4,059 matches
-
la drept vorbind, o serie de cronici în care sunt luate în analiză, pe-ndelete, cărțile acestora, alese după criterii aleatorii, totuși. În fine, cel de pe urmă capitol al cercetării are în vedere postumitatea culturală a poetului, urmărind modul în care didactica școlară se apleacă asupra creației eminesciene, apoi se referă la reprezentarea lui Eminescu în iconografie, nu mai puțin atent fiind la felul în care se vorbește despre poet în cadrul diverselor manifestații publice cultural-artistice. Întregul demers critic al lui Cornel Munteanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
un efort conștient de învingere a unor tendințe negative, mai ales în procesul cultivării curajului, a capacității de cumpătare, a stăpînirii de sine etc. În astfel de cazuri, educatorul nu se poate lăsa călăuzit de instinctele copilului. În probleme de didactică, Găvănescul se pronunță pentru o instrucție "progresivă", "interesantă", "agreabilă", "practică". În conținutul procesului de învățămînt el include atît clasicismul, cît și realismul. Acestor două aspecte, cu caracter informativ, le adaugă încă unul, cu un caracter educativ, exprimat prin termenul de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cît mai riguroase ale unor aspecte ale educației, l-a urmărit pe Tăbăcaru toată viața. În perioada 1908-1910 a apărut la București, sub conducerea lui C. Rădulescu-Motru (Gr. Tăbăcaru fiind unul dintre redactori), revista Pedagogia experimentală, cu subtitlul Revistă pentru didactica și organizarea învățămîntului pe baza cunoașterii copilului din punct de vedere psihologic și pedagogic. În editorialul semnat de C. Rădulescu-Motru se făcea aprecierea că, pentru pedagogie, se deschide o nouă perioadă: desăvîrșirea procesului de dobîndire a independenței ca disciplină științifică
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pedagogie realizate de I. A. Kairov, N. K. Gonciarov și B. P. Esipov, P. N. Șimbirev, P. N. Gruzdev etc. (5). Aceste manuale aveau o structură similară: o parte generală (obiectul și metodele pedagogice, scopul educației, sistemul de învățămînt public), didactica, teoria activității educative și probleme de conducerea școlii. Nu se poate spune că ,,pedagogia sovietică" n-a avut unele realizări, mai ales în domenii legate de psihologia promovată de Vîgotski. Ideologizarea cercetării științifice, practica etichetării unor idei și teorii ca
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
unei pedagogii științifice. Pentru el, pedagogia experimentală mai avea o semnificație aceea de pedagogie practică, de teorie care își are sursa în activitatea practică și care servește direct această practică (46). Un astfel de conținut îl are și scrierea sa Didactica experimentală (1935), care își propune să ofere soluții întemeindu-se pe studierea realității școlare. Tot acum este făcută și distincția dintre cercetările de psihologie a copilului și cele de didactică asupra școlarilor (47). Gr. Tăbăcaru depășește astfel faza în care
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
46). Un astfel de conținut îl are și scrierea sa Didactica experimentală (1935), care își propune să ofere soluții întemeindu-se pe studierea realității școlare. Tot acum este făcută și distincția dintre cercetările de psihologie a copilului și cele de didactică asupra școlarilor (47). Gr. Tăbăcaru depășește astfel faza în care punea semnul egalității între pedagogia experimentală și pedagogie. Ideea întemeierii cercetării pedagogice pe "realitățile școlare" l-a apropiat și de problemele sociale. Spre deosebire de alți adepți ai experimentalismului în pedagogie din
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
statutul său de profesor într-o școală normală (49). Celălalt vechi entuziast al pedagogiei experimentale VLADIMIR GHIDIONESCU în calitate de profesor la Universitatea din Cluj (1919), reușise să înființeze, în 1925, un laborator de pedologie și pedagogie experimentală, cu o dublă funcție: didactică și științifică. Este ciudat însă că, avînd un laborator, Ghidionescu nu a desfășurat o activitate științifică experimentală așa cum ne-am fi putut aștepta după scrierile sale din deceniul anterior (50). A sprijinit, în schimb, formarea unor tineri care și-au
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
generații era necesar să se pornească de la realitățile specifice perioadei pe care o parcurgea atunci poporul român. Avea, de asemenea, dreptate cînd considera că pentru rezolvarea problemelor de ansamblu ale educației din țara noastră nu a unor mărunte chestiuni de didactică nu ne putem opri la soluțiile ce s-au propus în alte spații geografice și în alte momente istorice, și că era necesar ca pedagogii români, întemeindu-se pe o autentică cunoaștere a realității, să ofere soluții proprii, aplicabile imediat
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
