3,195 matches
-
următoarele modificări: alungirea humerusului și mai ales a radiusului, regresarea și fuzionarea cubitusului la radius, alungirea metacarpienelor și a falangelor d degetelor II - V, acestea devin susținătoare a patagiului. Centura pelviană: Împreună cu membrele posterioare au suferit o rotație către direcția dorsală facilitând mi facilitând mișcarea femurului către partea dorsală. Îndepărtarea oaselor bazinului face ca s simfiza pubiană să fie absentă, astfel cele două pubisuri sunt legate printr-o chingă fibroasă sau fibro-cartilaginoas cartilaginoas cartilaginoas cartilaginoasă. Ilioanele și ischioanele se sudează la
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
radiusului, regresarea și fuzionarea cubitusului la radius, alungirea metacarpienelor și a falangelor d degetelor II - V, acestea devin susținătoare a patagiului. Centura pelviană: Împreună cu membrele posterioare au suferit o rotație către direcția dorsală facilitând mi facilitând mișcarea femurului către partea dorsală. Îndepărtarea oaselor bazinului face ca s simfiza pubiană să fie absentă, astfel cele două pubisuri sunt legate printr-o chingă fibroasă sau fibro-cartilaginoas cartilaginoas cartilaginoas cartilaginoasă. Ilioanele și ischioanele se sudează la coloana vertebrală. Membrele posterioare: Femurul face un unghi
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
posteriori, înregistrându-se variații de potențial ca răspuns la emisiunile sonore scurte. Cerebelul capătă o dezvoltare mare, alcătuit fiind din vermis și emisferele cerebeloase. Măduva spinării este scurtă la unele microchiroptere și nu depășeșete în lungime vertebra a 7-a dorsală. 1.2.7. Organele de simț Simțul tactil este deservit de vibrizele faciale ș și tarsiene, de perii senzitivi de pe membrana alară sau de pe pavilioanele urechilor. Mirosul pare să fie subtil la Megachiroptere față de cel de la Microchiroptere. La acestea din
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
reprezintă axul vertical principal - axul înălțimei sau al taliei. în embriologie axul longitudinal este axul craniocaudal care trece prin vertex și coccis. Axul sagital (antero-posterior, ventro-dorsal) corespunde grosimii corpului și prezintă un pol anterior sau ventral și unul posterior sau dorsal. Axul sagital formează cu axul vertical un unghi de 90°. La embrion este denumit axul ventrodorsal. Axul transversal (orizontal) străbate corpul de la stânga la dreapta și exprimă lățimea. în raport cu axele corpului, structurile anatomice pot fi descrise ca fiind situate: superior-inferior
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
linia mediană anterioară cu linia mediană posterioară. Planurile paralele cu planul median se numesc planuri paramediane sau parasagitale. Planul frontal (planul coronal) trece prin axul longitudinal și cel transversal și divide corpul într-o parte anterioară, ventrală și alta posterioară, dorsală. Este perpendicular pe planul sagital și paralel cu fruntea și sutura coronală. Planul transversal (orizontal, planul metameriei corpului) se raportează la poziția orizontală și trece prin axul sagital și transversal, fiind perpendicular pe planurile sagital și frontal. Secțiunile corpului prin
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sunt inferioare. în raport cu cele trei axe și planuri se mai pot utiliza în descrierea elementelor anatomice termeni ca: - medial - apropiat de planul median; - median - poziționat în plan median; - medius - la mijloc din trei elemente; - lateral - mai departe de planul median; - dorsal - în spate, posterior; - ventral - în față, anterior; - proximal - în apropierea trunchiului; - distal - la distanță față de trunchi; - sagital - perpendicular pe suprafața corpului; - frontal - în plan frontal; - central - în centrul corpului; - cranial - spre extremitatea cefalică; - caudal - spre coccis; - radial - orientat spre radius
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
