1,896 matches
-
că nu e ceapă sau roșii, pantofi sau ciorapi buni ș.a.m.d., nu procedăm bine. Și eu i-am criticat pe tovarășii de la industria ușoară și de la comerț pentru că nu găsești un ciorap ca lumea în România. Tov. Alexandru Drăghici: Și au adus ciorapi. Tov. Nicolae Ceaușescu: Au adus ciorapi, și când ne-am uitat, până la urmă și cu Răutu, a trebuit să constatăm că sunt mai buni, dar un ciorap de vară nu găsești. Este așa, Răutu? Ce să
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
tovarășii: Miu Dobrescu, Aurel Vijoli, Gheorghe Călin, Gheorghe Vasilichi, Ion Stănescu, Ion Ioniță, Gheorghe Pană, Constantin Dăscălescu, Tudor Ionescu, Chivu Stoica, Grigore Răduică, Cornel Onescu, Adrian Dimitriu, Constantin Pârvulescu, Augustin Alexa, Ion Coman, Virgil Trofin, Valter Roman, Ștefan Voicu, Alexandru Drăghici. În încheierea dezbaterilor a luat cuvântul tovarășul Nicolae Ceaușescu. În afara acestui comunicat se propune să se publice Hotărârea Comitetului Central al Partidului Comunist Român și a Consiliului de Miniștri cu privire la majorarea salariilor. Tov. Nicolae Ceaușescu: Și o redare sub formă
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
trimiși în judecată și condamnați pentru faptul că au avut păreri diferite cu privire la unele măsuri sau au comis greșeli în activitatea lor. Pentru aceste motive, cei în cauză au fost arestați de Securitate, care a fost împinsă la aceasta de Drăghici Alexandru și alte elemente din fosta conducere a M.A.I., creându-se condiții pentru amestecul acestor organe în viața de partid, prejudiciindu-se grav autoritatea și rolul conducător al partidului. În loc ca aceste probleme să facă obiectul - așa cum prevede statutul
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
fiind de competența întregului partid, tuturor oamenilor muncii, care sunt conștienți că apără propriile lor cuceriri, propriile lor interese și idealuri. Comitetul Central al partidului în plenara sa din 22-25 aprilie a.c., dezvăluind actele samavolnice, abuzurile și ilegalitățile săvârșite de Drăghici Alexandru și elementele slugarnice, carieriste, de care s-a înconjurat la Ministerul Afacerilor Interne, a subliniat necesitatea ridicării calitative a activității Securității, pentru a putea să-și îndeplinească la nivelul actualei etape de dezvoltare a țării, misiunile importante ce îi
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
a înconjurat la Ministerul Afacerilor Interne, a subliniat necesitatea ridicării calitative a activității Securității, pentru a putea să-și îndeplinească la nivelul actualei etape de dezvoltare a țării, misiunile importante ce îi sunt încredințate. Element carierist, abuziv și dur, Alexandru Drăghici a impus - încă de la venirea sa, în 1952, în fruntea Ministerului Afacerilor Interne - o linie contrară indicațiilor partidului, confundând controlul și conducerea de partid cu propria sa persoană. El a cerut în acest sens, în anul 1952, ca întregul aparat
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
și conducerea de partid cu propria sa persoană. El a cerut în acest sens, în anul 1952, ca întregul aparat să i se supună numai lui, să nu ia în considerare indicațiile organelor de partid. „Vă supuneți numai ministrului - preciza Drăghici Alexandru - nu mai mergeți acolo (la Comitetul regional de partid - precizarea noastră), că vă bag în anchetă”. Și cu toată această interdicție, cadrele noastre au mers la organele de partid, au primit indicații și le-au urmat în activitatea practică
