10,118 matches
-
apare de altă culoare ca intensitate și nuanță. (Planșa nr.21) Prin contrastul lor particular culorile saturate, strălucitoare, se difereanțiază între ele datorită faptului că unele sunt închise, altele deschise, iar altele intermediare ca valoare și de luminozități diferite. Aceste diferențieri devin și mai evidente în momentul când culorile sunt amestecate fizic cu alb sau negru ori altă culoare, diferite ca valoare. Pentru a obține efectul de contrast închis-deschis este necesar a se alătura culori, nonculori de întunecime egală sau apropiată
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
cazul sociologiei educației din modul în care Bernstein îi dezvoltă problematica. Pentru Bernstein (1980), unitatea interacțională de bază a studiului sociologiei educaționale este o relație între generații. Conținutul de bază al studiului sociologiei educației îl constituie originile sociale și consecințele diferențierilor în structurarea formală a conștiinței. Instituțiile de bază pe care ei încearcă să le înțeleagă sunt repetitori culturali. Relația educațională formală sau planificată este un repetitor a orice trebuie repetat, chiar dacă este ceva deosebit. Contextul interacțional, conținuturile și expresiile sale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
teologice. Învățământul vocațional cuprindea școli de meserii, școli agricole, școli de menaj pentru fete și școli comerciale. Multe dintre prevederile legii din 1864 au fost modificate către sfârșitul secolului al XIX-lea prin diverse legi. Dintre modificările intervenite sunt notabile diferențierile dintre școlile primare rurale - de cinci ani cu învățători - și cele urbane - de patru ani cu institutori -, suprimarea bacalaureatului - instituit în 1864 - și organizarea liceului pe trei secții - clasică, umană și reală -, după ce prin legea din 1864 toate liceele funcționau
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
diferențe puternice între națiuni în ceea ce privește importanța sectorului vocațional, profesional în învățământul secundar, relația dintre pregătirea profesională la acest nivel și poziția ocupată pe piața muncii, numărul de absolvenți de liceu care intră la facultate și o absolvă și gradul de diferențiere a sistemului de învățământ universitar. După aceste criterii, sistemele de învățământ din SUA și Germania, de exemplu, sunt radical diferite, cel din România situându-se într-o poziție intermediară. În SUA, specializarea tinerilor nu se face decât după finalizarea liceului
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
partea a doua a vieții este explicată, având în vedere prezența categoriei ocupaționale a pensionarilor în model, de apartenența la anumite categorii de pensionari, situație care duce la un spor mediu semnificativ al veniturilor persoanei. Mai precis, între pensionari există diferențieri serioase în ceea ce privește nivelul pensiilor, iar pensiile mult mai mari ale unora față de alții sunt redate de această creștere a venitului mediu către sfârșitul vieții. 2. Nivelul de instrucție are un impact consistent asupra veniturilor persoanei. Față de venitul mediu, o instrucție
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și variabilele specifice școlii, acestea explică rezultatele la teste ale elevilor mai bine decât cele factuale, dar mai puțin bine decât cele psihosociologice. Raportul Plowden și raportul Coleman conduc la concluzia că inegalitățile în performanțele elevilor rezultă mai degrabă din diferențierile de ordin social și familial decât din disparitățile de ordin material și pedagogic dintre școli, iar diferențele dintre școli contează prea puțin în determinarea performanțelor școlare ale elevilor. Astfel de concluzii au descurajat politicile de creștere și de redistribuire a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
pe cele din societate, mai ales pe cele din întreprinderea capitalistă, și-l pregătesc pe copil pentru alte inegalități. În plus, ideologia coeficientului de inteligență și cea meritocratică își aduc și ele contribuția la legitimarea diviziunii sociale existente. În concluzie, diferențierea sistemelor școlare și inegalitățile și disparitățile educaționale dintre clasele sociale sunt fenomene structurale, și nu accidente sau reziduuri. Familia și școala îi pregătesc pe unii indivizi să exercite responsabilități în cadrul sistemului de producție, iar pe alții să se supună și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
liceal în teoretic și vocațional constituie o altă cale prin care, în România, copiii din categoriile sociale înalte sunt orientați către destinații sociale corespunzătoare, iar cei din categoriile inferioare sunt destinați unor ocupații subordonate. Dascălii practică și ei, la clasă, diferențieri în modul în care gestionează resursele investite în actul pedagogic. Direcționarea practicată în clasă de către profesori este adeseori implicită și se recunoaște în atenția mai mare dedicată celor cu rezultate mai bune sau ai căror părinți manifestă o preocupare sporită
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
declarația primei firme - Du Pont - este cea mai completă, oferind cele mai multe informații. Declarația celei de-a doua - Kraft Jacobs Suchard - este apropiată ca număr de răspunsuri. La polul opus se află declarația universității. Din punctul de vedere al stilului, apar diferențieri importante generate atât de natura organizației, cât și de concepția exprimării. Firmele au o exprimare mai clar focalizată pe domeniul de interes, în timp ce universitatea, având în vedere natura procesului asociat, are o exprimare mai vagă. Declarația Kraft Jacobs Suchard este
