4,964 matches
-
și în special operei lui Ion Barbu și Al. A. Philippide. Noutățile propuse în interpretarea operei celui dintâi provin din considerarea unitară și organică a poeziei, diferită de abordarea tradițională pe etape. Principalele teme și simboluri sunt astfel văzute în devenirea lor și urmând îndeaproape poetica explicită a lui Ion Barbu. Lui Al. A. Philippide îi consacră în 1985 o micromonografie. Cartea identifică și interpretează temele și imaginile-cheie ce definesc un poet al absolutului și al „căutării nocturne”, al „visului ca
GIBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287278_a_288607]
-
literatură, cercetător la Muzeul Literaturii Române, redactor la „Manuscriptum”, „Albina”, „Seara”, „România viitoare”, „Dimineața”, Editura Pro. Debutează publicistic la „Viața românească” și colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Convorbiri literare” ș.a. Cartea de debut a lui G., Trilogia Moldovei și devenirile arhetipului (1996), este o aplicație eseistică, în genul criticii arhetipale, la trilogia dramatică alui Barbu Delavrancea. În Eminescu la infinit (1997) discursul critic se întemeiază pe acceptarea premisei care identifică în poet un „formator de programe (poetice, sociologice, ideologice) și
GOCI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287303_a_288632]
-
-l pe Eminescu, poeții Tudor Arghezi, G. Bacovia, Lucian Blaga, Ion Barbu și Nichita Stănescu, echivalați simbolic cu elementele fundamentale (Pământul, Apa, Focul, Aerul, Cuvântul). Din acest nucleu sunt derivate „seriile tipologice”, structurate dincolo de tabloul diacroniei. SCRIERI: Trilogia Moldovei și devenirile arhetipului, București, 1996; Eminescu la infinit, București, 1997; Arghezi între infinituri. Eseu despre religiozitatea omului necredincios, 1997; Romane și romancieri în secolul XX, București, 2000; Geneza și structura poeziei românești în secolul XX, București, 2001; Mileniul al III-lea și
GOCI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287303_a_288632]
-
declarație de independență intelectuală. Aspirația spre sinteză a lui G. este certificată și de lucrarea Romanul realist în secolul al XIX-lea (1971), scrisă în colaborare cu Sorin Alexandrescu, acesta semnând secvența despre realismul critic. Sistematizat cu rigoare, studiul acoperă devenirea prozei romanești în secolul al XIX-lea, direcționându-și expunerea asupra unuia dintre constituenții tradiționali ai structurii epice - personajul. Căutătorul de adevăr, arivistul, sceleratul, avarul și inocentul - iată câteva tipuri care, exemplificate cu nume din romane celebre, aparținând literaturilor engleză, franceză
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
din pământuri, clocot verde, crud, / plesnesc la soare mugurii-n băgrini și-n dud. Ce păienjenișuri toarce cerul peste vii, / destrămare lentă, fulgi de păpădii ?” (Clopotul din mine cântă). Comparat adesea cu Aron Cotruș, G. este un poet important în devenirea literară a Banatului. În Romul Ladea și lumea lui cuprinzătoare (1979) autorul reconstituie obiectiv, cu numeroase date și mărturii, personalitatea sculptorului, precum și atmosfera de efervescență cultural-artistică a cenaclului închegat în jurul acestuia, în localul binecunoscutului restaurant „Spieluhr” din Timișoara. Efortul, mai
GROZDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287374_a_288703]
-
al unor evenimente. „Istoria” se retrage, la el, în sâmburele său esențial, redevine „eveniment”, iar înlănțuirile acestor „evenimente”, cercetate cu atenție spre descoperirea unor înțelesuri ce îl privesc direct sau ar putea să îl intereseze pe „eroul” principal, nu înseamnă „devenire”. Parte a istoriei, viața lui Constantin Brâncoveanu se sustrage de fapt acesteia, constituindu-se într-o „lume” particulară, omogenă prin stabilitatea caracteristicilor fundamentale. Este „lumea” lui Brâncoveanu, cu prieteni și inamici, cu clipe de tihnă și momente de tensiune, cu
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
