3,808 matches
-
Birobidjan idiș, rusă Peru America de Sud Lima spaniolă, quechua, aymara Pitcairn (Insulele ~) Oceania Adamstown engleză, pitkern (creola cu baza lexicala engleză și elemente din tahitiană) Polinezia Franceză Oceania Pape'ete franceză; tahitiană Polonia Europa Varșovia poloneză; cașubă Portugalia Europa Lisabona portugheză; mirandeză (dialect de tranziție dintre portugheză și spaniolă asturo-leoneză) Puerto Rîco America Centrală Șan Juan spaniolă, engleza Qatar Asia Doha arabă Regatul Unit (al Mării Britanii și Irlandei de Nord) Europa Londra nu are o limbă oficială; de facto: engleză, galeza, irlandeză, scoțiana
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
turkmena siriană; arameica, siriacă clasică Slovacia Europa Bratislava slovaca; maghiară, rușina Slovenia Europa Ljubljana slovenă; maghiară, italiană, români, sîrbo-croată, germană Solomon (Insulele ~) Oceania Honiara engleză; pijin (pidgin Solomons) Somalia Africa Mogadishu somali, arabă Spania Europa Madrid spaniolă; catalana, basca, galiciana (dialect portughez), occitană Sri Lanka (Ceylon) Asia Sri Jayawardenapura Kotte + Colombo sinhala, tamil; engleză Statele Unite ale Americii America de Nord Washington D.C. nu are o limbă oficială; de facto: engleză americană; spaniolă, hawaiiana; navajo, apasă occidentală, dakota, yupik, cherokee, o'odham, choctaw, chippewa/ojibwe
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
javaneza (surinameza javaneza), ndjuka (creola cu baza engleză), saramaka (creola cu baza engleză și portugheză) Swaziland Africa Lomamba + Mbabane (și)swati (swazi), engleza; zulu, tsonga, afrikaans Taiwan (Chină) Asia Taipei chineză mandarina; chineză taiwaneză Tadjikistan Asia Dușanbe tadjika (limba sau dialect iranian); rusă; uzbekă, kîrgîza, khowar, shugni, yaghnobi Tanzania (Tanganika + Zanzibar) Africa Dohoma + Dar es Salaam (ki)swahili, engleza Tatarstan (FR) Europa Kazan tătara, rusă Teritoriile Australe Franceze Oceania Saint-Pierre franceză Teritoriul Britanic din Oceanul Indian Africa Diego García engleză Thailanda (Siam
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
70, 75, tipologie ~a 52 diacronie 26, 27, 29, 35, 36, 38, 57, 66, 67, 69, 70, 76, 127, 138, 355, 379, 383, 387, 391, ~a normei 66, ~a sistemului 66 diafazic 27, 29, 34, varietate ~a (stilistica) 34, 228 dialect 13, 19, 20, 29, 34, 38, 39, 42, 62, 88, 103, 104, 105, 107, 111, 113, 114, 115, 117, 120, 126, 135, 139, 142, 147, 150, 153, 154, 156, 160, 162, 163, 164, 165, 170, 178, 180, 181, 183, 184
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
339, 344, 345, 346, 356, 361, ~ comună 36, ~ medie 262, ~ modernă 64, 65, 66, 101, 112, 262, ~ pariziana 66, ~ veche 143, 261, 346, creola ~ 113, 114, 115, 227, 228, 229, 253, 262, 300, 322, 323, 324, 328, 331, 332, 333, dialect francez 262, 313, pidgin cu baza ~ 226, 228 francică 262 franco-provensală 262, 289 frază 64, 67, 77, 78, 79, 93, 95, 189, 201, 231 frazeologie 65, 117, 131 frigiana 149, traco-~ 148, 149, 309, traco-iliro-~ 149 friulana 147, 262, 296
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
290, 291, 292, 293, 294, 295, 296, 297, 299, 300, 301, 303, 304, 305, 306, 307, 309, 310, 311, 312, 313, 339, 340, 341, 351, 362, ~ comună 138, 139, 140, 164, cultura indo-europeană 18, 139, 140, 149, 150, 151, 163, dialect indo-european 139, 150, 164, flexiune ~ 139, limba/limbi ~ 18, 42, 50, 55, 57, 58, 59, 71, 77, 87, 88, 89, 90, 94, 95, 97, 117, 119, 120, 135, 137, 138, 139, 140, 141, 142, 143, 145, 148, 149, 150, 153
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
104, 126, lingvistică ~ilor 12, 15, 16, 17, 18, 19, 21, 25, 26, 28, 29, 30, 34, 41, 51, 65, 99, 100, 124, 206, 209, 212, 226, structura ~îi 27, proto-~ 51, 105, 138, 140, 176, 253, 268 limburgheză 280, dialect flamand limburghez 88 lingala (ngala) 280, 321 lingua franca 106, 109, 112, 115, 202, 210, 245, 251, 268, 280, 281, 285, 286, 293, 295, 299, 304 lingvistică 12, 15, 17, 20, 25, 26, 28, 29, 30, 32, 37, 38, 41
