KorAP: Find »[drukola/base=dominație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...73 74 75 ...262 >

6,536 matches

Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523

sunt în totală dependență față de logica modului de comunicare centrat asupra meditației ancestrale și a depășirii ei conservatoare. Pe de altă parte, banii sunt investiți în întregime în producerea unei puteri sătești a cărei existență se află în centrul unei dominații acoperind universul local. Situația întâlnită în Imerina este deosebită: individualizarea necesară a actorului se construiește prin dependența împărtășită față de puterea politică produsă ca mediator simbolic și plasată în centrul comunicării dintre oameni; aceștia sunt cu toții dependenți în aceeași măsură, iar

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
o clipă asupra sensului acestui comportament, a cărui primă incidență a fost de a nu avertiza în niciun fel sediul american central, presupunând astfel de la început denegarea imaginară a autorității alohtone care deținea uzina din Dacca. Ulterior, această distanțare față de dominația străină s-a dovedit a fi fost la baza nu numai a structurii sociale a grupului, ci și a relațiilor dintre categoriile ierarhice antagonice, așa cum s-au cristalizat ele de la preluarea funcțiilor de către directorul din Bangladeș în urma războiului de eliberare

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
a retoricilor culturale referitoare la o întreprindere pentru care depășirea se joacă de acum în cadrul pieței. O asemenea conjugare nu este decât în aparență paradoxală: de fapt, logicile culturaliste au fost asociate din punct de vedere istoric în Occident cu dominația colonială. În alte contexte, ele se prezintă ca un invariant al efortului de legitimare a grupurilor dominante. Un motiv major în examinarea noțiunii de cultură în întreprindere și piață constă în faptul că etnologia se află în poziție de instanță

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
expatrierea cadrelor depozitare ale autorității, delegarea puterilor și indigenizarea lor după modelul reprezentanțelor lor americane. În plus, rămânând constant axată pe o "problematică" recurentă din ierarhia internă a întreprinderii prin accentuarea comparativă a logicilor moștenite și "tradițiilor naționale" ale unei dominații interne eficace -, această schimbare era în continuare marcată de două elemente: conjunctura economică în care se dezvolta, favorizând "credința" în întreprinderi naționale "puternice" și cuceritoare; o "coloratură" sociologică ce menținea ideea permanentei amenințări a conflictului dintre superiori și inferiori. Expansiunea

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
în detaliu argumentările aprofundate despre o regiune sau alta, aș creiona schimbările tabloului global în care acestea din urmă capătă sens. Ștergerea diferențierii ierarhice interne a întreprinderii se prezintă ca o constantă importantă a globalizării culturale: antonimele supunere, subordonare, docilitate / dominație, control, coerciție dispar în favoarea tautologiilor reconcilierii enunțate în termenii valorizării morale și ai holismului cultural; automatismul comportamentelor eficiente având drept matrice o autoritate parentală ipostaziată și extensivă, fondată pe afecțiune și recunoaștere, predomină într-o perspectivă care nu mai este

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
pe "combatanții libertății" aveau două caracteristici principale: un "socialism" vag reclamând o relativă justiție socială și lupta împotriva statului pakistanez, care, în numele unui islam împărțit, era perceput ca asigurând în folosul său exclusiv continuitatea fostei puteri coloniale opresive. Reprezentarea unei dominații a statului pakistanez, efectuată în cadrul unei legitimări manipulatoare prin religios, a fost centrală în lupta de independență, ajungându-se la un stat "secularizat" proclamând încă de la instaurare desprinderea de islam și recunoașterea pluralității religioase. Această ideologie progresistă în materie de

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
interpretare, care suprimă orice legătură "culturală" imediată dintre islam și exilarea femeilor în afara uzinei, nu își propune deloc ceea ce ar fi absurd ocultarea articulărilor pe care le determină. Implicarea reprezentărilor și a practicilor diferențiale ale islamului în raporturile sociale, transformările dominației statale și sferele politicului arată puterea simbolică de ierarhizare a acestei organizări religioase. Drept corolar, ea ilustrează importanța edificărilor ierarhice imaginare și reale aflate într-o stare de permanentă recompunere în articularea lor cu ansamblul câmpurilor sociale. Interogații în fața mondializării

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
evita însă o denegare a realului, trebuie să încercăm să înțelegem ca pe un cadru global obiectivat fenomenele pe care le indică termenul de mondializare și ale căror actualizări sunt înainte de toate economice și politice. Instituirea unui nou sistem de dominație economică, fondat pe financiarizare, logica pieței, speculație și lichiditate, deconectate și chiar antagonice în raport cu sfera productivă (întreprinderea, industria), marchează economia contemporană 78. Această generalizare a capitalismului are ca simptom integrarea progresivă a ultimelor sisteme comuniste (Asia) în schimburile mondiale. Prin

