2,135 matches
-
mai evident în timpul exercițiului asupra colindei din antologia lui Petru Caraman, când s-a demonstrat legătura directă a imaginii fonice cu semnificația amplă a textului. Intensitatea vocalelor deschide în plan sonor perioade ce respectă gradarea afectivă a eveni¬mentelor și dinamismul transmis, în plan direct, de semnificanții lingvistici. „În structura internă a narațiunii populare, dimensiunea fonetică este relevantă, nu atât în sine, din perspectiva unităților constitutive și a figurilor fonetice, cât mai mult prin complementaritatea în care intră cu categorii prozodice
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
existenței umane ce nu poate intra în relație cu mitul decât prin mijlocire rituală. Atunci când apare și în acțiunile neofiților, perfectul compus creează reprezentarea cinematografică a pregătirilor rituale, care au loc în profan. În aceste fragmente densitatea verbelor este maximă. Dinamismul imaginii devine fundamental pentru portretul protagonistului, care are ca sarcină principală să imite și să reitereze faptele strămoșilor întemeietori. Descrierea, ca procedeu artistic ce dă penelul substantivelor și adjectivelor în crearea unei imagini statice, apare preponderent în prezentarea naturii alese
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
prieten. Poate că voi recupera în perioada următoare. Aceste dialoguri pot fi citite, cu un pic de imaginație, drept o serie de piese de teatru în care două personaje discută despre starea lumii, a sinelui, a sinelui sinelui. E mult dinamism cultural și de viață în aceste dialoguri, e multă risipă de metaforă, de aforisme, de ficțiune și afecțiune. De multe ori sinceritatea spunerii este simulare sau disimulare și cu atât mai mult pătrundem în teritoriul artei. Trăim într-o literatură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
fi foarte bun un studiu nu prea cred că se poate face la noi care să compare concepția despre literatură, motivația scrisului, felul scriitorului de a se construi din diferite epoci. Deși cred în prezent, tare mi-e teamă că dinamismul acesta e abia cel de dinaintea unei provocări. Pe când "o istorie a literaturii române" în viziunea lui Mircea A. Diaconu? Este o asemenea "istorie..." o provocare pentru critic și istoric? Am publicat de curând două texte despre cum e cu putință
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în Oradea. Nu, nu m-am simțit ca scriitor, precizez provincial în raport cu colegii "capitaliști", dar așa ca om, ca ins, m-am simțit uneori timorat de dezinvoltura, tupeul, mobilitatea, aciditatea, "savoir faire"-ul unora de pe-acolo, ba chiar admir dinamismul lor, mă uit oarecum mirat la agitația lor, îmi place să-i întâlnesc în rarele mele prezențe în orașul de pe Dâmbovița. Dar, de regulă, mă întâlnesc cu amici venetici în București. Eu însumi sunt venetic în Oradea. În fond, dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
s-a încheiat Pacea de la Iași), și prin venirea bulgarilor. Creșterea populației orașelor Moldovei, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, se explică prin relativa dezvoltare a economiei. Așezarea orașului Huși în zonă depresionară a influențat pozitiv dinamica populației. Dinamismul orașelor se bazează nu numai pe populația atrasă din mediul rural, dar și pe o însemnată imigrație. Sporul accentuat al populației orașului Huși a fost o consecință a întăririi funcției administrative, prin mutarea reședinței de ținut de la Fălciu la Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și 5.327 locuitori). În 1835, Huși era al cincilea oraș în Moldova, cu 1.500 de familii (7.700 suflete), în afară de satele Corni și Broșteni, care aveau 137 de familii. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, dinamismul accentuat al orașelor s-a redus substanțial, făcând loc unei evoluții lente și contradictorii. Ca urmare a migrării populației din cartierele (foste așezări rurale) din jur, a dezvoltării de tip urban (administrație județeană, gruparea credincioșilor și în jurul Episcopiei, dezvoltarea meșteșugurilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
viza referirea lui Mircea Iorgulescu, în acel context, cât indicarea unui model. Un model care, după cum se vedea, nu se ștersese din memoria confraților de breaslă ai temutului critic, ci era viu, în această memorie, mai ales prin câteva trăsături: dinamism, intransigență, tenacitate, capacitate de mobilizare integrală pentru atingerea țelului urmărit, spirit ofensiv și polemic. Nu fuseseră uitate de cititori, desigur, după cum nici de cei care-l ascultaseră vorbind în adunările scriitoricești, faimoasele și nemiloasele „execuții“ iorgulesciene, spectacole intelectuale de anvergură
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
lună, potrivit datei când apar pe piață cu noile numere, revistele marchează porțiuni de timp literar consumat. Fără ele s-ar înstăpâni, acaparantă, impresia de nemișcare, de stagnare („balta stătută“ de care vorbea Marta Petreu). Aș mai spune că, pe lângă dinamism, revistele dau vieții literare mai multă culoare - vieții literare și chiar vieții. Sunt sigur că, fără reviste, mie cel puțin, viața mi s-ar părea mai ternă decât este, mai fără sare și fără piper. Și mai fără rost, spre