activitatea zilnică descrie, explică și interpretează propria lume, subliniindu-se caracterul dinamic al acestor construcții. Conceptele-cheie ale orientării etnometodologiei sunt: supoziția luată ca de la sine înțeleasă (took for granted), codurile interacțiunii, expresiile indexicale, tipificarea, reflexivitatea, intersubiectivitatea și procesualitatea (realitatea în devenire, ongoing reality). Condensat, tabloul comportamental uman preconizat de etnometodologi s-ar prezenta astfel: • În fragmentele de viață cotidiană, oamenii interacționează pe baza unei strategii ce implică un sistem de coduri de acțiune bazat pe câteva „axiome” de conduită născute, cristalizate
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ideile, părerile, într-un cuvânt, crezurile - ceea ce în literatura americană figurează ca beliefs -, rezultă din, și determină realitatea familială. Aceasta este o asumpție de bază a terapiei ce vizează familia; - realitatea simbolică a familiei, în afara faptului că este în continuă devenire (ongoing reality, vezi 2.5.2.), se cristalizează în formațiuni de mai mare consistență și stabilitate în timp, în ceea ce se numește teme sau, mai nou, mituri familiale, adică un nucleu de crezuri foarte bine sistematizate, împărtășite de toți membrii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
constituirea specificului unui popor socotește necesare două condiții. Mai întâi este nevoie de secole de libertate, care să urmeze consolidării definitive ca stat național. Întrucât românii nu beneficiază de o asemenea situație, „psihologia noastră nu e complet întocmită, e în devenire, nu e precizată, e în curs de precizare”. A doua condiție este existența unei culturi proprii. În ceea ce ne privește, autorul se arată și mai sceptic, spre a nu spune de-a dreptul negativist. Literatura română e prea tânără ca să
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
toți au Paradisul, Iași, 1999; Poezie, templu sacru, Iași, 1999; Reflecții și însemnări la trecerea prin timp, Iași, 1999; ed. Iași, 2003; Patima sublimă, Iași, 2001; Intelectualii români implicați în dezvoltarea civilizației economice, București, 2003. Antologii: Eminescu: sens, timp și devenire istorică, I-II, Iași, 1988-1989 (în colaborare). Repere bibliografice: Vasile Pușcaș, „Cultură și economie”, TR, 1986, 47; Al. Zub, „Cultură și economie”, VTRA, 1987, 1; Gheorghe Platon, „Cultură și economie”, AUI, istorie, t. XXXIII, 1987; Mihai Ungheanu, „Eminescu: sens, timp
SAIZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289437_a_290766]
-
I-II, Iași, 1988-1989 (în colaborare). Repere bibliografice: Vasile Pușcaș, „Cultură și economie”, TR, 1986, 47; Al. Zub, „Cultură și economie”, VTRA, 1987, 1; Gheorghe Platon, „Cultură și economie”, AUI, istorie, t. XXXIII, 1987; Mihai Ungheanu, „Eminescu: sens, timp și devenire istorică”, LCF, 1989, 23; Ioan Holban, Panoramic editorial, CRC, 1992, 17; Constantin Hlihor, „Eminescu - cât veșnicia”, „Revista de istorie militară”, 1997, 1; Daniel Dimitriu, „Eminescu - cât veșnicia”, ALA, 1997, 351; Interferențe: istorie și literatură. Istoricul poet dr. Ioan Saizu, îngr
SAIZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289437_a_290766]
-
București, „Luceafărul”, „Cronica” ș.a. Semnează și Horia Salem. Prima carte a lui S., romanul La poarta nr. 3, apare în 1961 și ilustrează mai toate poncifele realismului socialist. Autorul trasează evoluția protagonistului, Anghel Dușe, electrician la Uzinele Sinești, comunist în devenire în anii imediat următori celei de-a doua conflagrații mondiale: experiența închisorii, implicarea în viața sindicatelor, politica vremii ș.a.m.d. Personajele, mai toate schematice, întruchipează, totuși, o lume în schimbare, tulbure. Dacă teza nu ar fi atât de simplist
SALEM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289448_a_290777]
-