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
și prescriere. Prin urmare, trei zone preferențiale și sensibile ale cercetărilor antropologice, reținute printre altele, pot ilustra o perspectivă de articulări mai precise cu procesele de fabricare a unui univers-lume. În primul rând, conceptul de autonomie în cadrul triangulării sale cu dominația și autoritatea unul din pivoții hermeneutici ai disciplinei se prezintă sub forme din ce în ce mai complexe prin dezvoltarea sistemelor de informare și prin reflexivitatea generalizată 79. Aparent, înmulțirea logicilor de oglindă 80, precarizarea regimurilor autorității în folosul forțelor și puterilor, în fine

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
colectivi și a grupurilor sociale. De aceea, aceasta din urmă se dovedește mai perceptibilă în construcțiile imaginare și noile forme ale idiomurilor de simbolizare în care se află singularitatea capitalului lor simbolic: aceste caleidoscoape variate dezvăluie rețelele nesfârșite dintre încorporarea dominațiilor locale și globale, exilurile imaginare, alienările, refulările și deplasările constrângerilor. În al doilea rând, generalizarea raporturilor comerciale și efectele ei asupra raporturilor sociale ale grupurilor studiate, punând capăt vechii opoziții dintre sistemele capitaliste și societățile visate ale schimbului, îndeamnă la

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
sunt însoțite de o etatizare și de o comercializare a "superstițiilor" altădată proscrise. Într-adevăr, statul-partid încurajează cu atât mai mult credințele cu cât acestea constituie o rezervă de identitate vandabilă în exterior și o trambulină identitară pentru menținerea unei dominații politice precarizate de dezvoltarea economiei de piață. Aceste câteva linii de analiză pe care le-am schițat ne invită să observăm că transformările globale actuale economice și politice au o pertinență dificil de ocolit pentru antropologie; termenul mondializare, polisemic, ambiguu

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
de a schița noi ipoteze de cercetare și de a desprinde pornind de la ele unele consecințe privind metoda de investigație în antropologie. (Dez)Învestiri etnologice Disciplina a început să se preocupe de fenomenele industrializării în special în Africa Centrală sub dominația colonială britanică atunci când s-a definit ca antropologie a schimbării sociale. Această antropologie s-a interesat în anii treizeci de trecerea de la un mod de viață "tradițional" tribal, în limbajul anglo-saxon al timpului la un mod de viață "urban" (era

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
muncitorilor. Ea își realizează anchetele într-o uzină din regiunea pariziană și într-un sector de vârf: pentru etnologia din Franța, această abordare era pe atunci o noutate (începutul anilor optzeci)90. Noëlle Gérôme își propune să evidențieze rezistența la dominație a muncitorilor în întreprindere și, pentru aceasta, alege drept cale de acces multiplele rituri, mari și mici, care punctează viața acestei firme și care se desfășoară în spațiul muncii. Ea rămâne astfel într-o anumită continuitate cu etnologia folcloristă, pe

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
Producțiile lor pot alimenta cu siguranță reflecțiile și lucrările actorilor care animă aceste organizații diverse. Etnologul riscă să-i trimită pur și simplu pe oameni la ei înșiși. În plus, există pericolul împotmolirii într-o muncă colectivă de reelaborare a dominației, la care etnologul e obligat să participe incidental sau voluntar, fără a contribui la clarificarea semnificațiilor profunde ale acesteia. Interesul abordării etnologice se situează în altă parte decât în acest joc de oglinzi. Existența însăși a acestor organizații, înmulțirea lor

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
etc.) și, în mod mai difuz, pentru un larg evantai de asociații și mișcări variate, ea poate servi cu atât mai eficient drept suport pentru comparare și elucidarea transformărilor în curs. De exemplu, în logica lor proprie, hegemonia finanței sau dominația lichidității asupra investițiilor 106 tind să impună o amplificare a proceselor de comercializare ale întreprinderilor acoperind suprafețe întregi ale aparatului productiv. Acestea sunt evaluate după măsura valorii lor bursiere și a unei rentabilități financiare directe, disociate de capacitățile de producție

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
de sciziune și de unificare imaginare ale sensului, construite simultan pornind de la întreprindere și în afara ei, și care reorganizează în jurul imaginarului central al pieței ierarhia apartenențelor simbolice și modurile de existență socială și politică ale subiecților. O reconstrucție imaginară a dominației Să ne prefacem că ieșim din domeniul "economic" pentru a explicita această propunere examinând o experiență de cooperare descentralizată a cărei influență este semnificativă 115. Un "schimb reciproc" a fost instaurat la sfârșitul anului 1999, în cadrul unei înfrățiri între orașul

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
a indivizilor, a grupurilor sociale și teritoriale și a bunurilor. Prin proclamarea și constituirea unei opoziții mondiale față de piață, purtătoare a unei negări a alterității și în același timp a glorificării ei, se reproduce așadar raportul de impunere și de dominație care leagă "nordul" (adică țările occidentale) de "sud". Într-adevăr, în interiorul acestui dispozitiv ideologic are loc o echivalare a "problemelor sociale" care exprimau cândva clivajul dintre nordul industrializat și sudul subdezvoltat. În concepția sa, experiența "reciprocității schimburilor" încercată la Lille

