14,279 matches
-
despre viața lui Weissmuller, de după moartea acestuia. Florin Iepan a intenționat să repună pe tapet cariera sportivă a celui care este recunoscut mai ales ca fiind primul sex-symbol masculin din istoria cinematografului. Timișoreanul a conceput/realizat peste 40 de filme documentare și producții TV, unele din acestea fiind difuzate de televiziuni din întreaga lume. Documentarul despre Tarzan a avut un buget de peste 200 000 de euro. OANA MONORAN din presa vremii acum... 100 ani „Greva croitorilor. Ieri, la Arad au intrat
Agenda2005-12-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283502_a_284831]
-
de Paști care se rostogolesc la vale luminând și mocnind au rămas până în ziua de astăzi simbol al primăverii, al devenirii, al victoriei soarelui asupra iernii reci și mohorâte. Vârsta acestui obicei nu poate fi determinată cu exactitate, deoarece atestările documentare din zonă au început destul de târziu sau au fost pierdute. Se presupune, însă, că obiceiul datează de aproape 2 000 de ani, chiar dacă în decursul secolelor a suferit multe modificări. În după-amiaza primei zile de Paști, roți și care umplute
Agenda2005-13-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283543_a_284872]
-
a permisului, vor trebui să plătească suplimentar penalități care se cifrează la 0,15% pentru fiecare zi de întârziere. ( M. H.) l Membrii Universității Populare de la Casa „A. M. Guttenbrunn” vor putea viziona miercuri, 6 aprilie, de la ora 15, filme documentare prezentate de prof. Eugen Szabo. ( S. P.) l Luni, 4 aprilie, va avea loc festivitatea de deschidere a Agenției Calea Șagului din Timișoara aparținând Băncii Comerciale Române ( B. C.R.). ( C. V.) l „Veneția Brandeburgică și împrejurimile ei“ se intitulează conferința pe
Agenda2005-14-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283568_a_284897]
-
1939-1957), într-o ediție îngrijită, note, traduceri și prefață de C. Popescu-Cadem. Din păcate, autorul a intervenit în paginile sale de manuscris, în ultimul său deceniu de viață, s-a autocenzurat sever și a înjumătățit textul. Dintr-un mare fond documentar, Liliana Corobca a selectat scrisorile în limba română, primite sau expediate de Alexandru Busuioceanu, și a realizat în 2003 un prim volum, Un roman epistolar al exilului românesc (corespondență 1942-1950), însoțit de tot aparatul critic necesar (ediție critică, note, traduceri
Un român la Madrid by Ion Simuț () [Corola-journal/Memoirs/10515_a_11840]
-
despre C. Ghidel, p. 50, Traian Popescu, p. 53, sau filosoful Ștefan Teodorescu, p. 51). Alteori, notele seci sunt inutile, ca în cazul "Maxim Gorki (1886-1936), scriitor rus" (p. 293). Dar aceste lacune nu pot umbri meritele unei serioase restituiri documentare, efortul de transcriere și ordonare a materialului epistolar. Un teritoriu nou ni se dezvăluie și renaște o lume în jurul unui scriitor român aflat la Madrid. Cât a trăit, până în 1961, Alexandru Busuioceanu a fost un reper și un factor coagulant
Un român la Madrid by Ion Simuț () [Corola-journal/Memoirs/10515_a_11840]
-
unitățile spitalicești din județ, lăsând în vigoare măsurile de limitare a circulației în secțiile cu un risc ridicat de îmbolnăvire. ( N. I.) l Membrii Universității Populare de la Casa „A. M. Guttenbrunn“ vor putea viziona joi, 14 aprilie, de la ora 15, filmul documentar „Viena“, prezentat de Ștefan Boleraz și Xenia Panin. ( S. P.) l Asociația „Pietatea Bănățeană“ din Timișoara organizează în data de 16 aprilie, cu începere de la ora 10, la Școala cu clasele I-VIII „Avram Iancu“, Adunarea generală a tuturor membrilor
Agenda2005-15-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283592_a_284921]
-