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
a cine matografului Passalaqua, cu parter, loji, balcoane și galerie, căzută victimă demolărilor din epoca lui Ceaușescu. Nici un turneu important al trupelor teatrale sau de operă, bucureștene și chiar străine, nu ocolea Brăila. Erau apoi, ca factori semni ficativi ai dinamismului cultural, bibliotecile publice foarte bune, cum era aceea a primăriei orașului sau Biblioteca „Petru Armencea“ de pe strada Galați, era cercul de lectură „Voltaire“, era și o oarecare viață de presă, întreținută de multele gazete care apăreau la Brăila, ale partidelor
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
a mediului și procesul de reducere datorat radiației electromagnetice incidente, valabil și astăzi, dar care nu mai reușește decât neutralizarea efectului Vieții. Atmosfera, nemaifiind reducătoare, e transparentă pentru lumina vizibilă, deci scoarța terestră a devenit sediul gradientelor de temperatură, cauza dinamismului atmosferei și litosferei. Și, cum toată energia mecanică se transformă până la urmă În căldură, Pământul radiază În spațiu În infraroșu. Aș putea spune că Pământul e o stea infraroșie; poate, extratereștrii, care se manifestă prea des pentru a nu-i
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cînd învățămîntul a dobîndit o structură relativ stabilă. Chiar faptul că pedagogia experimentală nu numai cea a "Cercului de studii" era refractară filosofiei, o situa la periferia vieții culturale românești care, în deceniile trei și patru, era puternic angrenată în dinamismul vieții politice. Ce sprijin putea să primească atunci un grup de oameni "neangajați" deschis sub aspect filosofic, social, politic? În sfîrșit, pedagogiei românești i-au lipsit oamenii formați într-un mare laborator experimental. Teoreticienii de frunte ai educației din România
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
va orienta societatea în scurt timp spre o astfel de soluție? Este limpede că teoria operatorie a inteligenței nu poate manifesta un interes deosebit pentru mijloacele vizuale moderne. O pedagogie bazată pe imagini, chiar una care își caută sprijin în dinamismul filmului, este considerată de psihologul elvețian ca neadecvată, întrucît inteligența nu se poate reduce la imaginea unui film. Există, spune Piaget, "un verbalism al imaginii, ca și un verbalism al cuvîntului, iar la o confruntare cu metodele active, metodele intuitive
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
noi controverse, fiind, pe drept cuvînt, respinsă o astfel de explicare a progresului uman. Instinctele refulate nu se sedimentează unele peste altele în inconștient și nu rămîn inactive pînă la sfîrșitul vieții, ci, dimpotrivă, ele sînt acelea care conferă psihicului dinamismul, caracterul conflictual ce-i este caracteristic. Ele, instinctele, tind în permanență să se manifeste și, pentru că nu o pot face în mod deschis, o realizează deghizat sub forma viselor sau a actelor ratate (fenomene ce apar din ciocnirea a două
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
insensibilității personalului FMI, pentru a-și spori transparența. Acest lucru era în mare parte în interesele Fondului: nu în ultimul rând, se simțise recent jenat de faptul că susținerea publică a realizărilor economice ale lui Suharto în Indonezia tăinuise chiar dinamismul propriilor tranzacții private cu regimul (Hill 1998: 98), și în mod evident o abordare transparentă l-ar fi ferit de o asemenea critică. Între timp, Banca a luat un angajament aproape identic în același an, instituind o unitate specială în
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
de „serviciu“, În Înțeles anglo-saxon; pentru acea asiduitate În tot ceea ce faci și care te ajută să treci ușor peste toate dificultățile (atât de puțini oameni lucrează cu asiduitate!); Într-un cuvânt, am dobândit În preajma doctorului Robin acel complex de dinamism animator, eficient și câteodată contagios binefăcător pentru ceilalți, dar de cele mai multe ori zadarnic și primejdios În climatul nostru valah, leneș, indiferent, apatic, guvernat de „lasă-mă să te las!“, de „ce-am avut și ce-am pierdut!“, de „n-o să
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu acela de militantism, este în același timp un fenomen de integrare (de adeziune, la ideologia socialistă) și unul de deschidere, adică de iradiere, de la individ către colectivitate.“ (Convorbiri literare, 30 ianuarie 1972) „Excepțional arhitect de istorie contemporană, exemplar prin dinamism și clarviziune, bărbatul din fruntea partidului și republicii este o personalitate reprezentativă pentru ritmul, pentru anvergura construcțiilor socialismului, pentru îndrăzneala proiectelor care devin fapte. Nu există domeniu al istoriei, care să nu poarte semnele gândirii creatoare și să nu fi