prin proiectarea acestor permanențe potrivit cerințelor viitorului. În afara acestei insistențe pe cultivarea unui ideal, pe necesitatea angajării sociale a tinerei generații, reconstrucționismul nu se deosebește prea mult de progresivism; propune o programă de educație generală și integrată și o tehnică didactică orientată euristic. În general, teoria reconstrucționistă a educației situează pe primul plan factorul cultural; la baza reconstrucției sociale se află reconstrucția culturală; mai mult, consideră că printr-un nou sistem de educație se poate provoca transformarea realității. ,,Radicalismul" acestei orientări
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Disputa, se pare, a rămas numai ca o amintire. Teoria pedagogică americană în ansamblul ei a continuat să se dezvolte; astfel, în domeniul cercetării experimentale s-a ajuns la utilizarea celor mai sofisticate tehnici ale statisticii matematice (35); în domeniul didacticii au fost create teorii și concepte cu largă circulație în deceniile din urmă: instruirea programată, taxonomia și operaționalizarea obiectivelor, proiectarea pedagogică, învățarea deplină etc. 15 CERCETĂRILE PSIHOLOGICE ȘI INOVAREA PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV "Axarea școlii pe copil" la începutul acestui secol provocată
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de tehnologie didactică au fost abordate, la început, cu oarecare timiditate, și ele au vizat, mai ales, structura lecției. Deși teoria pedagogică românească din perioada interbelică a fost dominată de spiritul "școlii active", practica pedagogică păstra încă multe elemente din didactica herbartiană, îndeosebi modul de desfășurare a lecției după schema "treptelor psihologice". Tocmai de aceea în deceniul al șaselea, pe prim plan a și apărut problema formei de organizare a procesului instructiv, necesitatea folosirii mai multor tipuri de lecții și, strîns
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și socială, o ființă care se autoreglează și se auto-formează, dar în același timp se lasă reglată și formată din exterior" (12, p. 319). Sînt exprimate aici, ca de altfel și în alte lucrări, cîteva din ideile definitorii promovate de didactica română: utilizarea unei varietăți de tehnici și forme didactice, inclusiv a celor "clasice"; înțelegerea personalității ca ființă individuală și socială și, în consecință, considerarea procesului de dezvoltare și formare a acesteia prin interacțiunea dintre actele de autoreglare și autotransformare, pe
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și democratic; în lipsa unui astfel de stil, în condițiile afirmării unuia dominant dirijist, elevul va adopta forme variate și contradictorii de protecție a eului (cf. 24 d). Se cuvine să fie reținut faptul că cercetările și scrierile dedicate problemelor de didactică au cultivat în rîndurile cadrelor didactice interes pentru perfecționarea procesului instructiv, într-o direcție care a știut să promoveze spiritul novator și aspirația spre o concordanță cu progresele realizate pe plan mondial. Se observă că în cursul anilor '70 s-
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
interes pentru perfecționarea procesului instructiv, într-o direcție care a știut să promoveze spiritul novator și aspirația spre o concordanță cu progresele realizate pe plan mondial. Se observă că în cursul anilor '70 s-au publicat mai multe lucrări de didactică. Faptul are o dublă explicație: a) pedagogia românească mai mult împiedicată decît sprijinită în manifestările sale pe măsură ce și-a extins contactele cu teoriile occidentale și s-a desprins de "pedagogia sovietică", s-a maturizat, devenind capabilă să abordeze marile probleme
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
mult împiedicată decît sprijinită în manifestările sale pe măsură ce și-a extins contactele cu teoriile occidentale și s-a desprins de "pedagogia sovietică", s-a maturizat, devenind capabilă să abordeze marile probleme ale instruirii contemporane pe cont propriu; b) problemele de didactică erau mai puțin dominate de ideologie. Așa se explică numărul mare de didacticieni, care s-au afirmat chiar în anii '60 și puținătatea celor ce s-au ocupat de problemele educației morale. 17.2.3. S-a scris, totuși, și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
s-au afirmat chiar în anii '60 și puținătatea celor ce s-au ocupat de problemele educației morale. 17.2.3. S-a scris, totuși, și în domeniul educației morale, dar nu atît de mult și consistent ca în domeniul didacticii. Educația morală trebuia să se refere cu prioritate la formația politică a tinerei generații. Nici o lucrare de mare sau mai mică amploare nu se putea sustrage cererii formulate de "comanda socială" a statului socialist. Voi reține în aceste rînduri numai
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pînă acum, tratată mai ales sub aspectele sale generale, de principiu. Pe măsura realizărilor practice se va trece de la studii "introductive", de punere a problemei, la cercetări de detaliu. În ultimele decenii s-a acordat o specială atenție problemelor de didactică; acestea au fost, într-adevăr, foarte stringente. În viitor, și într-un viitor nu prea îndepărtat, va trebui să se ofere mai multe soluții pentru problemele de educație. Procesul integrării sociale nu este simplu, nu se rezolvă de la sine; teoria