a acestuia: a) eliberarea membrelor anterioare, care pot fi folosite atât ca analizatori senzitivi, cât și ca aparate de prehensiune; b) verticalizarea coloanei vertebrale, care atrage modificarea numărului de vertebre mobile (la om sunt 24: 7 cervicale, 12 toracale sau dorsale, 5 lombare), precum și apariția unor elemente de susținere solide (osul sacrum rezultat prin sudarea celor 5 vertebre sacrate). Concomitent cu aceste modificări a avut loc și curbarea coloanei (lordoza lombară) și formarea celor două curburi compensatorii: toracică (cifotică) și cervicală
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
una reprezentată de ectoderm și somato-pleură și a doua de endoderm și splahno-pleură. în aceste condiții se pot delimita plicile embrionare: ectomezodermală și endomezodermală care țin de la șanțul marainal până la fundul de sac celomic. Din mezodermul axial se formează coarda dorsală ce se întinde între cele două membrane didermice - bucală și cloacală; mezodermul paraxial edifică somitele, și placa nefrotomială; lama mezodemală se clivează în somato- și splanho-pleură. Somitele vor continua să se separe pe seama mezodermului paraxial și să se diferențieze în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
parte a dermului scalpului, actului, trunchiului; -sclerotoame - ce stau la baza formării corpilor și arcurilor vertebrale precum și a unei părți din craniu. Datorită fenomenelor și ritmurilor diferite de creștere pe care le prezintă componentele corpului embrionar, reaiunea cefalică și cea dorsală, își măresc rapid volumul; șanțul limitant amâne relativ fix. Creșterea rapidă a nevraxului determină o basculare a plăcilor cefalică și caudală. Procesul de înrulare face ca marainile cefalice, caudale și laterale ale discului aerminal să fie aduse împreună de-a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
alipească. Placa laterală mezodermică dă naștere la membranele seroase care mărainesc celomul: - somatopleura, ce îmbracă suprafața internă a peretelui corpului; - splanhnopleura, care învelește tubul intestinal. Porțiunea abdominală a intestinului subțire este suspendată în celom prin foița reflectată bistratificată numită mezenter dorsal. în săptămâna a patra se realizează și dezvoltarea pereților care vor împărți cavitatea celomică în 3 cavități: pericardică, pleurală, peritoneală. Septul transvers este primul care se formează și prin apariția acestuia cavitatea celomică se divide într-o cavitate pericardică primitivă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
vor fuziona între ele, precum și cu suprafața ventrală a mezodermului intestinului anterior, astfel subîmpărțind cavitatea pericardică primitivă într-o cavitate pericardică definitivă și două cavități pleurale. Cele două cavități pleurale comunică numai parțial cu cavitatea abdominală, prin două canale pericardo-peritoneale dorsale. Septul transvers împreună cu membranele pleuroperitoneale formează cea mai mare parte a viitorului mușchi diafraam. în ziua a 22-a are loc la nivelul intestinului anterior o invaainare ventrală - rezultând diverticul respirator (muaure pulmonar; plămân primordial); pe măsură ce diverticulul respirator se dezvoltă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în cazul oaselor spongioase cavitățile medulare sunt largi și neregulate fiind limitate de travee osoase subțiri formate din câteva lamele osoase fundamentale în care se găsesc osteocitele. COLOANA VERTEBRALĂ (COLUMNA VERTEBRALIS) Coloana vertebrală este o tijă osoasă situată în partea dorsală a trunchiului și median; este formată dintr-o serie de elemente discoidale suprapuse denumite vertebre. Coloana vertebrală este alcătuită din 33-34 vertebre ce formează mai multe regiuni: - cervicală: ce prezintă 7 vertebre; -toracală: formată din 12 vertebre; - lombară: alcătuită din
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
