3,503 matches
-
orice rațiune de a-l defini în raport cu vreo altă entitate, fie ea vocea, fonetica, muzica. Scriitura, ca și limbajul, se reîntorc la sine și, ignorând reperele sau referința clasică, se "auto-examinează", se "auto-produc", se "auto-prezintă". Această mișcare concentrică participă la dezideratul postmodern al unei scriituri care se scrie pe sine ca scriitură: scriitura-ca-scriitură ce pune în discuție problema reprezentării, a sensului, autorului și referinței. 3.2.2. Scriitură, text, discurs Termenul de écriture, așa cum a fost teoretizat de Roland Barthes, Jacques
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
misiune ce-și conține propria fericire. Scriitura are un fel de vocație a lichidării; [...] scriitorul însuși nu o poate percepe ca temelie, ci mai degrabă ca abandon necesar"284. În această situație, scriitorul este un "experimentator public", condus nu de dezideratul conținuturilor, ci de cel al formelor. Scriitura devine propriul său proiect de a se scrie, astfel încât sensul se constituie doar în urma unui "joc secund". În tradiția nuanțărilor semiologice, Barthes distinge între écrivain și écrivant. Scriitorul face din cuvânt un scop
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Diminuarea importanței autorului ca instituție, rolul decisiv în formarea sensului acordat intertextualității, autoreferențialitatea și autoreflexivitatea limbajului sunt trăsăturile recunoscute ale scriiturii asupra cărora s-a format un fel de "acord" tacit. Studierea acestui concept deschide posibilitatea realizării concrete a unui deziderat teoretic postmodern, acela al alăturării genurilor și formelor literare și al informațiilor din diverse arii culturale, numai în cazul scriiturii contopindu-se discursuri și influențe din domeniile semiotic, lingvistic, filosofic, artistic căci s-au luat în calcul sub semnul practicii
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
atât, posibilitatea transformării acestor discursuri în unele asemănătoare celor deconstruite, crearea altor concepte tari, în pofida dorinței de a le anihila, sau probabilitatea de a se ajunge la un fel de cod general prin care lucrările postmoderne să fie lecturate (împotriva dezideratului de multiplicitate a lecturii și interpretării) implică eforturi considerabile din partea scriitorilor postmoderni. Dacă acest conflict este resimțit și în opera lui Jean Baudrillard, detectarea strategiilor de rezolvare sau a compromisurilor discursive va constitui un alt punct de cercetare în partea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ca "adevăr" sau "obiectivitate" nu sunt considerate decât metafore, astfel încât chiar și atunci când creează impresia că desemnează lucruri, limbajul nu trebuie să fie înțeles ca real. Conceptele care, în general, sunt "visuri de plenitudine", nu mai pot fi decât niște deziderate utopice. În acest punct, apropierea de viziunea lui Jacques Derrida este asimptotică, din moment ce obiectul discursului nu este altul decât discursul însuși în forma scrierii, transgresarea sa producând concomitent o depășire a sensului. Remarcabilă este metafora derridariană a incendiului pustiitor din
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
raționare este realizată de către noțiunea de seducție, care acționează printr-o diminuare vizibilă a logicii noncontradicției, determinând atracția termenilor opuși, "derutarea" lor reciprocă prin operația de deturnare a sensului din matricea sa. Această mișcare discursivă vine să ateste un întreg deziderat postmodern de răsturnare a așa-ziselor ierarhii "naturale" și a totalizării, utilizând orice mijloace textuale pentru a demonstra că semnificațiile sunt propriile noastre creații. Punând sub semnul întrebării standardele clasice de judecată, precum și fundamentele oricărei certitudini, reprezentanții postmodernismului, printre care
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
se bazează pe structuri de valabilitate locală și nu absolută. Derrida observă că în discurs se realizează un amestec între concepte, filosofeme și metafore sau miteme; cum prin procesul de uzură metaforele estompate se transformă în concepte, acestea devin doar deziderate utopice ale unui discurs filosofic care se vrea a fi pur. Într-o manieră asemănătoare, Baudrillard consideră că o parte importantă din termenii folosiți în textele filosofice sunt doar metafore, astfel încât chiar și atunci când lasă impresia că desemnează lucruri exterioare
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în termenii extremismului, misoginismului, ideologicului etc., ceea ce ne interesează în această parte finală a demersului este punctarea unui risc general la care se expune discursul postmodern în genere și, prin urmare, și cel baudrillardian: imposibilitatea de a duce până la capăt dezideratele postmoderne în propria scriitură. Cu alte cuvinte, discursurile care introduc și prezintă concepte postmoderne și, în același timp, le și exemplifică prin intermediul aceleiași scriituri, tind să fie deturnate de însuși radicalismul postmodern pe care îl promovează. Poate tocmai în acest
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
