1,877 matches
-
1928, corelată cu aceea de a realiza dezarmarea, nu au dat rezultatele scontate. Conferința pentru dezarmare de la Geneva, deschisă la 2 februarie 1932, a dezbătut, în special, chestiunea franco-germană. În timp ce francezii propuneau înființarea unui sistem de securitate colectivă, germanii cereau dezarmarea generală. Atitudinea Germaniei era explicabilă prin faptul că alesese destinderea ca mijloc tactic de a obține reviziurea Tratatului de la Versailles. Astfel, când fusese atinsă de criza economică, Germania făcuse apel la președintele american Hoover, pentru a fi ajutată. A obținut
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Hoover, pentru a fi ajutată. A obținut astfel un moratoriu asupra datoriilor sale, o limitare a acestora și, apoi, dreptul la reînarmare, prin clauza egalității în drepturi. În fața reticențelor franceze față de aplicarea clauzei egalității drepturilor, Germania a părăsit conferința pentru dezarmare și Societatea Națiunilor, în octombrie 1933. În schimb, Franța a continuat politica de securitate, căutându-și aliați. În decembrie 1932, ea a semnat un pact de neagresiune cu U.R.S.S. Apoi, la 6 februarie 1933, ministrul de Externe al U
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
30 august 1936, făcând parte din guvernele conduse de Iuliu Maniu, Al. Vaida-Voevod, I.G. Duca, Constantin Angelescu și Gheorghe Tătărescu. Politica externă oficială a României va fi direcționată în această perioadă pe trei axe: continuarea negocierilor de la Geneva în domeniul dezarmării, consolidarea Micii Înțelegeri și crearea Înțelegerii Balcanice și apropierea de Uniunea Sovietică 773. În februarie 1933 se încheiau negocierile între România, Cehoslovacia și Iugoslavia, în scopul reorganizării Micii Înțelegeri. Pactul Micii Înțelegeri avea la bază ideea că mijlocul cel mai
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Segré, 2001, p. 68). Pe aceleași coordonate se Înscriu și analizele lui N. Couldry (2000) referitoare fie la pelerinajele fanilor serialului de televiziune Coronation Street la studiorile Granada unde s-au filmat episoadele din serial, fie la pelerinajele manifestanților pentru dezarmare la bazele militare de la Greenham Common, din Anglia: În vara lui 1981, sute de femei au venit să stea la Campusul Femeilor pentru Pace din jurul bazei militare de la Greenham Common, protestând Împotriva plasării rachetelor de croazieră și a armelor nucleare
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Diverse servicii de asistență pentru transportul naval 74590 63361000 Servicii de înregistrare a navelor 74590 63362000 Servicii navale de spargere a gheții 74590 63363000 Servicii de depozitare pe nave 74590 63364000 Servicii de navlosire a navelor 74590 63365000 Servicii de dezarmare a navelor 74590 63366000 Servicii de exploatare a navelor 74590 63366100 Servicii de lansare la apă a navelor 74590 63366200 Servicii de vehicule cu comandă de la distanță 74590 63367000 Servicii de nave de pescuit 74590 63368000 Servicii de nave de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183250_a_184579]
-
cu combustibil a navelor 63360000-0 Diverse sevicii de asistență pentru transportul naval 63361000-7 │Servicii de înregistrare a navelor 63362000-4 Servicii navale de spargere a gheții 63363000-1 │Servicii de depozitare pe nave 63364000-8 │Servicii de navlosire a navelor 63365000-5 │Servicii de dezarmare a navelor 63366000-2 │Servicii de exploatare a navelor 63366100-3 Servicii de lansare la apă a navelor 63366200-4 Servicii de vehicule cu comandă de la distanță 63367000-9 Servicii de nave de pescuit 63368000-6 │Servicii de nave de cercetare 63369000-3 │Servicii de ancorare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183247_a_184576]
-
Diverse servicii de asistență pentru transportul naval 74590 63361000 Servicii de înregistrare a navelor 74590 63362000 Servicii navale de spargere a gheții 74590 63363000 Servicii de depozitare pe nave 74590 63364000 Servicii de navlosire a navelor 74590 63365000 Servicii de dezarmare a navelor 74590 63366000 Servicii de exploatare a navelor 74590 63366100 Servicii de lansare la apă a navelor 74590 63366200 Servicii de vehicule cu comandă de la distanță 74590 63367000 Servicii de nave de pescuit 74590 63368000 Servicii de nave de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183247_a_184576]
-
real cu contorsiuni mai mult decât ocolite. * Finalul la întâmplare: opera nu se încheie fiindcă proiectul s-a închis. Din contră, textul se încheie în momentul de maximă deschidere a proiectului inițial, antrenând după sine o relectură intrigată și încăpățânată. Dezarmarea lecturii, al cărei orizont de așteptare se lărgește într-atât încât practic nu mai există altceva pentru lector decât o așteptare niciodată împlinită. Pentru lectură decurg din acest tip de roman energic o serie de avantaje, cum ar fi: * Romanul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cît și pentru civilizație". Și apoi: "Statutele Ligii Națiunilor trebuie schimbate ca să permită cooptarea Statelor Unite, pentru că fără America nu am fi putut realiza înfăptuirea României pe care o avem acum". Iată comentariile lui Iorga din timpul discuțiilor din 1922 privind dezarmarea: "America, conștiința vie a lumii". După care adăuga: Se va naște oare o nouă credință în Statele Unite? Sperăm că așa va fi". Atunci cînd colonelul Lindbergh a traversat Atlanticul, Iorga a declarat că în timp ce toată lumea se gîndea la bani, iată
