2,337 matches
-
specii. Și, alături de grâu-șoarece-pisică-vreun șacal care-i devorează hoitul-și lanțul de microscopici descompunători, intervine și puricele care, sugând sângele pisicii, leagă șoarecele direct de acei descompunători. Noi specii? Asta se cheamă creșterea biodiversității, chiar dacă În forme pe care le detestăm; pisica rabdă cu stoicism prezența puricelui, căci nu vrea să devină altceva decât pisică. Noi, care ne vrem zei, transformăm, antropomorfizând, o realitate a lumii, cât se poate de benefică, Într’o fabulație gen greierele și furnica, ceva demn de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
palatul Împăratului În ochii căruia se uită oblu; pentru că nu s’a lăsat pervertită, dresată precum bietul câine care-i face sluj, ci-l sancționează cu gheruța ori de câte ori ceva nu-i e pe plac. ...Desigur, nu doar iubesc, dar și detest. Detest - paradoxal - ecologismul, pentru că entuziasmul În care acesta excelează rămâne În aer, lipsit de fundamentul cunoașterii ecologiei. Detest vânătoarea, deși asta ne-a deschis drumul umanizării, civilizării - à propos: câtă mitologie, literatură, artă a inspirat, plătind cu viața lui, vânatul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Împăratului În ochii căruia se uită oblu; pentru că nu s’a lăsat pervertită, dresată precum bietul câine care-i face sluj, ci-l sancționează cu gheruța ori de câte ori ceva nu-i e pe plac. ...Desigur, nu doar iubesc, dar și detest. Detest - paradoxal - ecologismul, pentru că entuziasmul În care acesta excelează rămâne În aer, lipsit de fundamentul cunoașterii ecologiei. Detest vânătoarea, deși asta ne-a deschis drumul umanizării, civilizării - à propos: câtă mitologie, literatură, artă a inspirat, plătind cu viața lui, vânatul... -, pentru că
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
care-i face sluj, ci-l sancționează cu gheruța ori de câte ori ceva nu-i e pe plac. ...Desigur, nu doar iubesc, dar și detest. Detest - paradoxal - ecologismul, pentru că entuziasmul În care acesta excelează rămâne În aer, lipsit de fundamentul cunoașterii ecologiei. Detest vânătoarea, deși asta ne-a deschis drumul umanizării, civilizării - à propos: câtă mitologie, literatură, artă a inspirat, plătind cu viața lui, vânatul... -, pentru că nu ne mai confruntăm direct cu animalul, căruia Îi deveneam la fel de lesne vânat, ci interpunem o pușcă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
viața lui, vânatul... -, pentru că nu ne mai confruntăm direct cu animalul, căruia Îi deveneam la fel de lesne vânat, ci interpunem o pușcă, devenind foarte viteji cu degetul pe trăgaci (vai de izmenele noastre când pe țeava puștii se nimerește un „rateu“). Detest, cel mai mult, pescuitul, deși nimic nu-mi place mai mult decât peștele, ca și pisicii, pentru că ăsta Înseamnă ademenirea unui animal flămând - ce pleonasm! toată Natura e flămândă, iar ăsta e motorul vieții ei, implicit a evoluției - pentru a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a abandonat așa, lăsându-mi doar câteva cuvinte scrise. Mi se pare o mare trădare, și o lașitate, pe deasupra. Mă simt sufocat de disperare. Nu mai reușesc să aud vocea mării, nici să văd albastrul cerului. Am început să-mi detest casa și să mă închid în fiecare zi tot mai mult în mine însumi. Nu mai vorbesc cu nimeni. Viețuiesc în această condiție alienantă, în care sfârșesc prin a-mi deveni străin mie însumi. Încerc să mă pierd în neant
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
demolator de-a dreptul. Am învățat în acei ani ce important este să îți aduci propria persoană în fața învățăceilor, cu poveștile, pasiunile, stângăciile proprii, să nu îți fie frică să te comunici, să te transmiți așa cum ești. Am învățat să detest postura dascălului anonim, care își disimulează trăirile, propriile parti-pris-uri și experiențele de viață pentru a fi educatorul ready-made. Orele de engleză erau cadrul perfect pentru a vorbi, în engleză, evident, despre cărți, despre filme (eram cu toții de acum relativ buni
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
marcante ale societății civile se comporta execrabil în privat. Am auzit atunci cuvinte din perioada maidanului cu cheia la gât pe care le uitasem și am înțeles privirea coborâtă a colegei. Șeful nostru suferea de o formă extremă de misoginism. Detesta femeile și în special pe cele aflate pe picior de egalitate cu el. Am aflat asta mai târziu, de la persoane ce au împărțit același decor de televiziune cu domnia sa. Cred că atunci am început să devin realmente sensibil la problemele
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
