1,970 matches
-
salvate de la potop de Noe în arca sa și cunoscute ca Legea/ Calea Adevărului și Dreptății a Ziditorului lumii pe care Eno a copiat-o spre a fi călăuză neamului omenesc în veacul veacurilor. Înainte de a fi primiți în Frăție, doritorii parcurgeau o perioadă de șapte ani de instrucție și în urma unei verificări atente ajungeau să beneficieze de acest statul. Toate bunurile erau administrate în comun de către un administrator, supus controlului adunării bătrînilor. De obicei nu erau căsătoriți, dar puteau fi
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
în imperiul roman, dar ei iudeii nu servesc delicatesa, născocindu-l pe Cristos cu care se maimuțăreau de zor prin sinagogile lor pentru că Neamurile aveau primit de mult darul Sfîntului Duh în puterea crucii Dumnezeului Prea Înalt și nu erau doritoare să se pupe cu Satana și Talpa Iadului. Dacă lepra de Saul se considera chiar mai nebun decît nebunii, cum am arătat mai înainte, scrierile lui care formează baza Noului Legămînt nu sînt decît niște fă-cături de balamuc și de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
dintre care cei mai mulți încă n-au auzit cuvîntul Evangheliei dar au să-l audă la sfîrșitul veacului.” Și au auzit cuvîntul criminal și odios dar la sfîrșitul mai multor veacuri, însă spus numai prin sabie și pîrjol chiar dacă nu erau doritori de aseme-nea otrăvuri, minciuni, grozăvii și monstruozități! Tertulian, un adversar crîncen al pretinselor erezii ne lămurește în Praescriptio adversus Haereticos cam tot pe la anul 200 de ce stăteau iudeo-creștinii călare pe val: ,, Pentru că adevărul învățăturii Bisericii este dovedit de unitatea și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
te-am zăpsit! Pînă aici coțcarul nu face altceva decît să treacă prin ciurul lui Iahve firimi- turi din creștinismul arimin, religie răspîndită în tot imperiului roman, pentru a spu-ne că numai ei au gîndit pe lumea asta. Oricine este doritor de adevăr îl poftesc să citească concomitent Apoplexia acestei secături și Cartea esenă a revelațiilor, astfel singur se va lumina cum vine treaba aceasta miraculoasă cu săltatul la cer și revelații chiar și pentru cei ce nu le cer. Misterios
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
se căiește amarnic pentru rătăcire și chiar hulește crezul religios pentru care a bătut drumurile și cîmpii aproape 30 de ani! El face această negare publică pentru a-și salva pielea fiindcă în anul 58 a fost găbuit de rabinii doritori să-i ceară socoteală pentru hulă asupra mozaismului și să-l trimită la moarte pentru asemenea apucături mișele. Parcă vrînd să ne dea o luminiță din borta întunericului despre aceste învățături de început ne scrie A doua epistolă a lui
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
unele cuvinte românești în practicarea cultului, de la ,,omul străin” numit și Apostolul Vieții ce s-a sacrificat pe sine pen-tru a se salva din acel întuneric blestemat și fanatic ce era Palestina și pentru a-i salva și pe cei doritori întru mîntuire. Considerau pe Hristos ca o născocire mozai-că pentru a-l înjosi și nega pe Apostolul Vieții iar scrierile din Vechiul Testament le treceau în categoria textelor ce aduc numai ură și răutate oamenilor fiind o plăsmu- ire a Satanei
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
vine zicerea tocmai de la ariminul Orfeu și din el s-a născut Duhul Ivzoditor și Izbăvitor al Neamului Ales de Sîntu, Sarmise sau Mitra cum l-au botezat mai tîrziu în imperiul roman, cînd le ținea de alean atîtor neamuri doritoare de iubire, credință, comuniune și adevăr. Inscripția văzută de mine într-o fotografie la tv cîteva secunde, începe cu literele YU, fiind vechea denumire pentru Mîntuitorul ceresc, așa cum este el simbolizat pe atîtea artefacte și pe tăblițele de plumb descoperite
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
fiind necesar un proces de de-mascare care începe prin a asculta propriul discurs despre sine ca proces de autoreflectare și autodefinire. Ion Luca se percepea ca și eroul eponim al nuvelei fantastice Kir Ianulea ca fiind "sămînță de idriot, doritor de alte orizonturi", imposibil de fixat intr-un clișeu al specificului imuabil: "eu cu sufletul sunt mai mult ieșan decît bucureștean, deși de fel sunt ploieștean". S-ar putea recunoaște aici o suspendare a eredității simțită ca încorsetare a personalității
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
doamna de Staël, apoi Floră Tristan, George Sand etc. intra în memoria colectivă că simboluri ale unor situații sociale, în care inițiativa feminină a încercat să se exprime liber, pe toate planurile, dar mai ales pe cel moral. Femeile franceze, doritoare să se exprime, scriu memorii, române la modă, fac ziaristica. În Bel-Ami, unul din motivele de bază ale căsătoriei lui Madeleine Forestier cu Georges Duroy este faptul că ea a îndrăgit mult meseria de jurnalist, iar după moartea soțului său