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
în jurul individului; ele își pierd acea independență care le făcea apte pentru schimb, individul neputându-se despărți de ele decât în cadrul darului cu caracter familial. Situat în cadrul unui univers de contacte directe, principiul vieții sociale constă, cum spuneam, în căutarea dominației asupra indivizilor; această dominație se poate prezenta, în ultimă analiză, ca principiul însuși al oricărei dinamici sociale, neavând prin aceasta nicio valoare descriptivă. Este vorba, în acest caz particular, de o dominație asupra persoanelor ca atare, și nicidecum asupra activității

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
pierd acea independență care le făcea apte pentru schimb, individul neputându-se despărți de ele decât în cadrul darului cu caracter familial. Situat în cadrul unui univers de contacte directe, principiul vieții sociale constă, cum spuneam, în căutarea dominației asupra indivizilor; această dominație se poate prezenta, în ultimă analiză, ca principiul însuși al oricărei dinamici sociale, neavând prin aceasta nicio valoare descriptivă. Este vorba, în acest caz particular, de o dominație asupra persoanelor ca atare, și nicidecum asupra activității sau asupra produselor muncii

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
principiul vieții sociale constă, cum spuneam, în căutarea dominației asupra indivizilor; această dominație se poate prezenta, în ultimă analiză, ca principiul însuși al oricărei dinamici sociale, neavând prin aceasta nicio valoare descriptivă. Este vorba, în acest caz particular, de o dominație asupra persoanelor ca atare, și nicidecum asupra activității sau asupra produselor muncii, cel din urmă tip de dominație lăsând persoanei o libertate teoretică. Avem de-a face cu o discrepanță între scopul dominației, persoane și factorii aflați în joc, bunurile

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
analiză, ca principiul însuși al oricărei dinamici sociale, neavând prin aceasta nicio valoare descriptivă. Este vorba, în acest caz particular, de o dominație asupra persoanelor ca atare, și nicidecum asupra activității sau asupra produselor muncii, cel din urmă tip de dominație lăsând persoanei o libertate teoretică. Avem de-a face cu o discrepanță între scopul dominației, persoane și factorii aflați în joc, bunurile economice discrepanță care duce la impas și interzice orice stabilitate. Fiecare își etalează bunurile pentru a anexa persoana

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
vorba, în acest caz particular, de o dominație asupra persoanelor ca atare, și nicidecum asupra activității sau asupra produselor muncii, cel din urmă tip de dominație lăsând persoanei o libertate teoretică. Avem de-a face cu o discrepanță între scopul dominației, persoane și factorii aflați în joc, bunurile economice discrepanță care duce la impas și interzice orice stabilitate. Fiecare își etalează bunurile pentru a anexa persoana celuilalt; este un conflict pasiv, contemplativ, am putea spune. Într-un context ca acesta, nicio

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
orice stabilitate. Fiecare își etalează bunurile pentru a anexa persoana celuilalt; este un conflict pasiv, contemplativ, am putea spune. Într-un context ca acesta, nicio unitate, nicio stabilitate nu se poate manifesta. Sau persoanele sunt cele în cauză și, atunci, dominația lor nu se poate efectua decât prin jocul statutelor (organizarea ierarhică) -, sau ceea ce este în cauză este universul material, și atunci orice efort de control se concentrează asupra acestuia (acaparând mijloacele de producție, ale circulației monetare etc.). Actualmente, structura ierarhică

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
urmărire a puterii asupra persoanelor care interzice în mod paradoxal alienarea activității. De aici ia naștere o adevărată stare de anarhie; luptele interindividuale inutile și reacțiile colective de opoziție față de orice pot apărea ca o tentativă de instaurare a unei dominații economice individuale (cf., de exemplu, luptele împotriva citadinilor la întoarcerea lor). Abrevieri* AOF Africa Occidentală Franceză BJP Baharatiya Janata Party (mișcare fundamentalistă hinduistă) CCR Centrul de Cooperare Rurală CFA Comunitatea Financiară Africană CFHBC Compagnie Française du Haut et du Bas

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545

p. 66). Iertarea autentică înlătură bariera (morală, emoțională, atitudinală) care fusese creată de către ofensă și deschide ușa recâștigării încrederii între parteneri în timp (Chapman, Thomas, 2008). În vreme ce, iertarea falsă este "o stratagemă la care recurg manipulatorii pentru a-și asigura dominația asupra celuilalt/celorlalți. Acest tip/mod de iertare ("iertarea") poate fi identificat prin atitudinea arogantă a acestora față de agresor, atitudine ce nu are nimic în comun cu adevărata compasiune" (Enright, 2008, p. 46). Prin urmare, iertarea nu este "o scamatorie

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]