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
El considera cooperarea economică dintre statele europene ca fiind corespunzătoare unui asemenea țel, dar că aceasta va fi dificil de realizat. Exemplul Statelor Unite ale Americii era bazat pe o cale comună și pe eforturi susținute, dar Europa era împovărată de trecutul ei. Dezarmarea nu constituia pentru Iorga un element abstract, dar a pus totuși întrebarea următoare: "Are colți?" Existau revanșarzi plini de ură și alții care erau puși pe jaf. Nu se ajunge la dreptate socială prin dezarmare, dar prin dreptate socială se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
era împovărată de trecutul ei. Dezarmarea nu constituia pentru Iorga un element abstract, dar a pus totuși întrebarea următoare: "Are colți?" Existau revanșarzi plini de ură și alții care erau puși pe jaf. Nu se ajunge la dreptate socială prin dezarmare, dar prin dreptate socială se poate ajunge la dezarmare", conchidea Iorga 171. Suspiciunile lui față de Germania îl obsedau. Atunci cînd, la Rapallo, sovietele au încheiat un acord cu Republica Germană de la Weimar Iorga a luat foc: " Două păsări de pradă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga un element abstract, dar a pus totuși întrebarea următoare: "Are colți?" Existau revanșarzi plini de ură și alții care erau puși pe jaf. Nu se ajunge la dreptate socială prin dezarmare, dar prin dreptate socială se poate ajunge la dezarmare", conchidea Iorga 171. Suspiciunile lui față de Germania îl obsedau. Atunci cînd, la Rapallo, sovietele au încheiat un acord cu Republica Germană de la Weimar Iorga a luat foc: " Două păsări de pradă cad la învoială; ele rămîn ceea ce au fost întotdeauna
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
era apanajul exclusiv al statului. Tranziția a avut loc de Îndată ce noile puteri s-au simțit suficient de puternice pentru a-i dezarma pe partizani, a impune autoritatea propriei poliții și a descuraja cererea populară de sentințe aspre și pedepse colective. Dezarmarea partizanilor s-a dovedit surprinzător de necontroversată, cel puțin În Europa Centrală și de Vest. Diversele infracțiuni și crime deja comise În euforia eliberării au fost uitate: guvernul provizoriu al Belgiei a proclamat o amnistie pentru toate delictele comise de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
inițială a Franței față de chestiunea germană era așadar foarte clară și se baza pe lecțiile anilor 1918-1924 - În asemenea măsură chiar, Încât din exterior părea un déjà-vu: același scenariu de după primul război mondial, Însă cu armata altora. Responsabilii francezi urmăreau dezarmarea completă și destabilizarea economică a Germaniei, urmând ca producția de arme și materiale de război auxiliare să fie interzisă, să se plătească reparații de război (inclusiv prin munca forțată a lucrătorilor germani În Franța), iar produsele agricole, cheresteaua, cărbunele și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
decât rezultatul unei greșeli de calcul. Iar În acest caz, europenii nu puteau face mare lucru pentru a-i atenua consecințele. Nu toată lumea era de aceeași părere. Pentru câțiva, aceeași stare de fapt a inspirat mișcări de protest care cereau dezarmarea nucleară imediată. Campania pentru Dezarmare Nucleară (CDN) din Marea Britanie a fost lansată la Londra pe 17 februarie 1958. De la Început s-a plasat ferm În marea tradiție a opoziției radicale din politica britanică: majoritatea suporterilor erau educați, adversari ai violenței
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
calcul. Iar În acest caz, europenii nu puteau face mare lucru pentru a-i atenua consecințele. Nu toată lumea era de aceeași părere. Pentru câțiva, aceeași stare de fapt a inspirat mișcări de protest care cereau dezarmarea nucleară imediată. Campania pentru Dezarmare Nucleară (CDN) din Marea Britanie a fost lansată la Londra pe 17 februarie 1958. De la Început s-a plasat ferm În marea tradiție a opoziției radicale din politica britanică: majoritatea suporterilor erau educați, adversari ai violenței și cu vederi de stânga
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