nega toate aspirațiile mele culturale, constrângându-mă să fac ore și ore de obiecte tehnice, fizică, chimie, electrotehnică, mecanică. Am fost mereu un străin, considerat un pic ciudat de către colegi și profesori. Dacă ne gândim în termeni de gen, am detestat acea școală (chiar dacă am găsit și buni prieteni) pentru că acolo se respira o atmosferă - cum s-ar spune în Italia - de "cazarmă". Nu mi-au plăcut niciodată mediile exclusiv masculine, cazarma, barul, echipa sportivă. Am încredere doar în cele feminine
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
din familie; ca și alți bărbați de astăzi a trebuit să mă ocup de alte persoane. Și din acest motiv nu mă regăsesc în reprezentarea experienței tipice patriarhale. Sunt obișnuit să fac singur, chiar dacă nu-mi place; nu atât pentru că detest munca domestică, ci pentru oboseala de a munci și în același timp să trebuiască să te îngrijești de casă. În Italia, fenomenul a fost definit "dubla prezență" a femeilor, în casă și la muncă; este o experiență pe care am
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
80 ai perioadei comuniste: Am învățat în acei ani ce important este să îți aduci propria persoană în fața învățăceilor, cu poveștile, pasiunile, stângăciile proprii, să nu îți fie frică se te comunici, să te transmiți așa cum ești. Am învățat să detest postura dascălului anonim, care își disimulează trăirile, propriile parti-pris-uri și experiențe de viață pentru a fi educatorul ready-made (Reghina Dascal). Alte câteva fragmente selectate din textele autorilor sunt relevante pentru această axă tematică cu atât mai mult cu cât pot
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
casei, bărbatului și al copiilor. Din acea primă răscruce de viață, am purtat o stavilă mentală: dragostea pentru un bărbat și dragostea pentru înțelepciune nu pot fi trăite, intens, deodată (Lavinia Betea). • Dacă ne gândim în termeni de gen, am detestat acea școală (chiar dacă am găsit și buni prieteni) pentru că acolo se respira o atmosferă - cum s-ar spune în Italia - de "cazarmă". Nu mi-au plăcut niciodată mediile exclusiv masculine, cazarma, barul, echipa sportivă. Am încredere doar în cele feminine
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
gen non-stereotipe: Ca și alți bărbați de astăzi a trebuit să mă ocup de alte persoane. Și din acest motiv nu mă regăsesc în reprezentarea experienței tipice patriarhale. Sunt obișnuit să fac singur, chiar dacă nu-mi place; nu atât pentru că detest munca domestică, ci pentru oboseala de a munci și în același timp să trebuiască să te îngrijești de casă. În Italia, fenomenul a fost definit "dubla prezență" a femeilor, în casă și la muncă; este o experiență pe care am
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
în timp ce le dau frâu liber, ce stau mărturie a faptului că sunt un adevărat român. * Dintre comunitățile cu care istoria ne-a făcut să locuim în granițele aceleiași țări am ajuns să preluăm mai multe de la cei pe care-i detestăm cel mai tare. Semn că existența lor alături de noi nu este întâmplătoare. * Ca români ne leagă doar datul lingvistic, contextul geografic și bruma de istorie la care apelăm pentru a ne identifica rădăcinile, deseori trucând-o. * Dorința de autenticitate este
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
sufletul n-ar avea nici un contur. * A murit prematur un admirabil coleg, ce și-a dedicat viața cercetării istoriei și întemeierii unei școli de Bizantinologie. Îi supraviețuiesc lucrurile făcute cumva împotriva inerției și indiferenței unei mari părți dintre colegi. Discret detestat în timpul vieții pentru ambițiile sale și pentru modalitatea de punere a lor în practică, pleacă stimat tocmai pentru insistența de a-și împlini destinul. Semn că merită sacrificată popularitatea în beneficiul idealurilor, sensul unei vieți reușind să se împlinească și
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
întâi un chestionar pentru măsurarea preferinței pentru consistență. Exemple de itemi conținuți de această scală: • A avea două idei contradictorii vă provoacă un disconfort deosebit Deloc de acord 1 > 9 Complet de acord • Nu vă plac oamenii care declară că detestă emisiunile de varietăți, dar le urmăresc frecvent Deloc de acord 1 > 9 Complet de acord Într-un prim experiment, unui număr de 72 de subiecți (studenți la Université de Provence) li se cere să completeze chestionarul astfel încât să dea o
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
a vorbi în public despre pelerinaje la radio și televiziune. Indiferent de context, două întrebări reveneau de fiecare dată din partea interlocutorilor mei: cum se explică apariția și evoluția spectaculoasă a pelerinajelor, cum văd eu ca „specialist” (în treacăt fie spus, detest suprautilizarea grăbită a acestui cuvânt) „viitorul” pelerinajelor în România. De fiecare dată, evitam să dau un răspuns clar și concret. Oricum, în graba clasificatoare a mass-mediei românești, dornică de sentințe definitive, cine ar mai fi avut timp să reflecteze oare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