națiuni, apărându-și dreptul de a proteja proprietatea aflată În controlul său și, de asemenea, pe acela de a intra În competiție cu alte state-națiune - prin intermediul comerțului sau al războiului - pentru teritoriile aflate În litigiu. Provocarea dificilă pentru statul-națiune În devenire era cum să elimine toate resturile de rezistență internă la comerțul liber pe piața națională și, În același timp, să obțină suportul emoțional al subiecților săi - mai apoi cetățenii săi - În sarcinile colective ale societății, incluzând colectarea taxelor și incorporarea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
separa spațiul de timp - a fi și a deveni - și a redus toate fenomenele la activitate pură. Înainte de Whitehead, majoritatea filosofilor credeau că fenomenele aveau două aspecte: ce reprezentau și ce făceau. Exista structura și funcția, „ființa” unui lucru și „devenirea” sa. Whitehead, unul dintre primii filosofi moderni care a trăit În perioada introducerii electricității, a ajuns să vadă comportamentul ca pe un proces pur În care spațiul și timpul se Îmbină Într-un singur câmp extins al activității pure. Ceea ce
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ca atare, va oferi, în grade diverse de intensitate și acuratețe, respectivele valori personalității în formare. Copilul și tânărul nu sunt supuși însă, bineînțeles, numai influențelor familiale. Toate nivelurile supraindividuale ale universului axiologic exercită asupra persoanei umane, pe tot parcursul devenirii și existenței sale, determinări directe și indirecte. După cum vom vedea însă în detaliu în cele ce urmează, concepția individuală despre dezirabil nu reprezintă o simplă iterare a matricei socioculturale date. Acțiunea factorilor socioculturali este filtrată de variabile interne de personalitate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
general cu trecerea la pubertate și adolescență și, prin urmare, condițiilor de statut socioprofesional li se suprapun noi faze ale dezvoltării intelectuale. Are loc în speță trecerea de la gândirea concretă la cea abstractă. Acum este foarte importantă pentru tânărul în devenire legitimitatea sistemului axiologic propus, gândirea lui devenind din ce în ce mai mult critic-dubitativă și pretinzând argumente raționale pentru diferite practici, norme și valori. O dată cu trecerea înspre adolescență și tinerețe, personalitatea este mult mai independentă față de influențele, sugestiile din exterior. Ursula Șchiopu (1984), într-
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
închipuim, spre exemplu, același mesaj explicat de un profesor în sala de clasă sau difuzat la radio). Dacă este să ne referim însă la conceptul integrator de comunicare orală, aceasta a fost experimentată de toate popoarele lumii în procesul de devenire culturală și educațională: „”shi-i, maeștri brahmani, apelau exclusiv la srotriya (audiție) pentru a-și instrui discipolii. La fel Pythagoras a impus la școala din Crotona în mod exclusiv metodele akusmatice” (Negreț, Pânișoară, 1998, pp. 69-70). În ce măsură actualitatea mai conservă importanța
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în jurul problemelor personale. Membrii își exprimă individualitatea și încearcă să reziste la influența grupului; acest stadiu este tipic pentru răspunsurile emoționale. Al treilea stadiu aduce grupului dezvoltarea coeziunii. Membrii se disting pe ei înșiși ca părți ale unui grup în devenire pe care doresc să-l mențină și să-l perpetueze. Standarde și roluri noi apar și sunt acceptate. Există o tendință spre o armonizare susținută, în ciuda costurilor pe care aceasta le presupune. Schimbul de idei și de opinii este mult
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Pedagogia comunicării, Editura Didactică și Pedagogică, București. Tabachiu, A.; Moraru, I. (1997), Tratat de psihologie managerială, Editura Didactică și Pedagogică, București. Tichy, N.M.; DeVanna, M.A. (1986), The Transformational Leader, John Wiley & Sons, New York. Toma, S. (1983), Autoeducația: sens și devenire, Editura Didactică și Pedagogică, București. Toma, S. (1994), Profesorul - factor de decizie, Editura Tehnică, București. Tomșa, G. (1999), Consilierea și orientarea în școală, Editura Viața Românească, București. Torrington, D.; Hall, L. (1991), Personal Management. A New Approach, Prentice-Hall, New York. Tosi
