijă acestei meniri viitoare de soție și mamă. Disciplinele care au în centru reflecția, precum filozofia, sunt considerate inutile, chiar periculoase: doar nu era de dorit ca femeile să ajungă să despice firul în patru! La fel, latina și greaca, obligatorii pentru a putea participa la prestigiosul bacalaureat, lipsesc și ele, ca dintr-o pură întâmplare, din programele de studiu. În ciuda a toate, mișcarea fusese declanșată. Mai instruite, mai cultivate, tinerele femei
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ce părea închegată și fără greș, o luă pe uliță în sus, iar eu pe uliță în jos. După ce mântuirăm sute de pași, fără a auzi niciun pocnet de grinzi cerești în înalt, ne oprirăm. Tăria albastră nu s-a despicat. Ne-am apropiat iarăși unul de celălalt. «Mergea cerul cu tine?» îl întreb. «Mergea», zice Adam. «și cu mine mergea, răspund eu, dar atunci de ce nu crapă în două?»” (L. Blaga - Hronicul și cântecul vârstelor) Ghid de lucru: 1. Rezumă
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Explică sensul formulei „zău curat”. 7. Prezintă succint portretul lui Adam al Vicii. 8. Identifică naratorul și motivează utilizarea persoanei I. 9. Motivează utilizarea unui alt mod de expunere în text. 10. Prezintă atitudinea copiilor după eșuarea încercării de a despica bolta.
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
nu era nimeni în preajmă s-o ajute. M-am apropiat de casă, dar am luat-o la goană îngrozit. Apoi m-am întors și am intrat. "Ajută-mă, ajută-mă, Giandomenico, mor, mor, carnea mă frige, inima mi se despică"34. Am început să plâng, am alergat afară și am bătut la toate porțile, nimeni, toți erau la câmp. Așa că m-am întors înapoi la Giuseppa care mi-a spus să iau cuțitul din bucătărie și s-o ajut să
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
depășită, întrucât ea este subiect de cunoaștere. Conștiința modernă este antinomică, potrivit gândirii kantiene; chiar dacă opozițiile sunt nefericite, simțul filosofului pentru caracterul antinomic al rațiunii este de o precizie și de o tărie clasică. Rațiunea fragmenteză universul; ea desface și despică totul, vindecarea existenței fiind realizată de gândirea ascetică, cea purtătoare de Dumnezeu. Deci, antinomia este rezultatul fragmentării universului prin rațiune, iar împăcarea și unitatea lui nu se realizează decât dincolo de rațiune. S-ar putea spune, în dogmă, dar nu în
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
adevărat important în loc să organizeze aceste studii?”. Este posibil ca nouă să ni se pară că rezultatele sunt extrem de importante și că au implicații de valoare deosebită, dar unei persoane ocupate care are putere de decizie i se poate părea că despicăm firul în patru și că ocolim munca, de fapt. De multe ori, cea mai bună abordare este tratarea problemei în mod direct, spunând: „Acest studiu este important deoarece...”. Sau le putem explica persoanelor interesate care erau celelalte ipoteze posibile și
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
eu absolut, în aceeași identificare a sinelui cu ceilalți: Totul este eu însămi/ Dați-mi o frunză care să nu-mi semene/ Ajutați-mă să găsesc un animal/ Care să nu geamă cu glasul meu/ Pe unde calc pământul se despică/ Și morții care poartă chipul meu/ Îi văd îmbrățișați și procreând alți morți". (Legături), chiar dacă "Apocalipsa este aici individuală"82. Considerându-l "volum cu adevărat caracteristic poetei"83, Nicolae Manolescu evidențiază "discursul devenit aproape exclusiv moral, liber prozodic (decasilabii iambice
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
numai poemul citat de Al. Piru, ci și cel care urmează: "Frumoasă și perfectă ca moartea-n care toate/ se adună cu-nveliș, îți jinduim toți clipa/ când goală-n fața noastră vei apărea lucind/ O, urletul cu care te despicarăm, moarte!/ O, sângele pe buze, al primului hymen!/ Prima fecioară a omului". Obsesia morții, ipostaza sentimentală și nostalgică este într-un fel bacoviană: "Goală, soru-mea se-ntinde,/ Și o aud gemând. Îi pipăi clar obrazul și urlu" sau " Va veni
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
oceanul, fluviile, iar cutare lucrurile microscopice, pomenind de moleculă și de atom. în literatura romînă, cuvîntul din urmă figurează mai întîi în Istoria ieroglifică, unde e definit astfel: „Lucrul carele într-alt chip sau parte nu să mai poate despărți, despica, tăia, netăiat”1). Lui Cantemir îi place să se joace cu vorbele care exprimă tot ceea ce-i mărunt 2). Dar, în ciuda dimensiunii lor, „atomurile” sînt, pentru el, ceva serios, care îi evocă nașterea și moartea ca procese perpetue, schimbarea și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
înainte în „Almanahul «Adevărul» și «Dimineața» pe anul 1913”. Ambele încep cu pretextul întoarcerii acasă, noaptea, după apăsătoare reflecții de inși singuratici. Schița lui Pora: „Mă întorceam acasă învăluit în singurătatea nopței ușor tulburate de vînt. încolo nici un zgomot nu despica tăcerea prin care însuși zgomotul pașilor mei pierea, ca zgomotul impalpabil al unei ființe nemateriale. Și revenindu-mi gîndul tors o seară întreagă în taciturnia unei visări de izolat, nu-mi auzii cuvîntul rostit cu glas tare și căruia cineva
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