formată din 12 vertebre; - lombară: alcătuită din 5 vertebre; - sacrată: unde se descriu 5 vertebre sudate între ele și care formează osul sacrum; -coccigiană, formată din 3-4 vertebre care se sudează și formează coccisul. VERTEBRELE ADEVĂRATE Vertebrele din regiunea cervicală, dorsală și lombară sunt oase mobile, independente de unde și denumirea de vertebre adevărate. Aceste vertebre prezintă caractere generale, regionale și particulare (2, 3, 11, 20). Caracterele generale ale vertebrelor Toate vertebrele, indiferent de regiunea din care fac parte, sunt formate din
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și palpabil. Acest tubercul este cunoscut sub numele de tuberculul carotidian (tuberculum caroticum) sau tuberculul Chassaianac. La nivelul celei de a șaptea vertebre cervicale (vertebra prominens) procesul spinos poate fi palpat prin piele la nivelul spatelui (Fiaura 16). Prima vertebră dorsală prezintă în părțile laterale ale feței superioare ale corpului apofizele semilunare. A zecea vertebră dorsală prezintă o sinaură fațetă articulară în partea superioară a fețelor laterale ale corpului vertebral. A unsprezecea și a douăsprezecea vertebră toracală. Aceste vertebre nu prezintă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Chassaianac. La nivelul celei de a șaptea vertebre cervicale (vertebra prominens) procesul spinos poate fi palpat prin piele la nivelul spatelui (Fiaura 16). Prima vertebră dorsală prezintă în părțile laterale ale feței superioare ale corpului apofizele semilunare. A zecea vertebră dorsală prezintă o sinaură fațetă articulară în partea superioară a fețelor laterale ale corpului vertebral. A unsprezecea și a douăsprezecea vertebră toracală. Aceste vertebre nu prezintă pe fețele anterioare ale apofizelor transverse fațete articulare pentru tuberozitățile coastelor; în schimb prezintă pe
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și lateral de o linie oblică de sus în jos și în afară urmând unahiurile anterioare ale coastelor; reaiunea cuprinde: sternul, articulațiile antero- condrale, cartilaaiile și spațiile intercostale, articulațiile condrocostale și extremitatea anterioară a coastelor și spațiilor intercostale; - o față dorsală, posterioară (Fiaura 24): cuprinde vertebrele 1-12 toracale, lateral o linie oblică în jos și în afară trecând prin unahiurile posterioare a coastelor; pe această față se observă linia apofizelor spinoase; lateral se descriu șanțurile vertebrale; lateral extern față de șanțurile vertebrale
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
costală (facies costalis) este prezintă (Fiaura 27): -fosa subscapulară (fossa subscapularis) pe care sunt evidente două sau trei creste pe care se inseră mușchiul subscapular, -două suprafețe mici triunahiulare spre marainea internă pentru inserția mușchiului mare dințat. Fața posterioară sau dorsală (facies dorsalis) este convexă și prezintă la nivelul unirii treimii superioare cu două treimi inferioară o apofiză triunahiulară ce se detașează în unahi drept denumită spina omoplatului (Fiaura 28). Spina omoplatului (spina scapulae) se întinde de la o maraine la cealaltă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
lungii porțiuni a mușchiului triceps brahial. La nivelul unghiului superior intern (angulus superior) se realizează inserția mușchiului angular. Pe unghiul inferior (angulus inferior) al omoplatului se realizează inserțiile mușchilor: subscapular, mare rotund, fasciculul inferior al marelui dințat și inconstant marele dorsal. Unghiul anterior-extern (angulus lateralis) prezintă la nivelul său cavitatea glenoidiană prin care se realizează articularea cu capul humerusului. Cavitatea glenoidiană (cavitas glenoidalis) are o formă ovalară cu marele ax orientat în sens vertical, oblic în afară, înainte, în sus. Legătura
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
inferior; la acest nivel are inserția tendonul mușchiului subscapular; - șanțul bicipital sau culisa bicipitală (sulcus intertubercularis) între cele două tuberozități; pe buza externă a șanțului se inseră tendonul mușchiului mare pectoral în timp ce pe buza internă se inseră tendoanele mușchilor mare dorsal și marele rotund. Corpul humerusului (corpus humeri) are forma unei piramide triunahiulare torsionate în axul luna. Fața anterolaterală (facies anterior lateralis) prezintă deasupra mijlocului linia ruaoasă în formă de V: V-ul deltoidian (tuberositas deltoidea). Pe buza superioară a V-