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de vârf. Firma Du Pont sugerează faptul că se dorește globală, operând într-o zonă largă de industrii, bazate pe competențe în domeniul chimiei și accentuând grija pentru performanța economică. Universitatea are o declarație cu elemente generale, fără elemente de diferențiere față de alte organizații similare. Se remarcă faptul că toate declarațiile au exprimări calitative, fără să fixeze o ordine a priorităților. Exprimările dovedesc un exercițiu al elaborării. Se elimină astfel erorile de logică și se oferă un aspect de „lucru împlinit
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
strategic, discutându-se direct despre clasificări, componente ori efecte. O definiție operațională este necesară totuși de multe ori pentru a putea întreprinde un demers de natură analitică și pentru a structura un sistem de relații cauzale. Dificultățile apar și la diferențierea față de așa-zisul mediu înconjurător concurențial, și din acest motiv nu este surprinzătoare tratarea nediferențiată a mediului extern (înconjurător) al organizației de către unii autori. În final, dacă se acceptă existența sa, delimitarea apare sub forma unui zone ale spațiului elementelor
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
accentuează utilitatea analizei de acest tip, pentru că aceasta poate oferi rezultate satisfăcătoare, atât prin acuratețe, cât și prin prisma raportului calitate/preț sau a raportului calitate/timp. De fapt, acțiunea factorilor mediului realizează în spațiul stărilor posibile ale organizației o diferențiere a acestora prin prisma rezultatelor (performanțelor). Astfel, analiza ar avea ca scop identificarea: • spațiului stărilor acceptabile, pentru care organizația poate funcționa; • spațiului stărilor optimizatoare, pentru care organizația își poate optimiza un set de parametri considerați importanți. Dificultatea analizei este accentuată
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Observațiile sunt menite să fixeze câteva caracteristici majore, ca și principala tendință a acestora, concentrându-se doar asupra celor patru componente principale ce dau acronimul cel mai cunoscut: PEST. Mediul politico-legal prezintă, de regulă, o individualizare majoră la nivel național, diferențierea acestui subsistem fiind un atribut esențial al suveranității statale. Elemente semnificative la nivel local sau regional (în interiorul unui stat) apar în cazul statelor federale, cum este situația, SUA, sau în cazul unei autonomii locale avansate, - de exemplu Scoția. Reglementările politico-legale
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
clientului. Marile regiuni constituite din mai multe state reflectă și ele aceeași tendință. În practica europeană s-au individualizat chiar niște așa-zise euroregiuni, ce trec în prim-plan omogenitatea caracteristicilor de altă natură decât apartenența la un stat. Dacă diferențierea internă este recunoscută și încurajată, omogenizarea acțiunii elementelor acestor medii, chiar și a mediului legal, se realizează în mod semnificativ la nivelul unui grup de state, printr-un proces coordonat cu caracter programatic. Este cazul Uniunii Europene, care se constituie
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
un model de succes și pentru alte grupe de state. Prin urmare, pentru un număr de elemente, aria de analiză adecvată este cea a regiunii continentale (eventual intercontinentale). Tot în această perioadă s-a discutat și despre fundamentele naționale ale diferențierii competiționale (Porter, 1990), ceea ce înseamnă că nivelul național de analiză trebuie păstrat ca fiind încă un referențial valabil. Prin suprapunerea nivelurilor și a subsistemelor (mediilor) de analiză va rezulta o matrice dreptunghiulară (vezi tabelul 3.2) ce facilitează sistematizarea analizei
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
3.1.3. Particularități ale mediului înconjurător general din România" La o primă vedere, s-ar putea aprecia că în 2006 pentru marea majoritate a firmelor românești este suficient studiul mediului înconjurător general până la nivel național. Această limită ar însemna diferențierea a două niveluri, local și național, sau a trei niveluri - local, regional și național, deși, pentru cele mai multe subsisteme, factorii cu influență regională sunt aceiași ca și cei cu influență națională. Aprecierea ar fi corectă dacă ar mai exista bariere importante
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
sunt totuși relativ mari. Pe de altă parte, România înregistrează cu amplitudine maximă șocurile transmise de piața internațională și impactul globalizării. Modul în care funcționează prețul petrolului sau al gazului metan este edificator pentru cuplajul existent. Mediul sociocultural românesc prezintă diferențieri semnificative la nivel național față de alte țări europene. La nivel regional, subsistemul este mai omogen în comparație cu alte țări europene, chiar dacă există o diferențiere între provinciile istorice românești - Transilvania, Moldova, Muntenia și Dobrogea. Se discută de o diferențiere mai accentuată între
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