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de partid, au primit indicații și le-au urmat în activitatea practică. Analizând cu profundă obiectivitate situația existentă, conducerea partidului a relevat că munca aparatului de securitate nu poate fi în nici un chip identificată cu samavolniciile și fărădelegile săvârșite de Drăghici Alexandru și alte elemente din vechea conducere a M.A.I., cărora le era străin spiritul de partid, simțul înaltelor îndatoriri sociale încredințate prin sarcinile primite la Ministerul de Interne. Întregul aparat de securitate a primit cu satisfacție măsurile adoptate de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
această lectură paralelă pe care însă o socotesc obligatorie pentru apropierea de filmul lui Alexa Visarion. Apropierea, nu descifrarea, pentru că Ana conține, în structura sa conceptuală emoțională și stilistică, viața, personalitatea și creația regizorului. Fata din Ana, interpretată de Cristina Drăghici, a călătorit în Italia și a trăit "cât pentru trei vieți", iar El, Răzvan Vasilescu, stăpânit de sentimentul ratării, a făcut Irlanda, "nițică Suedie", la Muntele Athos a stat trei luni... Și s-au întors. Ca dintr-un surghiun. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
a ajuns să se apropie până spre similitudine cu Golgota pe care a urcat-o acesta în credința că trebuie să dureze cel mai important edificiu dintr-o operă artistică de referință. (Radu F. Alexandru) Răzvan Vasilescu El și Cristina Drăghici Fata Personalitate complexă scenarist, regizor de teatru și film, teoretician și profesor, în tot și în toate eminent Alexa Visarion ne-a oferit (venind personal la Iași în acest scop) cel mai recent film al său, Ana, în mare măsură
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
sa de-o viață de a face un film despre Meșterul Manole, fata fără nume se identifică cu personajul feminin visat de regizor, și, întrebată încă o dată cum se numește, răspunde, în sfârșit, "Ana, Ana lu' Manole". Răzvan Vasilescu, Cristina Drăghici și Ionuț Pavel "Greul" filmului rîmâne pe seama celor două personaje principale, unul, regizorul, fiind interpretat de Răzvan Vasilescu, care-și dozează perfect stările sufletești în funcție de etapele diferite ale "țesăturii afective", marea surpriză a filmului fiind oferită, însă, de interpreta fetei
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Ionuț Pavel "Greul" filmului rîmâne pe seama celor două personaje principale, unul, regizorul, fiind interpretat de Răzvan Vasilescu, care-și dozează perfect stările sufletești în funcție de etapele diferite ale "țesăturii afective", marea surpriză a filmului fiind oferită, însă, de interpreta fetei, Cristina Drăghici, o descoperire a regizorului Alexa Visarion, o actriță care izbutește să "țină piept", fără complexe, unor actori de prim rang ai scenei și ecranului românesc, contribuind eficient la structurarea și transmiterea puternicului fior emoțional al filmului. Alexa Visarion cu Ana
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
speranță deziluzie etc. Cum sunt ele puse în mișcare în curgerea fatalmente mediată de concretețea imaginii cinematografice? Printr-o accentuare derutantă a unuia dintre cele două elemente contras tante. Un exemplu paradigmatic: începutul ne-o prezintă pe tânăra biciclistă (Cristina Drăghici), ieșită în calea Trecătorului (Răzvan Vasilescu), drept una având gura cam slobodă. "Cum te cheamă, fato" ? "Mai du-te în p... mă-tii", răsună pe ecran. "Cum te cheamă?", se arcuiește și întrebarea din final. "Ana"". Numele iconic al sacrificiului