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
147, 148, 149, 153, 154, 155, 156, 157, 158, 159, 160, 194, 202, 203, 239, 247, 253, 297, 303, 310, 328, 331, 333, 337, 345, 348, 355, 356, 357, ~ modernă 298, ~ vorbită 68, ~a actuala 68, balcanismul limbii ~e 118, dialectele limbii ~ 117, 282, 297-298, dublare clitică în ~ 91, proto~ 297, sistemul limbii ~e 66, substratul limbii ~e 149, 253, 310, tipologia limbii ~e 101, 298 rotokas 201, 293, 298 rusă 18, 86, 97, 98, 108, 109, 116, 143, 146, 165
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
umbundu 312, 317 unitate 29, 34, 53, 54, 64, 70, 72, 73, 82, 105, 110, 120, 147, 163, 164, 204, 291, 296, 298, ~ a formei 54, ~ funcțională 64, 75, ~ simfazică (stil de limbă) 34, ~ sinstratică (nivel de limbă) 34, ~ sintopică (dialect) 34, ~ taxonomica 11, ~ tehnică 64, 73, ~ tipologica 204 uniune lingvistică 116, ~ balcanică 117 universalie/universalii 14, 20, 33, 49, 51, 53, 57, 67, 76, 99, 127, 129, 356 uralică 119, 120, 121, 122, 141, 175, 176, 177, 178, 179, 184
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Scurt istoric, b. Calculatorul electronic și traducerea automată, c. Cîteva probleme de analiză și sinteză în traducerea cu mașina. Subiecte interesante pentru tema noastră abordează și subapitolul IV.C. Contactul dintre limbi, din care enumeram cîteva: Vocabularul internațional, Limbi mixte, Dialecte intermediare (Teodora Popa-Tomescu) sau Limbi internaționale; limba unică a viitorului (Elenă Slave). 17 Din perspectiva datelor actuale e ușor amuzantă următoarea observație a autorului: "Pe suprafața globului pămîntesc se vorbesc foarte multe limbi. Numărul total al lor nu este, deocamdată
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Pe suprafața globului pămîntesc se vorbesc foarte multe limbi. Numărul total al lor nu este, deocamdată, precizat. Pe masura ce aceste idiomuri vor fi studiate mai amănunțit, cercetătorii își vor da, probabil, seama că în multe cazuri e vorba de fapt de dialecte - mai mult ori mai puțin deosebite - ale uneia și aceleiași limbi. De la numărul - vădit exagerat - de peste 2.000 se va ajunge, probabil, la 1.000 sau chiar la o cifră mai mică reprezentînd numărul total al limbilor vorbite pe suprafața
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
exprimare determinate de tipurile de situatii ale activității de a vorbi, diferențe pe care eu le numesc diafazice. Și mai exista și unități, "limbi" unitare într-unul sau celălalt sens. În cele trei sensuri ale varietății există omogenitate: "sintopicul", numit "dialect"; "sinstraticul", numit "nivel de limbă"; "sinfazicul", pe care îl putem numi "stil de limbă". Or, obiectul specific lingvisticii structurale este limba funcțională, adică limba că sistem omogen: o limbă care este în același timp sintopică, sinstratică și sinfazica (un singur
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sinstraticul", numit "nivel de limbă"; "sinfazicul", pe care îl putem numi "stil de limbă". Or, obiectul specific lingvisticii structurale este limba funcțională, adică limba că sistem omogen: o limbă care este în același timp sintopică, sinstratică și sinfazica (un singur dialect, un singur nivel de limbă și un singur stil de limbă). Dacă în limba istorică există, după cum există în limbi întotdeauna, o întreagă serie de dialecte, precum și o întreagă serie de niveluri și de stiluri de limbă, acestea trebuie studiate
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
omogen: o limbă care este în același timp sintopică, sinstratică și sinfazica (un singur dialect, un singur nivel de limbă și un singur stil de limbă). Dacă în limba istorică există, după cum există în limbi întotdeauna, o întreagă serie de dialecte, precum și o întreagă serie de niveluri și de stiluri de limbă, acestea trebuie studiate separat, din punctul de vedere al structurilor, care nu pot fi stabilite decît raportate la o limbă funcțională." (Dincolo de structuralism, în vol. Omul și limbajul sau