care funcționează prețul petrolului sau al gazului metan este edificator pentru cuplajul existent. Mediul sociocultural românesc prezintă diferențieri semnificative la nivel național față de alte țări europene. La nivel regional, subsistemul este mai omogen în comparație cu alte țări europene, chiar dacă există o diferențiere între provinciile istorice românești - Transilvania, Moldova, Muntenia și Dobrogea. Se discută de o diferențiere mai accentuată între Transilvania și restul, cu manifestări individualizate pentru numeroși factori. Chiar și la nivelul acestora pot apărea pentru anumite elemente zone distincte de mărimea
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
sociocultural românesc prezintă diferențieri semnificative la nivel național față de alte țări europene. La nivel regional, subsistemul este mai omogen în comparație cu alte țări europene, chiar dacă există o diferențiere între provinciile istorice românești - Transilvania, Moldova, Muntenia și Dobrogea. Se discută de o diferențiere mai accentuată între Transilvania și restul, cu manifestări individualizate pentru numeroși factori. Chiar și la nivelul acestora pot apărea pentru anumite elemente zone distincte de mărimea a două-trei județe sau decalaje între zona rurală și cea urbană. Preocupările ecologice au
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
situație ideală. 7. Realizarea tabloului final de sinteză: se completează caroiajul matricei subsisteme (medii) - niveluri de analiză pentru a avea o imagine a factorilor mediului înconjurător general și a influențelor acestora. Această imagine a matricei poate sugera că o anumită diferențiere a nivelurilor de analiză sau a subsistemelor este irelevantă pentru cazul respectiv. În consecință, matricea se restructurează în mod convenabil. Etapele recomandate mai sus sugerează o abordare liniară. Nu trebuie să surprindă necesitatea apariției unor ciclări ale procesului de analiză
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
2.Apar două niveluri probabile de analiză cu impact imediat: nivelul local și nivelul național. Dată fiind posibilitatea integrării în Uniunea Europeană în 2007, este de luat în considerare și nivelul continental (regional) al UE într-o fază ulterioară a analizei. Diferențierea local/național se face datorită unor niveluri distincte de organizare administrativă, și interesului pentru zonele urbane. La nivel regional - Transilvania, Dobrogea, Muntenia - sau la nivel județean, este puțin probabil să apară factori importanți de influență. 3.Având în vedere produsul
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
a consumului alimentar*; - îmbătrânirea populației; - consumul produselor de marcă; • tehnologic: - echipamentele de filtraj; - echipamentele de îmbuteliere; - ambalajul de plastic*; • ecologic: - crearea unor zone de protecție ecologică*; - îmbunătățirea comportamentului ecologic al populației. La nivel local, apar următorii factori de mediu cu diferențieri notabile: • politico-legal: - taxe locale suplimentare pentru protecția naturii*; - un sistem politico-administrativ birocratic ce impune „cheltuieli suplimentare” pentru facilitarea funcționării; • economic: - zona geografică de producție are un șomaj ridicat; - dezvoltarea serviciilor și a turismului balnear; • sociocultural: - credința populației locale că apa
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
model Porter este dictată de predominanța acestuia în folclorul managementului strategic și în manualele disciplinei. Modelul impune, în afara clarificării unor concepte la care face Porter referire, și delimitarea și definirea mediului înconjurător concurențial. Deși multe manuale ignoră sub diferite forme diferențierea acestui mediu, ea poate fi justificată nu numai de acest model și de conceptele discutate anterior, ci și de acceptarea de către numeroși teoreticieni a conceptelor înrudite - mediu intern și mediu înconjurător general. Odată atrasă atenția asupra problemelor de definire a
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
general și cel concurențial este sesizabilă și la nivelul tipologiei modelelor de tip economic. În primul caz, modelele se asociază în principal macroeconomiei, în timp ce în al doilea caz s-ar putea afirma că există o înrudire mai puternică cu microeconomia. Diferențierea poate fi sesizată chiar și la nivelul instrumentarului matematic utilizat de teoreticieni. Dacă se preferă o tratare managerială calitativă, adică o abordare relativ intuitivă, dar fără o fundamentare prea riguroasă, atunci diferențele se estompează. 4.1.2.Modelul Porter cu
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
natură economică, ceea ce ar fi fost de așteptat de la un economist de formația lui Porter. Cele cinci familii de determinanți sunt (Porter, 1980): 1. Determinanții rivalității, manifestați în industrie: • creșterea industriei; • costurile fixe/valoarea adăugată; • intermitența supracapacității; • identitatea de marcă; • diferențierea produsului; • costurile de transfer; • concentrarea și echilibrul dintre concurenți; • complexitatea informațională; • diversitatea competitorilor; • barierele de ieșire. 2. Determinanți ai puterii furnizorilor: • diferențierea intrărilor; • costurile de transfer de furnizor; • prezența intrărilor de substituție; • concentrarea furnizorilor; • importanța volumului producției pentru furnizor; • ponderea
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]