memorialistică Povestea vieții mele e bine cunoscută) a jucat și un important rol politic încă din ajunul primului război mondial. Și de aici o seamă de aspecte care depășesc spațiul strict personal și familial, impregnându-i o dată mai mult caracterul documentar. Profund semnificative sunt în primul rând autocaracterizările ei ca regină, ca femeie și ca mamă. Era o ființă voluntară și activă, chiar ambițioasă având plăcerea de a lupta și de a conduce, de a deține efectiv puterea. Aflându-se la
Jurnalul Reginei Maria by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12428_a_13753]
-
iar peste câtva timp, (în 1922), Marioara (Mignon) cu Alexandru I al Iugoslaviei, nu va fi deloc fericită. Ar trebui să cunoaștem însemnările... ei din anii următori, spre a-i vedea cu adevărat starea de spirit. Pentru marea lui valoare documentară, jurnalul, cât se păstrează la Arhivele Naționale, cred că ar trebui în continuare tradus și publicat. Acest al doilea volum abia ne-a deschis pofta. P.S.: în ultimul moment, aflăm că Editura Albatros a scos și volumul al treilea. Semn
Jurnalul Reginei Maria by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12428_a_13753]
-
Activitățile care se vor desfășura în această perioadă vizează identificarea meșteșugurilor și a meșterilor populari din zona Banatului, dar și stabilirea impactului social al meșterilor, mai precis dacă au ucenici, dacă realizează venituri economice. Finalizarea proiectului include realizarea unor materiale documentare (fotografii, înregistrări audio și video), realizarea unui catalog pe suport CD și conceperea unui site cu caracter informativ. Ana-Maria Purcherea Perfecționare în managementul resurselor umane l Curs postuniversitar la C.E.C.I.D. Timișoara Centrul de Educație Continuă și Învățământ Deschis la Distanță
Agenda2005-20-05-general6 () [Corola-journal/Journalistic/283689_a_285018]
-
Guttenbrunn“, în cadrul Universității Populare, prof. Francisc Finta va conferenția în limba română pe tema „George Enescu - viața și opera“. ( S. P.) l Membrii Universității Populare de la Casa „A. M. Guttenbrunn“ vor putea viziona joi, 12 mai, de la ora 15, filme documentare prezentate de Ștefan Boleraz și Xenia Panin. ( S. P.) l Corala „Sui generis“ a Asociației Handicapaților Locomotor Timișoara va susține un concert de binefacere pentru stângerea de fonduri în favoarea populației sinistrate, joi, 12 mai, de la ora 16, în sala de
Agenda2005-19-05-1-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283674_a_285003]
-
marți, 23 mai, de la ora 15. 30, în sala festivă - conferința în limba germană susținută de Magdalene Maringer cu tema „Carl Spitzweg, o viață de artist, în versuri și pictură”; miercuri, 23 mai, de la ora 15, în bibliotecă - proiectarea filmelor documentare „Budapesta” și „Esztergom”, prezentate de Ștefan Boleratz și Xenia Panin; joi, 26 mai, de la ora 16, în sala festivă - conferința în limba română susținută de ing. Alexander Hoff (Germania), cu tema „Fețele Asiei: Burma”. ( C. V.) Taxe de pășunat Prin Hotărârea
Agenda2005-21-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283729_a_285058]
-
și generațiile viitoare”. Menționăm, în context, și acțiunea inițiată în aceeași zi de la ora 10,00 la Lovrin, de către Agenția Regională de Protecția Mediului Timișoara în colaborare cu elevii școlii din localitate. Cu acest prilej, se va prezenta un film documentar despre ariile protejate din județul Timiș, iar elevii vor inaugura o expoziție de postere și desene pe teme de protecția mediului, inspirate din realitățile comunei. O. N. Facturile l „Aquatim” Abonații/clienții regiei „Aquatim“ vor putea achita/deconta, de săptămâna
Agenda2005-23-05-general10 () [Corola-journal/Journalistic/283776_a_285105]
-
sau plajă și soare O vacanță la mare pe litoralul românesc ar trebui să includă și vizitarea orașului Constanța, atrăgător pentru turiști nu doar pentru că este pe mare, ci și datorită numeroaselor obiective turistice și a trecutului său istoric. Mărturii documentare de natură arheologică atestă existența orașului Tomis încă din secolul VI î.Hr., pe promontoriul care reprezintă vatra Constanței de astăzi. Gazdă a exilului impus poetului roman Publius Ovidius Naso, Tomisul a fost întemeiat în cadrul unui amplu proces de colonizări grecești