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
A. BINET și V. HENRI, La fatigue intellectuelle, Schleicher Frères, Paris, 1898. 3. A. BINET, Ideile moderne despre copii, cuvînt introductiv, traducere, note și comentarii de DIMITRIE TODORAN, E.D.P., București, 1975. 4. W. A. LAY este și autor al lucrărilor Didactica experimentală (1902) și Pedagogia experimentală (1908). 5. E. MEUMANN, Prelegeri introductive în pedagogia experimentală și bazele ei psihologice, studiu introductiv de DIMITRIE TODORAN, E.D.P., București, 1980. 6. TH. SIMON, La pédagogie expérimentale, Armand Colin, Paris, 1924. 7. PAUL NATORP, Pedagogia
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Dr. Maria Montessori și pedagogia contemporană, extras din "Revista de pedagogie", vol. X/1940. 14. MARIA MONTESSORI, Taina copilăriei, traducere de I. SULEA-FIRU, Tiparul universitar, București, 1938. 15. Cf. A. MEDICI, op. cit., p. 174 și DINA BERTINI JOVINE, Storia della didactica, I, Ed. Riuniti, Roma, 1976, pp. 38-39. 16. MARIA MONTESSORI, Educația tinerilor, în "Revista de pedagogie", anul XI, caietul III-IV, 1941. 17. Cf. I. CHATEAU, Les grands pédagogues, Paris, P.U.F., 1966, studiul "Maria Montenssori", semnat de G. CALLO
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fost întreprinse încă din secolul al XVIII-lea de Olivier, iar în secolul al XIX-lea de către Jacotot, iar apoi de Itard și Bourneville. 31. Cf. a. M. A. BLOCHOT, Philosophie de l'éducation nouvelle, și b. FR. BARTOLOMEIS, Introducere în didactica școlii active, traducere de C. URMA, E.D.P., București, 1981. 32. Prezentînd această metodă în Encyclopédie française, XV, Larousse, J. Piaget apreciază că datorită ei "copilul ajunge să citească mult mai rapid și, mai ales, cu plăcere mult mai mare decît
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Dimitrescu-Iași la București (1888), unde a funcționat pînă în 1932. Este primul pedagog român care a publicat ample lucrări de sinteză cu caracter pedagogic, aspirînd spre elaborarea unui sistem de educație. Dintre scrierile sale amintim: Curs de pedagogie generală (1899), Didactica generală (1921), Pedagogia generală (1923), Curs de istoria pedagogiei, 3 volume (1902-1007), Ideile pedagogice ale lui J. Locke ș.a. 15. I. GĂVĂNESCUL, Amintiri. Momente și siluete, Casa Școalelor, București, 1944. 16. Pedagogul ieșean și-a susținut doctoratul în filosofie, la
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
toate apărute în 1909. Cf. TEODOR GAL, Ion Slavici despre educație și învățămînt, E.D.P., București, 1967. 19. Petru Șpan a fost profesor de pedagogie la seminarul din Sibiu, urmîndu-i lui Ion Popescu. Publicații: Idei pregătitoare în pedagogie, 1902; Lecții de didactică în uzul școalei pedagogice, Sibiu, 1906; Lecții de pedagogie, Sibiu, 1908; Noul abecedar, 1904; Carte de citire, clasa a II-a, 1905 și 1907. 20. P. ȘPAN, Lecții de pedagogie. Cf. și TEODOR GAL, Petru Șpan Activitatea și gîndirea sa
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
26. T. HERSENI, N. Vaschide, Editura Științifică, București, 1971. 27. Articolul (datat Paris, 24 oct. 1899) a fost publicat în "Noua revistă Română", 15 februarie 1900, vol. I, nr. 4, pp. 170-190. 28. Cf. P. PIPOȘ, Dezvoltarea mai nouă a didacticii în raport cu psihologia, în "Biserica și școala", Arad, 1905, nr. 11, 12, 13. 29. Cf. GH. BOGDAN-DUICĂ, Pedagogia experimentală, în "Revista generală a învățământului" 1906, pp. 632-639. 30. Cf. IZABELA SADOVEANU, Pedagogia experimentală, în "Școala normală", Iași, nr. 5, 1916. 31
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
18. A se vedea vol. de față, 8.1. 19. A se vedea I. I. GABREA, Școala creiatoare, Editura Casei Școalelor, București, 1927. 20. A se vedea C. NARLY, Pedagogia generală, "Cultura Națională", București, 1938. 21. ȘTEFAN BÂRSĂNESCU, Pedagogia și didactica pentru școlile normale, ed. a VI-a, Editura "Scrisul românesc", Craiova, 1942. 22. Este, poate, pentru prima dată cînd în literatura pedagogică română se utilizează conceptul de "tehnologie didactică", devenit așa de frecvent peste cîteva decenii. Șt. Bârsănescu vorbește de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
44. TRAIAN HERSENI, "Stanciu Stoian și școala sociologică de la București", în vol. Stanciu Stoian și pedagogia contemporană, București, 1982. 45. Cf. STANCIU STOIAN, Școli pentru experimentare, apud 31. 46. Cf. revista "Pedagogia experimentală", nr. 3/1932. 47. Cf. GR. TĂBĂCARU, Didactica experimentală. Școlarul, vol. II, Argument. 48. Cf. GR. TĂBĂCARU, Problema pedagogiei sociale, Bacău, 1926. 49. Gr. Tăbăcaru a fost și un entuziast animator cultural, vrînd să ofere, și pe această cale, un model de activitate "extrașcolară" discipolilor săi viitori învățători
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]