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
www.coseriu.de, rubrică Publikationen (Arhiva Eugeniu Coșeriu, de la Universitatea din Tübingen, arhiva de care s-au ocupat cîțiva discipoli, în frunte cu Johannes Kabatek). 32 Diferențele de număr provin, în general, din insuficientă delimitare a termenilor de limbă și dialect. În afara numeroaselor exemple cînd lingviștii înșiși au păreri divergențe, intervin adesea o serie de factori extralingvistici, situație în care uneori o limbă este considerată un simplu dialect, iar alteori un dialect este considerat limba, cel mai adesea din motive politice
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de număr provin, în general, din insuficientă delimitare a termenilor de limbă și dialect. În afara numeroaselor exemple cînd lingviștii înșiși au păreri divergențe, intervin adesea o serie de factori extralingvistici, situație în care uneori o limbă este considerată un simplu dialect, iar alteori un dialect este considerat limba, cel mai adesea din motive politice. V. probleme ale distincției limbă-dialect la Chomsky și Coșeriu, infra, cap. 5.1. Clasificări sociolingvistice. 33 Ioan Oprea, Comunicare culturală și comunicare lingvistică în spațiul european, Institutul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
general, din insuficientă delimitare a termenilor de limbă și dialect. În afara numeroaselor exemple cînd lingviștii înșiși au păreri divergențe, intervin adesea o serie de factori extralingvistici, situație în care uneori o limbă este considerată un simplu dialect, iar alteori un dialect este considerat limba, cel mai adesea din motive politice. V. probleme ale distincției limbă-dialect la Chomsky și Coșeriu, infra, cap. 5.1. Clasificări sociolingvistice. 33 Ioan Oprea, Comunicare culturală și comunicare lingvistică în spațiul european, Institutul European, Iași, 2008, pp.
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în categoria B (n.a.). 95 Aproape de tipul conceptual "complex cu raporturi sintactice pure" (n.a.). Denumirea utilizată mai frecvent astăzi pentru această limbă amerindiana este nuu-chah-nulth și face parte din grupul wakashan (n.n.). 96 Mică familie de limbi amerindiene (n.n.). 97 Dialect sau limba amerindiana din familia algonquină (n.n.). 98 Limba amerindiana dispărută (n.n.). 99 Émile Benveniste, Problèmes de linguistique générale, Gallimard, Paris, 1966, p. 222. V. și trad. rom., Probleme de lingvistică generală, traducere de Lucia Magdalena Dumitru, vol. I-II
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Aceste observații, considerate în general truisme, sînt respinse de Katz (Jerrold J. Katz, Language and Other Abstract Objects, Rowman&Littlefield, Totowa, NJ, 1981, pp. 79-80), pe motiv că a recunoaște că aceste concepte din limbajul curent de limbă și de dialect implică o dimensiune social politică ar fi "ca si cum am afirmă că nici conceptul de număr nu este un concept al matematicii, ci unul socio-politic". Nu avem nici un motiv să acceptăm această concluzie curioasă (n.a.) 194 V. studiul "Historische Sprache und
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Historische Sprache und Dialekt", în vol. J. Göschel, P. Ivic, K. Kehr (editori), Dialekt und Dialektologie. Ergebnisse des Internationalen Symposions "Zur Theorie des Dialekts", Marburg/Lahn, 5-10 sept. 1977, Wiesbaden, 1980, pp. 106-122. V. și textul conferinței "Limba istorică" și "dialect", prezentată de Eugeniu Coșeriu în aula Academiei Române, la 15 octombrie 1992 și publicată de Nicolae Saramandu în rev. Fonetica și dialectologie, XII, 1993, pp. 55-66. 195 V. conferință "Limba istorică" și "dialect", p. 63. 196 Ibidem, p. 66. 197 Cf.