Agenda2005-23-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283789_a_285118]
-
majoritar al Banc Post, intenționează să deschidă în curând o societate de leasing în țara noastră. ( E. C.) l Joi, 9 iunie, de la ora 15, membrii Universității Populare de la Casa „A. M. Guttenbrunn“ vor putea urmări partea a doua a filmului documentar „Debrecen și Esztergom“, prezentat de Ștefan Boleraz și Xenia Panin. ( S. P.) l Între 27 mai - 10 iunie a.c., la Centrul de zi pentru copii al Fundației „Îngerii Speranței“ din Lugoj se află o echipă de voluntare din cadrul Asociației „SOS
Agenda2005-23-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283787_a_285116]
-
a adăugat însă factorul ficțional care completează și clarifică în mod fericit eventualele goluri din biografia reală. Pe lângă sursele tradiționale, ca noutate, autorul a apelat și la cele neconvenționale, moderne, oferite de internet, prin acestea acumulându-se un impresionant bagaj documentar despre istoriile unor edificii: sedii ale unor instituții, orașe, gări, catedrale, spitale, statui, poduri, școli, căi ferate etc. care oferă lectorului date de factură nonliterară, dar folositoare pentru cultura generală. Apreciem folosirea tehnicii realiste de factură balzaciană prin care eroul
CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU LA ROMANUL VIAȚA SCRIITORULUI GIB I.MIHĂESCU ÎNTRE REALITATE ȘI POVESTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384860_a_386189]
-
când venea împreună cu eminescologul Augustin Z.N.Pop să ne povestească despre viața lui Eminescu. Acesta a fost tragedia unei familii care a dat pe cel mai mare poet al nostru, Mihai Eminescu. . Bibliografie: - I.D. Marian- Eminescu la Ipotești; - Contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu de Augustin Z.N. Pop, 1962 Editura Academiei; - Noi contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu, volumul al doilea, Augustin Z.N.Pop, 1969, editura Academiei; - Augustin Z.N. Pop-Pe urmele lui Mihai Eminescu, 1978
DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385147_a_386476]
-
a fost tragedia unei familii care a dat pe cel mai mare poet al nostru, Mihai Eminescu. . Bibliografie: - I.D. Marian- Eminescu la Ipotești; - Contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu de Augustin Z.N. Pop, 1962 Editura Academiei; - Noi contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu, volumul al doilea, Augustin Z.N.Pop, 1969, editura Academiei; - Augustin Z.N. Pop-Pe urmele lui Mihai Eminescu, 1978, editura Sport -Turism, București; - Ei l-au văzut pe Eminescu- antologie, note și bibliografie de Cristina
DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385147_a_386476]
-
minute de mers pe jos, se află Piața Mihai Viteazul. Paradoxal, o stradă de numai câteva sute de metri este atât de lungă în timp, încât constituie un pod peste veacuri. Pornită spre Someșul Mic pe la 1362 - data primei atestări documentare - ca o umilă uliță, din centrul viitoarei așezări urbane, bulevardul trece astăzi râul, predând ștafeta străzii Horea, în prezența palatelor Berde, Elian și Urania, spre a o duce mai departe, prin vechiul cartier „Hidelve”(adică „dincolo de pod”), până în fața Gării
CALEA REGELE FERDINAND, PUNTE PESTE VEACURI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384438_a_385767]
-