60, campania britanică și-a pierdut din vigoare, ca și mișcările similare din Germania de Vest și statele Beneluxului. Protestatarii au devenit insignifianți după semnarea Tratatului de Interzicere a Testelor Nucleare: era din ce În ce mai greu să pretinzi că anihilarea amenința Europa; dezarmarea a fost Înlocuită de subiecte noi pe agenda radicală. Chiar și În URSS, fizicianul atomic și disidentul Andrei Saharov a abandonat tema riscului unui dezastru nuclear iminent, Îndreptându-și atenția „dinspre problemele mondiale spre apărarea indivizilor”. Majoritatea occidentalilor erau, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Înlocuită de subiecte noi pe agenda radicală. Chiar și În URSS, fizicianul atomic și disidentul Andrei Saharov a abandonat tema riscului unui dezastru nuclear iminent, Îndreptându-și atenția „dinspre problemele mondiale spre apărarea indivizilor”. Majoritatea occidentalilor erau, fără Îndoială, În favoarea dezarmării nucleare, atunci când subiectul le era adus În discuție: sondajele din 1963 arată că Îndeosebi italienii ar fi Întâmpinat cu bucurie interzicerea tuturor armelor nucleare. Francezii erau mai puțin unanimi, iar nemții și englezii aveau păreri Împărțite, deși peste tot exista
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
din 1963 arată că Îndeosebi italienii ar fi Întâmpinat cu bucurie interzicerea tuturor armelor nucleare. Francezii erau mai puțin unanimi, iar nemții și englezii aveau păreri Împărțite, deși peste tot exista o majoritate net antinucleară. Dar, spre deosebire de dezbaterile animate despre dezarmare din anii ’20 și Începutul anilor ’30, problema nucleară nu stârnea pasiuni În Europa. Era prea abstractă. Numai britanicii și (În mod oficial) francezii aveau arme nucleare, iar dintre ceilalți nimeni nu Încerca să se Înarmeze, cu excepția unei minorități din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
al retoricii americane din timpul Războiului Rece a permis multor vest-europeni, după ce pericolul nuclear iminent trecuse, să considere că făceau o favoare Statelor Unite acceptându-le protecția. și astfel, În loc să se angajeze de o parte sau alta În dezbaterile pe tema dezarmării, ei și-au văzut de ograda proprie. Aspectul cel mai remarcabil al scenei politice europene din anii ’50 nu erau Însă schimbările vizibile, ci schimbările invizibile. Surprinzător, În Europa de după război au reapărut state democratice autonome, care nu aveau nici
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a produs abia În 1967, când, la sugestia lui Brandt, regimul de la Bonn a stabilit relații diplomatice cu România și, un an mai târziu, cu Iugoslavia. Adenauer insistase mereu că În Europa Centrală nu putea fi vorba despre destindere sau dezarmare câtă vreme nu exista o soluție pentru divizarea Germaniei și disputele teritoriale de la frontiera estică. Refuzând să se opună construcției Zidului Berlinului În 1961, Statele Unite demonstraseră Însă că nu doreau să riște o confruntare armată pentru a menține deschisă frontiera
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
creștine și (din nou, ca și În Polonia) era Întărit prin asociere cu singura instituție presocialistă care supraviețuise. Influența Bisericii explică și importanța acordată problemei „păcii” În cercurile disidente est-germane. În restul Europei de Est, pacifiștii și activiștii occidentali pentru dezarmarea nucleară erau priviți cu o suspiciune considerabilă. În cel mai bun caz, erau considerați niște inocenți naivi, instrumente oarbe ale manipulării sovietice 9. Václav Havel, de exemplu, considera mișcarea pacifistă În expansiune de la Începutul anilor ’80 drept modalitatea perfectă de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În expansiune de la Începutul anilor ’80 drept modalitatea perfectă de angajare, deturnare și neutralizare a intelighenției occidentale: „pacea”, insista el, nu este posibilă În țări unde statul se află Într-un război permanent cu societatea. În condițiile date, pacea și dezarmarea Însemnau o Europă Occidentală liberă și independentă și o Europă de Est sub control sovietic. Era o greșeală ca problema „păcii” să fie separată de revendicarea de drepturi și libertăți. Sau, așa cum spunea Adam Michnik, „pericolul unui război poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
fuseseră introduse „Studiile militare”, iar Mișcarea Tinerilor (de stat) avea un caracter paramilitar, neobișnuit chiar și după standardele sovietice. Tensiunea rezultată din acest evident paradox și-a găsit debușeul Într-o mișcare de opoziție axată pe problema păcii și a dezarmării. Regimul est-german introdusese În 1962 serviciul militar obligatoriu de 18 luni pentru toți bărbații cu vârste cuprinse Între 18 și 50 de ani. Însă, doi ani mai târziu, Îi adăugase o portiță de scăpare: cei care doreau să fie scutiți
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
au Început să le ofere sprijin și protecție primilor activiști pentru pace În 1980, ei nu riscau dezaprobarea statului. Mișcarea pacifistă În formare s-a extins apoi de la biserici la universități, ducând În mod inevitabil nu numai la apeluri pentru dezarmare, ci și la revendicarea dreptului de a le exprima fără opreliști. Pe această cale ocolită, oponenții est-germani au găsit În sfârșit un mod de a comunica (și de a se sincroniza) cu opoziția din restul blocului comunist. Românii nu au
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]