recognoscibil, ci și substanța lui de fond, îndatorată profund dialecticii Eros-Thanatos: "!frumoasă și perfectă ca Moartea-n care toate/ se-adună cu-nveliș, îți jinduim toți clipa/ când goală-n fața noastră vei apărea lucind:/ o, urletul cu care te despicarăm, Moarte,/ o, sângele pe buze al primului hymen!" (Prima fecioară a omului). Prezență dominatoare în teritoriul poetic circumscris între primul Rod și ultimul Jeu d'Amour, moartea, "cuvântul acesta atât de perfect", apare frecvent antropomorfizată: o întâlnim în ipostază de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în contemplație tematizează, între altele, acea profunzime de esență a simplității aparente din discursul culturii antice, pe care autoarea își dorește parcă a-l fi moștenit aproape genetic: "N-am știut niciodată ce înseamnă să fii sărac./ Când s-au despicat stâncile, cu trosnet,/ eu m-am strecurat în inima lor./ Nimeni nu mă vedea./ Stâncile se balansau, la stânga și la dreapta./ Apusul soarelui a venit ca o pisică arămie / să-mi toarcă la ureche./ Am ascultat.// Zeițele s-au/ dezgolit
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
dă un relief colțuros dezastruoasei stări românești de fapt: "generații de avortoni/ nu, păsărilor acestora/ nu li s-au retezat picioarele ci aripile// dar tot păsări ale singurătății se numesc// deși umplu străzile piețele cinematografele/ zgârie-norii// (...)// poate dacă am fi despicați/ s-ar găsi tezaure coclite/ aruncă țăranul grâul și ard/ flăcări verzi pe comoară// galbene apoi/ tăiate cu secera" (patmos); "să nu te miri dacă ai să vezi papagali colorați/ pe umerii oamenilor politici" (să nu te miri); "în galați
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
rezuma pe scurt la stabilirea obiectivelor pe termen scurt, mediu și lung în ceea ce privesc solicitările fizice vizate, la organizarea activității pe baza unui plan minim și la fazele respectării planului. Evaluarea în jogging am putea-o limita (nedorind să „despicăm” conceptul) la procentul în care obiectivele planificate au fost atinse, la raportul dintre resursele investite (timp, energie, implicare psihoafectivă) și rezultatele obținute (starea de bine, kilogramele în minus, ținerea sub control a unei afecțiuni, creșterea capacității de efort etc.). Practic
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
fenomene din natură, care prin corelare pot fi puse în legătură cu fenomenul științific, va duce la delimitarea de către elevi a producerii și descrierii literarea a fenomenului respectiv. De exemplu, la lecția „Furtuna”, de Calistrat Hogaș, explicarea în detaliu a trăsnetului care „despica bolta în două” se poate face astfel: trăsnetul este o descărcare electrică în atmosferă, însoțit de o lumină vie și de un zgomot puternic care are loc între doi nori încărcați electric diferit sau între un nor și pământ. În cadrul
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
de important ca să necesite o discuție. Ar fi curios să denunțăm în mod repetat insuficiențele anchetelor administrative și să nu discutăm divergențele între rezultatele celor două echipe științifice 20. Nu-i vorba de vreo ciondăneală între oameni de știință care despică firu-n patru, ci o rară ocazie de a arăta cititorului cum este abordată o problemă de către două echipe la fel de respectabile. Divergențele privesc aici frecvența faptelor de violență, pe care echipa noastră o consideră mai ridicată decât cea semnalată de Marie
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
succesiune de măști îl anunță pe adevăratul D., acela al cortegiilor comic-funerare, al peisajelor cu arlechini și jucători de zaruri. „Soarele negru” al lui Baudelaire și corbul lui Poe sunt figurile tutelare ale acestor tablouri încremenite: totul e dublu („omul despicat în două” din Abel), lumea și sinele sunt imperii ale întunericului, iar răul (sugestia crimei e adesea prezentă) se repetă fără încetare. Conștiința revenirii acestui spectacol al răului și al absurdului aduce, în plan estetic, ironia și livrescul, oscilând între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
se prăvălesc, se rostogolesc pe o pantă de deal. Oameni ciocnindu-se unii de alții printre arbuștii rari. Unealta lovește vita între coarne, animalul cade pe ciment. Soldați în mantale care se opresc din alergare și ochesc cu grijă. Măcelarul despică gâtul vitei cu un cuțit lung și foarte ascuțit care intră ca în unt. Sângele bufnește, mult și negru, părând că nu se va termina înainte de a inunda totul. Oamenii dărâmă un gard în fuga lor disperată. Soldați într-un
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
g zahăr pudră, 250 g sirop de fructe, zahăr vanilat, puțină sare, 200 ml ulei Ouăle se bat cu 300 g lapte, făină, 100 g zahăr tos, vanilia și coajă de portocală, rezultând o compoziție. Portocalele curățate de coajă se despică în felii și fiecare felie se dă prin compoziție, apoi se pun la prăjit în ulei încins și se rumenesc pe amândouă părțile. La sfârșit, se servesc reci și pudrate cu zahăr și sirop de fructe. GOGOȘELE CU ZMEURĂ 4
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
formate dintr-un număr variabil de flori (4) 6-10 (20). Florile (foto. 4) sunt lungi de 2-3 cm, cu pediceli păroși, lungi de 3-6 mm. Caliciul este tubulos campanulat, până la 15-nervurat, verde sau violaceu, lung de 9-10 mm. Acesta este despicat până la jumătate în două labii, în lungul nervurilor și pe margini fiind creț, păros. Labiul superior este egal cu cel inferior, tridințat, cu dintele median mai scurt și cel inferior bidințat; toți dinții sunt triunghiular lanceolați și aristați. Corola este
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]