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
propriul său limbaj. Înarmată cu terminologia consacrată de critica occidentală și observând tendința de înțelegere mai elastică a statutului specific al textului literar, a raportului dintre „text” și „nontext” în literatură - fapt vizibil în redefinirea noțiunilor-cheie de sinteză, recurență și devenire și în stabilirea unui raport echilibrat de forțe în triada autor-text-receptor -, S. urmează multiculturalismul din Occident și adoptă metoda deschiderii literaturii înspre „sensul cultural” intercontextual din care acesta face parte. În Melancolia descendenței, carte subintitulată în ediția a doua „o
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
trac manifestări de imoralism gidian și traume psihice de tip dostoievskian. Nu mă călca pe umbră (1969), cu subtitlul „fragmente din memoriile lui Onofrei, scrise de el însuși, deși din pudoare, la persoana a treia, de altcineva”, amuză prin relatarea devenirilor uluitoare ale unui personaj proteic. Un volum de poeme publicat în 1970, Orizont, linie severă (1940-1967), păstrează doar un interes psihologic și bibliografic. Prima carte a d-rei Stahl, Voica, dovedea un simț precis al observației, o luciditate de obicei neobișnuită
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
activi. Să fii părinte este experiența cea mai dificilă, solicitantă și generatoare de satisfacții pe care o oferă viața. Părinții sunt fundamentul familiei și avem nevoie de informații despre rolul de părinte pentru a fi părinți buni. Deseori părinții În devenire au păreri greșite despre cum va fi rolul de părinte. Concepțiile greșite pot include noțiuni ca oboseala, izolarea, lipsa timpului liber. Cadrele didactice ar trebui să Îi ajute pe părinții copiilor cu dizabilități să se Îngrijească de ei Înșiși pentru
PROBLEME DE INTEGRARE A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maricica HUȚUPAŞU, Elena NECHIFOR, Elena PORFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2162]
-
Grete Tartler Editura Paralela 45 și-a adăugat o nouă dimensiune: colecția �Civilizația romanului", coordonată de Mircea Martin. E vorba, de fapt, de educația prin roman: o anumită listă de �romane obligatorii" ar putea să schimbe devenirea celui care le citește. între acestea, Pe falezele de marmură, în cunoscuta traducere a lui Ion Roman. Considerată unanim de citici drept cartea cea mai profetică despre Germania care a fost scrisă în chiar timpul nazismului (în 1940 circulau vreo
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
existențe. Natură analitică, pasionat de logică și înlănțuiri cauzale, I. sare cu febrilitate de la un eveniment la altul, de la o epocă la alta (chiar și scrisorile personajului său au o cronologie aleatorie), urmărind cu obstinație esența fenomenelor, ideea în dialectica devenirii sale. De unde o anumită excrescență a aspectului teoretic al observației care, insuficient topit în pasta narativă, dă impresia de eseu filosofic, de digresiune abstractă, în dauna cerințelor interioare ale narațiunii. Finalul romanului consemnează și el un eșec: eșec al iubirii
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
trimis spiritul în Republica lui Platon și de unde s-a întors pe drumul accidentat al istoriei cu un bagaj impresionant de observații pertinente și surprinzător pigmentate la tot pasul cu o eseistică de excepție. Oprindu-se asupra momentelor cruciale din devenirea societății omenești, el le trece prin furcile caudine ale judecății sale nemiloase: demiurgul din Vechiul Testament, gândit și inventat de rabini este impulsiv, omniscient, labil psihic, dornic de lingușire, crud și răzbunător, după chipul și asemănarea celor care l-au inventat
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93032]