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
actualizează stratul ascuns al realității, care rămâne deseori implicit. Aparent inocentă (știind, de fapt, ce este senzualitatea și sexualitatea), Pariziana este, în realitate, o ființă destul de experimentata (fără iluzii în ce priveste dramă familială, a cărei cauza sau victima este), doritoare de o viața publică strălucită. Lipsa de profunzime o face să nu ia lucrurile prea în serios. Este o filosofie de viață, care ajută Pariziana să suporte mai bine diversele situații și probleme. Aparentă de superficialitate disimulează gustul pentru clandestin
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
trăsături postmoderniste, cum ar fi: integrarea în cultura spectacolului, bazată pe improvizare, dimensiunea ludica a fanteziei, indeterminarea, spontaneitatea, triumful esteticii asupra eticii, accelerarea stilului de viață și al activității etc. Cu veleități de independență și de alegere liberă, voluntară și doritoare de dominație, femeia pariziana o prefigurează pe urmașa să de astăzi. Vom constata în actualitatea imediată a contemporaneității că iarăși sunt în vogă calitățile feminine franceze: - feminitatea, seducția și ambiguitatea; - independență, curajul și energia; - creativitatea, improvizația și originalitatea; - primatul esteticului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
această doctrină a apărut ca soluție a gravei crize europene provocate de războaiele religioase 1. Epuizați de folosirea haotică a violenței pentru a tranșa divergențele de credință prin lichidarea preopinentului, occidentalii au elaborat imperativul categoric al statului neutru, capabil și doritor să garanteze securitatea indivizilor într-un spațiu public pluralist. În opinia mea, nevoia vitală de a găsi un modus vivendi bazat pe acceptarea diferențelor (și, la limită, gestionarea pașnică a divergențelor ireductibile cu potențial conflictual) a fost lecția cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
care duce la aproximarea pe pământ a legilor dreptății și frăției, adică a ordinii perfecte a divinității. "Dacă fiecare nație are o misie evanghelică de împlinit pe pământ, să cercetăm și să întrebăm și pe această nație română atât de doritoare astăzi de viață, ce a făcut? Ce lupte a purtat pentru realisarea legei lui Dumnezeu, atât în sinul seu, cât și în omenire?" (Bălcescu, 1894, p. 24) [1851]. Celor două principii divine (dreptatea și frăția) - principii esențialmente sociale, reglementând justețea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nevastă/ O viață îi rămase, pururi castă;/ Voioasă n-a mai fost nicio clipită,/ Ci a murit de of-ul lui, zdrobită.”691 Personajele feminine sunt prea pasive, vor să-i subjuge total pe acești aventurieri, nu le intuiesc natura doritoare de libertate, sunt lipsite de empatie, iar vina eșecului marital le revine în egală măsură. Medeea, următoarea victimă a lui Iason, are aceleași atribute ale frumuseții perfecte, dar îi devine eroului indispensabilă în atingerea scopului său. Cunoștea pericolele pe care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
competiții masculine, ce îndeamnă la concupiscență și violență 713 ). Pe lângă această imagine, oarecum deplorabilă, pe care ne-o oferă, femeile apar într-o lumină mai avantajoasă, dețin o mai mare putere politică sau financiară: „Tisbe este mult mai agresivă, mai doritoare și chiar mai curajoasă decât iubitul ei, sau cel puțin capabilă de a-și purta singură de grijă în pădure. [...] Dido, Ariadna, Phedra, Medeea, Phyllis și Hypermnestra pot deține puterea materială asupra bărbaților pe care îi iubesc.”714 Cu toate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
armonie, în demnitate și în bogăție. Cavalerul însuși devenea exponentul unei civilizații conștiente de propriul apus, nu fără o urmă de regret din partea autorului, ce realizează totuși caracterul desuet al cavalerismului care nu își mai afla loc într-o societate doritoare să se emancipeze. Ironia chauceriană, nelipsită, vine din anacronism, asistăm la un cavalerism căruia îi lipsește însă orice bază creștină, și aici se dezvoltă satira centrală a istorisirii: o poveste de dragoste în maniera literaturii cavalerești este situată în cadrul unei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
se opună. Probabil că acestor viziuni înguste, limitative, li s-au opus atât Geoffrey Chaucer, cât și Giovanni Boccaccio prin oferirea unor modele de personaje mai libere în mișcări și în decizii, mai conștiente de dorințele și aspirațiile proprii, mai doritoare de a dispune de propriile vieți după bunul plac și nu conform preceptelor scrise sau nescrise ale epocii. Deznodământul povestirii este moralizator, un îndemn al naratorului de a eradica tot ceea ce este rău, vicios, pentru că dorința plăcerii carnale a dus