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
slugărniciei (nota V. I.) „China are nevoie de liniște pentru marea operă pe care o săvârșește, și noi, cei ce credem în dreptul la fericire al tuturor popoarelor, noi, cei ce vedem în China una dintre țările cele mai pline de dinamism și frumusețe, ne împotrivim cu energie încercărilor americane de a-i stingheri nobila operă.“ (Gazeta literară, 18 septembrie 1958) De pe Grivița în Tașkent: Lucia Demetrius (nota V. I.) „Circumstanțele politice internaționale actuale, faptul că imperialiștii par mai puțin decât oricând
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
-i tulbură pe apărătorii orânduirii burgheze...“ (Gazeta literară, 12 februarie 1959) GURGHIANU Aurel „Secretarul general al partidului, președintele republicii, întruchipează în cel mai înalt grad, noțiunea de conducător, nici un sector al activității noastre nefiindu i strein. Dimpotrivă, personalitatea sa complexă, dinamismul, puterea vizionară, realismul cel mai deplin imprimă grandiosului edificiu de construcție a întregii țări amploare pe care istoria noastră n-a cunoscut-o încă.“ (Steaua, ianuarie 1978) GUȚIA Ioan „După o absență de douăzeci și cinci de ani, din 1967 am fost
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
numește azi în mod firesc «Epoca Ceaușescu» politica externă a României socialiste nu s-a afirmat cu atâta forță și originalitate. Ea s-a definit ca o politică în care analiza științifică riguroasă a fenomenelor politice contemporane se împletește cu dinamismul, consecvența principială, realismul, spiritul de inițiativă, apărarea neabătută a intereselor fundamentale ale țării, ca și a aspirațiilor de pace și bunăstare a tuturor popoarelor.“ („Făuritor al politicii externe“, România literară, 26 ianuarie 1984) „Contribuția României, a președintelui Nicolae Ceaușescu a
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
plămădit, de a studia, pe baza concepției revoluționare despre lume și viață, procesele, fenomenele și tendințele dialecticii dezvoltării generale și de a-și elabora pe această bază orientarea politică generală atât în plan intern, cât și în plan internațional. Tocmai dinamismul și consecvența cu care tovarășul Nicolae Ceaușescu promovează această teză stau și la baza opțiunilor politice realiste, cutezătoare, științific fundamentate înscrise în Programul de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism, în hotărârile Congresului al
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
univ. argentinian de origine română „Datorită efortului constructiv, al unei munci organizate, depusă fără preget, pentru binele comunității naționale și internaționale și secondat de o echipă de colaboratori de elită, aleși pe măsura aspirațiilor legitime ale poporului român, și corespunzător dinamismului personalității domniei voastre, ați reușit să coordonați energia creatoare a comunității naționale, făcând ca țara românească să înregistreze, pe cât de importante, tot pe atât de pozitive progrese în domeniul social economic, al științei pure și al tehnologiei, în domeniul culturii
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
identificare realizată nu numai în dimensiunile prezentului, ci și în perspectiva viitorului.“ (Revista de filozofie, ianuarie-februarie 1978) „Realizările obținute de poporul nostru în etapa distinctă a construcției socialismului inaugurată în urmă cu aproape 22 de ani sunt indisolubil legate de dinamismul activității teoretice și practice a tovarășului Nicolae Ceaușescu, de clarviziunea politică, realismul și cutezanța în gândire cu care secretarul general al partidului a orientat analiza științifică a vieții sociale contemporane și acțiunea politică a partidului. Gândirea novatoare și acțiunea revoluționară
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
o probă fizică, doar că fiecare o făcea altfel. Dându-se peste cap să găsească soluții, jonglând cu o disponibilitate deja mult pusă la lucru de Găbița, Otilia este personajul cel mai emoționant, iar Anamaria Marinca o face de neuitat : dinamismul ei melancolic, resemnarea cu care acceptă se devină victima unei victime și înverșunarea obosită cu care ține să meargă până în pânzele albe pentru a-și salva prietena îți rămân pe retină. La rândul ei, Găbița jonglează abil cu o pasivitate
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
consideră un ,,român substanțial modern, ironic și totodată plin de un realism minuțios, abundent, întors însă spre marea viziune fantastică” Reiterarea existenței mitice induce durată, inexorabila temporalitate umană, în paralel cu transformarea vieții în spectacol. Ritmuri epice diverse, alternând între dinamism și lentoare extremă, sunt generate prin elipse, repetiții, prelungiri ale sunetelor etc. Conversația marchează incomunicarea, singurul dialog posibil fiind între narator (dublul creatorului) și personaje: „Și înainte chiar de a începe să cobori, tu te retragi, dispari treptat în surâsul
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]