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Manole al cărui film nu-l vor putea face vreodată. Biserica este o structură sufletească și înălțarea ei îi cuprinde. Să fie oare filmul meu o pagină testamentară?! Cum v-ați construit distibuția? Lângă Răzvan Vasilescu debutează tânăra absolventă Cristina Drăghici. Pe Răzvan îl cunosc de multă vreme... mi-a fost student... L-am debutat deopotrivă în film și în teatru. A avut un rol mic în Înghițitorul de săbii, o secvență care a fost suport al filmului de acum. Inițial
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
al filmului de acum. Inițial gândisem rolul principal pentru Florin Zamfirescu... Colaborarea cu Florin, de-a lungul anilor, prietenia, dragostea și respectul meu pentru el au îmbogățit scenariul. Varianta ultimă îl solicita însă în distribuție pe Răzvan Vasilescu. Pe Cristina Drăghici am cunoscut-o într-un spectacol al studentei mele Catinca Drăgănescu. Interpretare strălucită... și premiată. La filmare Răzvan a contat enorm, a fost un partener impecabil, din toate punctele de vedere, coleg și profesor deopotrivă. Cu Dorina Lazăr, Mircea Albulescu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
droit comparé", 1967, p. 770. 10 M.Eliescu, Răspunderea civilă delictuală, Editura Academiei, București, 1972, p. 28 ; C Stătescu, C. Bîrsan, Drept civil. Teoria generală a obligațiilor, Editura All Beck, ediția a VIII-a 2002, p. 266-267 ; I. Dogaru, P. Drăghici, Drept civil. Teoria generală a obligațiilor, Editura Themis, Craiova, 2000, p. 318 ; L. Pop, Teoria generală a obligațiilor, Editura Lumina Lex, 1998, p. 276 et les suivantes. 11 M.A. Tunc, La sécurité routière. Esquisse d'une loi sur les
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
17 P. Anca în T. R. Popescu, P.Anca, Teoria generală a obligațiilor, Editura Științifică, București, 1968, p. 179 ; M.F. Popa in I.M. Anghel, Fr. Deak, M. F. Popa Răspunderea civilă, Editura Științifică, București, 1970, p. 72 ; I. Dogaru, P. Drăghici, op. cit. p. 218. 18 M. Costin, Răspunderea juridică în RSR, Editura Dacia, Cluj, 1974, p. 74. 19 I. Adam, Drept civil. Teoria generală a obligațiilor, Editura All Beck, București, 2004, p. 235. 20 H. L. Mazeaud et. A. Tunc, op.cit. p.
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
suivantes. 30 M. Eliescu, op. cit. p.. 29 31 P. Anca, T.R. Popescu, C. Anca, op. cit. 186 ; M.F. Popa in I.M.Anghel, Fr. Deak, M.F. Popa, op. cit. p.128 ; C. Stătescu, C. Bîrsan, op. cit. pp. 208 et 213 ; I.Dogaru, M. Drăghici, op.cit. p. 274. 32 D. Romoșan, Vinovăția în dreptul civil, Editura All Beck, 1999. 33 C. Stătescu, C. Bîrsan, op.cit. pp. 205 215. 34 S. Carval, La responsabilité civile dans sa fonction de peine privée, Librairie Générale de Droit et de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Jurisprudence, 2004, p. 4. 37 I. Albu, V. Ursa, op. cit. p. 24 38 J. Belissent, op. cit. p. 134. 39 Ibidem. 40 L. Pop, op. cit. p. 241 et les suivantes. 41 C. Stătescu, C. Bârsan, op. cit. p 228, I. Dogaru, P. Drăghici, op. cit. p. 286. 42 P. Jourdain, op. cit. p. 17. 43 L. Pop, op. cit. p. 255. 44 Fr. Terré, Ph. Simler, Y. Lequette, op. cit. p. 714. 45 G. Viney, P. Jourdain, Traité de droit civil. Les conditions de la responsabilité, 2e édition
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
trimițînd la moarte o întreagă elită a țării, civilitatea actualului... analist istoric pare, în ultimă instanță, de neînțeles. Ne produce fiori gîndul că de același subțire tratament s-ar fi putut bucura, la o adică, și Nikolski, și Bodnăraș, și Drăghici. Și ei eroi, nu?, ai istoriei românești. E adevărat, șarmantul istoric Cioroianu e altceva decît alt... șarmant, Buzatu, să zicem, dar chiar și așa, ora sa de istorie n-ar trebui să arate ca un odorat institut de înfrumusețare. Gianni