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
putere de fiară și strigă de produce un ecou îngrozitor.” în realitate, slăbit de marile preocupări intelectuale și de erizipelul de altfel vindecat ce i se iscase pe față din cauza mânjirii cu necurățenii a locului zgârieturii, se simțea ostenit și doritor de o lungă liniște...” G. Călinescu citează o frază din textul următor: „De 7 nopți, de când stau lângă nenorocitul, numai astăzi a putut fi scos din cămașa de forță, având niște furii ce seamănă mai mult a turbat decât a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
suferinței de către toți. * „Durerea sufletului este mai grea decît durerea trupului.” (P. Syrus) Deoarece ecoul „conștiinței” durează mai mult: „consecințele” judecă mereu „cauzele”. * „Orice suferință care nu este În același timp și cunoaștere, este inutilă.” (P. Galdos) Faptul că sîntem doritori să facem, pînă la urmă, din suferințele noastre, suferințe ale conștiinței l-a spus atît de frumos și N. Iorga: „Vine o vreme cînd lacrimile cad Înăuntru și ard”. „Nu cunosc mai puternic legîmÎnt Între două suflete pe pămînt ca
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
și Vl. Russev (2005) "niște ființe extrem de imperfecte" (p. 81), care reacționăm intransigent la insulte și jigniri. Desigur, morala ne îndeamnă la abținere sau mai mult învățăturile etice, religiile ne îndeamnă la a uita jignirea. Dar, cu toate acestea, "numărul doritorilor de "a întoarce și celălalt obraz" nu crește", constată autorii (ibidem). Poate că acest lucru se explică prin necesitatea fundamentală a omului de a se simți în siguranță, confortabil, de a-și apăra demnitatea. Creșterea/amplificarea conflictului implică formarea relațiilor
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
să ne sprijinim pe ce spun ei pentru a introduce apoi (indirect) elementele sau ideile noastre; • să folosim întrebări în loc de afirmații (căci un "atoateștiutor" dă răspunsuri); • să facem din ei mentori; să îi recunoaștem ca experți și să ne arătăm doritori să învățăm de la ei. Jeluitorul. Aceste persoane simt că lucrurile ar putea fi diferite față de cum sunt, dar nu au idee despre ce ar trebui să schimbe ca să realizeze acea diferență. Neajutorate, se văd nevoite să facă față situațiilor care
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
unor abilități/capacități speciale în raport cu ceilalți participanți. În viața și activitatea cotidiene nu putem evita sau interzice relațiile concurențiale. Ele apar și se dezvoltă la tot pasul și în legătură cu orice categorie de oameni: mai educați sau mai puțin educați, mai doritori sau mai puțin doritori de confruntare etc. Important este ca atunci când depinde de noi să organizăm competiția și să gestionăm relațiile concurențile în așa fel încât ele să devină un mecanism de dezvoltare a organizației, să asigure o îmbunătățire a
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în raport cu ceilalți participanți. În viața și activitatea cotidiene nu putem evita sau interzice relațiile concurențiale. Ele apar și se dezvoltă la tot pasul și în legătură cu orice categorie de oameni: mai educați sau mai puțin educați, mai doritori sau mai puțin doritori de confruntare etc. Important este ca atunci când depinde de noi să organizăm competiția și să gestionăm relațiile concurențile în așa fel încât ele să devină un mecanism de dezvoltare a organizației, să asigure o îmbunătățire a rezultatelor activității ei, să
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
profesionalism, de succes, de frumusețe fizică, de tinerețe, de vitalitate, de seducție. "Ideologia reușitei notează filosoful francez invadează totul" (2009, p. 156). Desigur că nu negăm și credem că nu ar putea nega cineva care se pretinde o ființă rațională, doritoare de mai bine, de mai autentic, de mai frumos principiul perfecțiunii și al afirmării de sine, ca expresie a manifestării propriului potențial. Există însă un prag dincolo de care pretențiile idealului se dovedesc mai degrabă nocive, destructive, decât fecunde, împlinitoare, constructive
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pe adresa: N. Gh. Gaiu, profesor, strada Regală nr.5 Bârlad; abonamentele se trimit domnului Victor Oprișanu, strada Dobranici nr.11 Bârlad; problemele de geometrie de propus cât și cele rezolvate se pot trimite domnului Micu Grumbaum, Calea Văcărești - București. Doritorii de cărți de la Biblioteca Societății se puteau adresa domnului David Haim, strada Ștefan cel Mare nr. 58 Bârlad. 419 Sumarul la numărul doi al revistei: „O chestiune de geometrie” - exerciții de Zaidman Iosef, inginer; „Găsirea câtorva identități trigonometrice cu ajutorul determinanților
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]