alte cuvinte, ce instanțe și strategii discursive de adâncime intervin în interiorul procesului scriiturii pentru a-i conferi acesteia caracteristicile specifice? Instituirea forței destabilizante a seducției, ca și a unor reguli care să facă din limbaj un ritual, sunt două dintre dezideratele filosofului francez, la fel cum considerarea ideii de semnificat transcendental ca o construcție substituibilă a minții noastre și introducerea deconstrucției sunt demersuri deriddariene care impun o altă perspectivă scriiturii. În încercarea de a descoperi o serie de operații mai mult
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
viitor, cu șanse de a fi utilizate rentabil și perfecționarea lor până ia virtuozitate evitând risipa de timp șienergie În aventuri sortite eșecului, sau chiar fără altă motivație rațională. Acceptarea ideii că tehnica rațională, ideală, „chinogramă „este un model, un deziderat, o culme, dar că ea Îmbracă forme personale, influențată de caracteristicile individuale atât de numeroase, diverse și importante. Acesta tehnică este alcătuită pentru o gimnastă ideală, care În practică nu există. Legat de acest aspect, din practică am constatat destul de
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
să se diversifice (atît În planul obiectului de activitate, cît și În plan geografic), va căuta să reducă riscurile, să valorifice din plin avantajele specifice de care dispune, să exploateze la maximum oportunitățile pieței și să și crească profiturile. Aceste deziderate se pot realiza fie prin integrarea verticală și orizontală a firmei, integrare care se face pe piețe externe diferite, metodă denumită internaționalizare, accesibilă cu precădere firmelor mari, puternice, fie În cadrul pieței naționale, metodă practicată de firmele cu o poziție bună
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
pot submina atât cursurile fixe, cât și politicile macroeconomice independente. Un astfel de sistem promovează stabilitatea economică și le permite guvernelor să sus țină șomajul intern, însă sacrifică libertatea de mișcare a capitalului care este unul dintre cele mai importante deziderate ale lumii contemporane. Prin comparație, cursurile de schimb flotante oferă țărilor posibilitatea de a adopta politici monetare independente, din moment ce cursul de schimb fluctuează în așa fel, încât să echilibreze ori ce diferență între ratele interne și cele mondiale ale dobânzii
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
care nu sunt transparente și nici tranzacționate efectiv pe piețe. În consecință, piețele financ iar e au devenit, în multe zo ne, tot mai opace, iar identificarea celor care și -au asumat riscuri și evalu area acestor riscuri au devenit deziderate apro ape de neatins. O altă cauză a actualei crize financiare o repr ezi ntă creșterea acelui „sector bancar - umbră“, care este foarte slab reglementat. Băn cil e au intrat, în mod imprudent, în jocul creării și distribuirii unor produse
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
caragialiană un melanj de naturalism și de realism, Caragiale însuși, în articolul său de estetică din 1896, Câteva păreri, făcea apologia artei ca distilare sintetică a fanteziei. Astfel, un scriitor adevărat ar fi capabil să remodeleze realitatea în acord cu dezideratele subtile ale talentului său. Rețeta teoretică a lui Caragiale este, prin urmare, tributară unor concepții artistice din descendența romantismului. 78 Pentru o bună prezentare sintetică a conceptului de "naturalism", cf. Williams, 1990: 216-219. 79 Pentru o expunere detaliată, cf. Vianu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
sprijinire. Oamenii politici, savanții și tehnologii, artiștii și filosofii din cele mai puternice țări vestice continuă să fie majoritari în elaborarea și implementarea principalelor direcții de evoluție socială, economică și ideologică a Uniunii Europene. Cooperarea fără diverse segregări rămâne un deziderat. "Personalitatea modernă" între model și realitate Modernitatea se manifestă și în domeniul construcției "omului nou". Cel puțin așa considera profesorul american Alex Inkeles (m. 2010), care a completat teoria modernizării cu noțiunea de personalitate modernă. Conceptul avea în vedere omul
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
BM. Idealurile politice s-au completat prin comprimările drastice ale economiei demolate (moscoviții se tot întreabă: unde este mobila românească de altădată, ieftină și bună?), și instabilitatea a urmat firesc după pluripartitism, remanieri guvernamentale, separația puterilor. Independența justiției rămâne un deziderat mai dificil de realizat. Infracționalitatea s-a dublat ori triplat. S-au separat puterile beneficiare numai de drepturi, de electoratul numai cu datorii la buget și față de cei "tari". Corupția și alte maladii sociale reflectate de presa internă și externă