centrul viitoarei așezări urbane, bulevardul trece astăzi râul, predând ștafeta străzii Horea, în prezența palatelor Berde, Elian și Urania, spre a o duce mai departe, prin vechiul cartier „Hidelve”(adică „dincolo de pod”), până în fața Gării centrale. La vremea atestări sale documentare, Ulița Podului se afla în afara primei incinte fortificate a Clujului care ocupa o suprafață de circa șapte hectare. Dezvoltarea orașului, îndeosebi după dobândirea titlului de „Oraș Liber Regesc”, în anul 1405, a impus extindrea fortificațiilor de apărare. Astfel, noua cetate
CALEA REGELE FERDINAND, PUNTE PESTE VEACURI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384438_a_385767]
-
orașul Câmpulung Moldovenesc. A căpătat acest nume, cu sute de ani în urmă, tocmai pentru că, aflată la intrarea în Carpații Orientali, străjuită de Obcina Feredeului, a îndeplinit rolul de localitate de vamă între Principatul Moldovei și Principatul Transilvaniei. Este atestată documentar în anul 1408, când se numea deja Vama Moldovița, apărând într-un privilegiu comercial din 8 octombrie al acelui an, în care se stabilea că toți negustorii, care vor aduce mărfuri din țara ungurească în Moldova, să plătească taxe vamale
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
Sucevița, situată numai la 18 km. de Rădăuți, cu acces pe DN 17 A către Marginea, a fost ridicată în anul 1581 de către Gheorghe Movilă, episcop de Rădăuți, ulterior mitropolit al Moldovei. Alte materiale istorice arată că mănăstirea este atestată documentar la 1586, dar important este faptul că a fost ctitorită de familia Movileștilor: boieri și cărturari, mitropolitul Gheorghe Movilă și frații săi, domnitorii Ieremia și Simion. Edificiul, pe întregul său fiind de mari proporții, are aspectul unei fortărețe cu împrejmuire
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
un metru. Este una dintre cele mai vechi așezări monahale și are un impresionant trecut istoric. Din înscrisurile citite aici și, în principal, din documentele studiate ulterior, am înțeles că începuturile datează din vremea voievozilor mușatini, dar nu sunt atestate documentar. Se pare că prima biserică de piatră, ridicată aici de Alexandru cel Bun între anii 1402-1410, cu un întreg ansamblu de construcții, este confirmată de existența unor documente scrise. Ea s-a dezvoltat mult, devenind un adevărat centru cultural în
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
clădirilor, ale căror ruine pot fi văzute la circa 500 m de actualul edificiu monahal, ctitorit de domnitorul Petru Rareș la 1532, care a dorit și a reușit să asigure continuitatea așezământului ridicat de Alexandru cel Bun. În alte izvoare documentare se spune că mutarea mănăstirii, construită în 1410 pe locul unei vechi mănăstiri din lemn, ar fi fost cauzată de un cutremur care ar fi afectat-o serios. Oricum, Petru Rareș rămâne și în acest caz ctitorul ei, alunecările de
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
medie de 450m. Numele său vine, probabil, de la faptul că se află, pozițional, la marginea pădurii, ori că s-a aflat, în adâncul vremii, la o margine geografică sau politică, adică la o graniță ori hotar de țară. Este atestată documentar în lucrarea „Strămoșii” de Radu Teodoru, în anul 1466. A nu se înțelege că la Marginea, obiectiv turistic din Bucovina, locuitorii se ocupă doar de acest meșteșug vechi, încă de pe vremea dacilor. Vă poate contrazice inclusiv Muzeul etnografic de aici
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
manifestare deosebit de plăcută și urmărită cu emoție de un public numeros. Era un răspuns la nedumerirea noastră cu privire la mulțimea costumelor tradiționale pe care le vedeam în acele momente pe străzile municipiului. Mai apoi, din povestirile localnicilor și din studiul materialelor documentare adunate, am înțeles că portul popular, neasemuit de frumos și de original, este una din atracțiile turistice ale Bucovinei. Portul popular autentic, cu a sa cromatică și ornamentică unitară, se mai păstrează numai la munte și amintește de cel al
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]