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Stoenesti 48. Deagurile │128. Strimbeni 49. Dedulesti │129. Stroesti 50. Dîmbovicioara │130. Suseni (de Costești) 51. Dobrești 131. Suseni (de Găești) 52. Dobrogostea │132. Șelaru 53. Domnești │133. Ștefan cel Mare 54. Dragoslavele │134. Ștefănești 55. Draganu │135. Suici 56. Drăghici │136. Teiu 57. Fierbinți │137. Tigveni 58. Filfani │138. Topoloveni 59. Gliganu de Sus │139. Tutana 60. Glimbocata │140. Tițești 61. Godeni │141. Tutulesti 62. Golești │142. Udă 63. Hîrsești │143. Ungheni 64. Hirtiesti │144. Urlueni 65. Humele │145. Urluesti
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
Panciu, str. B-dul Independenței, bl. C, 10 419 Balanoiu Gheorghe ap. 9, județul a Vrancea ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 420 Petrea Maria Mărășești, județul Vrancea 10 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Focșani, str. Unirea Principatelor 15 421 Onicel Tache nr. 30, județul, Vrancea ───────────────────────────────────────────────────────���──────────────────────── Focșani, str. Constructorului nr. 12, 422 Drăghici Neculai ap.31, județul Vrancea 10 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 423 Baciu Mirela Focșani, str. Cernei nr. 14, județul Vrancea 10 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Mărășești, str. Cartierul Nou nr. 208, 424 Ciubotaru Mâna județul Vrancea 2 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Focșani, str. Republicii nr. 41, 15 425 Nechifor Ioana ap. 76
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155624_a_156953]
-
patru picioare. c. Complementul se află ca o parte integrantă a subiectului - "a purta, a ține": (10) Acel unul are atunci în mână și pânea, și cuțitul (Creangă); (11) Adă-mi aice hărțile cele mici, ce le ai la tine (Drăghici); (12) N-avea chioară para în buzunar (Stăncescu) − p. ext.; (13) Are oi la munte − prin extindere; (14) Peștera... în loc necunoscut își are răsuflarea (Alexandrescu) − p. ext. a. Ca o posesiune se pot considera și drepturile pe care le dă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
prepoziția de: (24) Acela va avea fata de nevastă (Reteganul); (25) Își alese... un ogar să-l aibă de tovarăș (Ispirescu); (26) S-o aibi de zestre când te-oi mărita (Sbiera); (27) Eu nu am [bani] nici de cheltuială (Drăghici) − complementul în acuzativ poate fi omis, ca de la sine înțeles. e. Aproape învechit - "a considera, a socoti, a ține (pe cineva drept ceva)": (28) Popoarele-l aveau ca pe cel mai liberal dintre potențați (Ghica). Prin extindere, complementul e o
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
același lucru ca verbul corespunzător - am bucurie "mă bucur", am dor de casă "mi-e dor de casă"; se redă de cele mai multe ori ca "a simți": (41) Avut-am odată... dor de fală (Alecsandri); (42) N-avea poftă de mâncare (Drăghici); (43) Am dureri de cap. f. De cele mai multe ori, starea sufletească indicată prin complementul abstract e un sentiment față de altcineva: (44) Toți aveau milă de ea (Ispirescu); (45) Are ciudă pe alta; - de aici, sensul "a fi sau a sta
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Dar - notează în continuare Ion Nistor -, ceea ce s-a legat la București nu se mai putea desface și Prutul rămase râu blestemat și despărțitor de neam ! «Cu toate acestea - și istoricul bucovinean face trimitere la Istoria Moldovei a postelnicului Manolachi Drăghici - locuitorii moldoveni multă vreme au ținut pacea încheiată la București ca nestatornică, așteptând dintr-o zi în alta înapoierea pământului luat de către ruși și întregirea hotarului țării, precum au fost mai dinainte, dar s-au amăgit în ideile ce hrănia
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]