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Ei își mărturisesc doar teama, nu se organizează și nu-i îndepărtează pe răufăcători, ci îi așteaptă resemnați. De la respingerea colectivismului se trece și la contestarea individualismului, pentru a face loc cui? Unor tribalisme și barbarisme specifice unui trecut neguros. Dezideratele echilibrelor dintre sat și oraș, dintre agricultură și "servicii", dintre societate și natură, dintre guvernanți și guvernați sunt ocolite ori înlocuite cu decizii iraționale. Logica lui "nici" este subsumată unei logici a contradicției, nutrită de metafizici ale absurdului. Pomicultorul și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
a impus și ea definitiv. Tot cam de pe atunci, Părinților Fondatori ai Americii li se imputa un rasism dubios. În universitățile din Nord, rasele s-au separat tot mai mult din anii '60 încoace. Egalitatea rasială rămâne mai departe un deziderat de atins. În România anului 2012 este o situație asemănătoare. Ultima secțiune, nu numai a părții a treia, ci a întregii cărți, conține un fel de propuneri de măsuri pentru depășirea crizei spirituale indusă de mișcările contestatare ale tinerilor, la
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
nedeterminate sursele dezbinărilor românilor, în ciuda repetatelor scandări ale unității interne și europene pe toate fronturile. Se găsesc întotdeauna intelectuali, parlamentari și politicieni cu deficiențe ori labilități morale, religioase și economice care să alimenteze astfel de sciziuni. Unitatea prin solidaritate sunt deziderate greu de atins de către un popor intrat în anul 1940 într-o lungă epocă a numeroaselor frustrări. Cartea lui Bloom a descris evoluții și involuții ale vieții intelectual- morale americane în a doua treime a secolului trecut. Ele s-au
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
care, de altfel, respectivii decidenți obișnuiesc să-i invoce. La rândul nostru, nu exagerăm rolul filosofiei în cadrul culturii moderne. "Regele-filosof" va tinde să existe mereu, pentru că e înconjurat de curteni și de mulți slujbași interesați, pe când "filosoful-rege" va fi un deziderat al politicienilor foarte ambițioși să domine pe supuși. (26) Pentru că mulți ingineri optează pentru includerea în programele de pregătire doar a unor ore de "economie", amintim culegerea de studii reunite sub titlul "Filosofia științei economice" (24). Aici se fac trimiteri
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
nu ar deveni "știință exactă". Între "jocurile de rol" și managementul real și divers sunt și vor rămâne diferențe. Marile speranțe că progresele din cunoașterea naturii se vor răsfrânge în progrese ale eticii și moralei comunităților, apoi ale umanității rămân deziderate, necesare poate și ele. În ultimul timp, tot mai multe realizări științifice aplicate tehnologic au produs noi boli și alte neplăceri milioanelor de oameni. Științele sociale și umane, vechi de circa trei secole, au generat nu numai probleme filosofice specifice
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
sunt mereu posibile. Scopurile urmărite de noi sunt exprimate de titlurile celor trei părți, dedicate modernității, tradiției și orizonturilor Europei Unite. Cuvântul nostru de încheiere tocmai Europa Unită o are în vedere, pentru că devotându-ne acestui mare ideal împlinim și dezideratele modernității împletite cu tradițiile. Acest vechi izvor de civilizație se varsă în albia ce a început să se contureze la cumpăna dintre mileniul al doilea și cel de al treilea mileniu creștin. Geografic, Europa este un continent în formă de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
prin popularitatea și simpatia de care se bucură o serie de personalități culturale și având în vedere și situația ingrată a Poloniei a cărei unitate statală este desființată pentru mai bine de 100 de ani. Arta preia o parte din dezideratele naționale, în primul rând pe acela ale unei Polonii libere. În cazul Ungariei, fenomenul simbolist se relevă difuz cu nume importante care nu-și primesc numaidecât recunoașterea, o parte dintre artiștii simboliști maghiari fiind recuperați tardiv, precum Lajos Gulácsy, Tivadar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui diminutio capitis -, și a Salomeei drept ilustrare exemplară a sensibilității decadente în artele palstice, dar și cea corespunzătoare, a unei femme fragile. Orice fenomen cultural-estetic revendică o tradiție, până și cele mai rebarbative care au în program, precum avangardismul, dezideratul de a face tabula rasa cu trecutul, cu istoria artei. Există un acord asupra "precursorilor" care întrunește un mare număr de critici ai simbolismului / decadentismului. Asemeni lui Rodolphe Rapetti, i-am socotit precursori pe Gustave Moreau, Puvis de Chavannes și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Sinagoga diavolului etc. sau ilustratori precum Félicien Rops sau Aubrey Beardsley. Nu toate acestea se vor reflecta în operele simboliste ale artiștilor plastici români asupra cărora își exercită influența Sămănătorismul, dar și lecția grigoresciană a utilizării subiectelor din lumea țărănească, deziderat romantic al creării unei arte naționale. Pe de altă parte, figura cristică intră într-o altă arie de rezonanță, tratările clasice, de gen, cuprinzând episoade revelatoare din Noul Testament, fiind înlocuite cu crearea unei atmosfere mistice în pictură prin prezențe nebuloase
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]