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
106-122. V. și textul conferinței "Limba istorică" și "dialect", prezentată de Eugeniu Coșeriu în aula Academiei Române, la 15 octombrie 1992 și publicată de Nicolae Saramandu în rev. Fonetica și dialectologie, XII, 1993, pp. 55-66. 195 V. conferință "Limba istorică" și "dialect", p. 63. 196 Ibidem, p. 66. 197 Cf. Sociolingvistica și globalizare, Editura Oscar Prinț, București, [2001], passim și Introducere în lingvistică generală, ediția a II-a, Editura Pro Universitaria, București, 2006, pp. 50-51. 198 Aborigen < fr. aborigène < lat. aborigenes "locuitor
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
albaneză, armeana, greacă, italiană, idiș, macedoneană, poloneză, români, ruteana, tătara) și 10 limbi care beneficiază de protecție sporită (bulgară, cehă, croată, germană, maghiară, rusă, sîrbă, slovaca, turcă, ucraineană). 346 Erza și mokša sînt considerate fie două limbi separate, fie două dialecte ale limbii mordvine. 347 Vanuatu este țara cu cea mai mare densitate lingvistică a planetei noastre: 267.000 de locuitori (estimare 2015) vorbesc 117 limbi vernaculare. 348 Constituția Venezuelei declară spaniolă și toate limbile amerindiene vorbite în Venezuela drept limbi
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
D. Fennig (editori), Ethnologue. Languages of the World, Ediția a XVII-a, SIL Internațional, Dallas, Texas, 2014.Versiune online: http://www.ethnologue.com. (Summary by language status). 359 Malteza este singura limba semitica din Uniunea Europeană. Unii lingviști o considera un dialect al arabei magrebiene, alții o formă creola a arabei sau o limbă mixtă. Cei mai mulți specialiști o consideră o limbă semitica din marea familie afro-asiatică (origine arabă + superstraturile italian sicilian și, în mai mică măsură, francez). 360 Luxemburgheza este considerată de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
o formă creola a arabei sau o limbă mixtă. Cei mai mulți specialiști o consideră o limbă semitica din marea familie afro-asiatică (origine arabă + superstraturile italian sicilian și, în mai mică măsură, francez). 360 Luxemburgheza este considerată de mulți lingviști doar un dialect al limbii germane medii din grupul de dialecte francone de pe Mosella. Are trăsături apropiate de dialectul săsesc din Transilvania. 361 Clasificarea Zecimala Universală. Traduceri și adaptări: Alexandru Andrian, Georgeta Clinca, Dorina Niculae, Denise Rotaru, Mioara Stăncescu, Ioana Varlan, Lucia Vitcovschi
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mixtă. Cei mai mulți specialiști o consideră o limbă semitica din marea familie afro-asiatică (origine arabă + superstraturile italian sicilian și, în mai mică măsură, francez). 360 Luxemburgheza este considerată de mulți lingviști doar un dialect al limbii germane medii din grupul de dialecte francone de pe Mosella. Are trăsături apropiate de dialectul săsesc din Transilvania. 361 Clasificarea Zecimala Universală. Traduceri și adaptări: Alexandru Andrian, Georgeta Clinca, Dorina Niculae, Denise Rotaru, Mioara Stăncescu, Ioana Varlan, Lucia Vitcovschi, ediție medie internațională în limba română îngrijita de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]