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
netedă și servește inserției mușchiului brahial anterior. Fața internă (antero-internă)(facies anterior medialis) prezintă pentru descriere: -o fața ruaoasă localizată puțin deasupra mijlocului feței pentru inserția mușchiului coracobrahial; - deasupra fațetei ruaoase fața internă vine în raport cu tendoanele mușchilor mare rotund, mare dorsal; - sub fațeta ruaoasă, fața internă are raport cu tendonul mușchiului brahial anterior. 1. Capul humerusului 2. Gâtul anatomic 3. Gâtul chiruraical 4. Marele trohanter 5. Șanțul de torsiune 6. Marainea laterală 7. Fața posterioară 8. Marainea medială 9. Epicondilul medial
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
-un rând inferior, metacarpian format din următoarele oase, dispuse din exterior spre interior: trapez, trapezoid, osul mare, osul cu cârlia. în ansamblu aceste oase (Fiaura 35) formează masivul carpian care are formă de patrulater cu diametrul mare transversal. Fața posterioară, dorsală a acestuia este convexă în timp ce fata anterioară, palmară este concavă prezentând un șant lonaitudinal - șanțul carpian- prin care trec tendoanele mușchilor flexori. SCAFOIDUL (OS SCAPHOIDEUM) Scafoidul are forma unei bărci prezentând trei fețe articulare și trei nearticulare. Fetele articulare sunt
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ale trapezoidului sunt: - una superioară, concavă pentru osul scafoid; - una inferioară, concavă pentru primul metacarpian; - una internă, plană pentru articularea cu osul mare; - una externă, concavă pentru articularea cu osul trapez. Fețele nearticulare sunt una anterioară, palmară și una posterioară, dorsală ambele ruaoase. OSUL MARE (OS MARE) Osul mare are trei porțiuni: un cap, un aât, un corp. în partea posterioară și internă a corpului se descrie apofiza osului mare prin intermediul căreia se realizează articularea cu cel de al patrulea metacarpian
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pentru articularea cu osul trapezoid și scafoid; -internă pentru articularea cu osul cu cârlia; - inferioară pentru articularea cu extremitatea proximală a celui de al doilea, al treilea și al patrulea metacarpian. Fetele nearticulare sunt una anterioară, palmară și posterioară sau dorsală. OSUL CU CÂRLIG (OS HAMATUM) Osul cu cârlia prezintă fa]a: -superioară pentru articularea cu osul semilunar; -inferioară pentru articularea cu cel de al patrulea și al cincilea metacarpian; -externă pentru realizarea articula]iei cu osul mare; -internă prin care
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
articularea cu cel de al patrulea și al cincilea metacarpian; -externă pentru realizarea articula]iei cu osul mare; -internă prin care se realizează articularea cu semilunarul; -anterioară, palmară prezintă apofiza unciformă pe care se prinde liaamentul anterior al carpului; -posterioară, dorsală este sinaura nearticulară. Cele opt oase ale carpului sunt solidarizate între ele prin forma]iuni liaamentare realizânduse în ansamblu un masiv osos convex posterior, concav în sens transversal. La nivelul fe]ei anterioară se formează astfel un șan] cu direc
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
basis) sau carpiană prezintă: -o fa]etă articulară superioară pentru articularea cu oasele celui de al doilea rând de oase ale masivului carpian; -două fa]ete laterale pentru articularea cu metacarpienele vecine; -două fa]ete nearticulare, una palmară și una dorsală. Corpul metacarpienelor este sub forma de prismă triunahiulară cu: -fa]ă posterioară, dorsală ce vine în raport cu tendoanele extensorilor deaetelor; -fe]e laterale - externă, radială și internă, cubitală - în raport direct cu mușchii interosoși; -maraini anterioară, internă, externă. Extremitatea inferioară (caput
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]