-și facă autocritica, Gheorghiu-Dej constata că acesta nu își îndeplinise sarcina principală, aceea de a condamna fără drept de apel "șoviniștii români", principalii responsabili în optica partidului de tulburările naționaliste petrecute în zona Clujului. Se știe că populația transilvăneană română detesta guvernul Groza, în timp ce maghiarii, cărora partidul le oferise numeroase concesii pentru a le câștiga sprijinul, îl aprobau (Șandru: 2007). Un alt minus al discursului lui Pătrășcanu rezidă în afirmațiile făcute în plan internațional (recuzarea atitudinii "revizioniste" a guvernului maghiar), pentru
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
la un fel de leninism post-revoluționar fascistoid (leninism romantic) de-a dreptul grotesc și, în ultimii ani dinaintea revoluției din 1989, eminamente xenofob. Nemaifăcând nici o distincție între inamicii săi naționali și cei ideologici (Shafir: 1989a, 3), regimul ceaușist a sfârșit detestat atât de către statele capitaliste, cât și de statele "frățești", socialiste, într-o lume pe care practic nu a mai înțeles-o și cu care nu mai avea nimic în comun. Să nu uităm însă că fundamentele acestei orientări au fost
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
el, pentru că era mai muncitor: „Măi, Ceanca, uite, ți-am adus o bucată de pâine. Îți mai trebuie ceva?” - „Mi-e dor de acasă” - „Lasă că mergem noi și acasă”. Adică erau niște condiții În care nu puteai să-i detești pe unii sau să fii supărat pe alții, chiar dacă făceau niște boacăne... - Care au fost lucrurile de care deținuții În general erau Înspăimântați sau scârbiți? Dacă unul fura de la altul era ceva... - Era ceva detestabil. Eu nu am văzut furând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ca să nu cădem în bigotism, confundând scopul cu metoda. Domnul general Mihail Iliescu și alți locatari Funcția ce o deținuse echivala, după spusele dânsului, cu titlul de vicerege al Transnistriei. Ofițerii superiori criminali de război care erau în cameră îl detestau pentru atitudinea slugarnică pe care o avusese față de Antonescu și rege. Nici unul dintre ei nu stătea de vorbă cu dânsul. Dar având peste 60 de ani, bolnav, copiii îl ajutau, mai ales cei care dormeau lângă dânsul: Stamu, Nour, Vanghele
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
reușeam să ne menținem în încrâncenarea împotriva căderii și morții. Domnul Puiu Teodorescu, din fața mea, mi-a șoptit: Ce bine-mi pare că v-am cunoscut. Vă rog să mă iertați pentru ceea ce vă spun acum: să știți că vă detestam! Și să mai știți, domnule Maxim, că lumea, și când spun aceasta nu exclud aproape pe nimeni, nu numai că nu vă cunoaște, dar este așa dezinformată, încât acum, când sunt aici cu dumneavoastră pe pragul morții, îmi dau seama
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ar fi putut altfel Brătienii să formeze un stat? Junimiștii nu recunoșteau că acele "forme fără conținut" (adică instituțiile occidentale) erau absolut necesare inițierii integrării naționale, sociale și culturale în concernul națiunilor europene. Iorga îi ura pe liberali și le detesta politica. Cu toate acestea, intelectualitatea liberală se considera suficient de pregătită, mai progresistă decît îi considerau chiar și pe socialiști! Această intelectualitate se vede în măsură să remodeleze societatea românească, modernizînd-o după modelul francez 24. Inevitabilul rezultat a fost o
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
îmbrăcau altfel și aveau o ură neîmpăcată pentru gentili. Erau străini și cuceritori, neavînd nici un sentiment față de România și nu făceau nici un sacrificiu față de ea. Iorga nu considera toate acestea drept o persecuție religioasă sau rasială, pe care, personal, le detesta. Pentru el erau în joc existența națională și caracterul românesc al României 20. Iorga (chiar și Cuza) și mulți alți români îi simpatizau pe evreii sefarzi din România. Iorga și-a manifestat întotdeauna preferința față de ei, considerîndu-i latini și afirmînd
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
rasă" și "idee". Prin "sol", Iorga înțelegea pămîntul în care își are rădăcinile un grup de oameni care devin o națiune și care a fost modelat printr-un proces organic. "Rasa" era un neam în sensul cuvîntului spaniol raza. Iorga detesta rasismul sub orice formă și îl respingea categoric. Naționalismul lui Iorga era un naționalism cultural, ca și cel al lui Ernest Renan, care susținea că națiunea este sufletul unui popor care a cunoscut o glorie comună în trecut și simte
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]