1,895 matches
-
de planurile sale anti-otomane. La 2 octombrie 1688 a trimis la Viena o solie, pentru închinarea țării la Imperiul habsburgic. Din solie făceau parte fratele său Iordache Cantacuzino (mare spătar), ginerele său Constantin Bălăceanu, nepotul de frate său (fiul lui Drăghici) și marele comis Șerban Vlădescu. Șerban Cantacuzino a murit la 29 octombrie/8 noiembrie 1688. Ar fi fost otrăvit de frații Mihai și Constantin, ajutați de C. Brâncoveanu. Această ipoteză este menționată aluziv și dubitativ la Del Chiaro iar Ion
Șerban Cantacuzino () [Corola-website/Science/297414_a_298743]
-
organizațiile de bază». Propunea ca aspiranții să redacteze cereri individuale, Secretariatul CC să le discute și presa să le publice, dimpreună cu aprobarea Biroului Politic.” „Împotriva autorului romanului "Desculț" s-au pronunțat, pe rând, Ion Gheorghe Maurer, Nicolae Ceaușescu, Alexandru Drăghici, Emil Bodnăraș. Cu toții l-au acuzat că fusese «agent de Siguranță». «Noi avem și ce a dat el», a plusat Nicolae Ceaușescu. După care a precizat că Zaharia Stancu fusese «efectiv» agent, până după 23 august 1944. «Avem documente în
Zaharia Stancu () [Corola-website/Science/297578_a_298907]
-
acuzat că fusese «agent de Siguranță». «Noi avem și ce a dat el», a plusat Nicolae Ceaușescu. După care a precizat că Zaharia Stancu fusese «efectiv» agent, până după 23 august 1944. «Avem documente în acest sens». Șeful Securității, Alexandru Drăghici, a completat portretul controversat al publicistului. În tinerețe, a spus el, lucrase ca agent acoperit în județul Teleorman. În timpul discuțiilor, Ion Gheorghe Maurer și Leonte Răutu și-au nuanțat poziția. Maurer, avocat în perioada interbelică, a recunoscut că, ilegalist fiind
Zaharia Stancu () [Corola-website/Science/297578_a_298907]
-
și în timpul școlii, elevul Stancu oferea informații serviciilor secrete. L-a determinat astfel pe Gheorghiu-Dej să ceară verificarea atentă a documentelor strânse la Ministerul de Interne, la dosarul scriitorului. Ultimul cuvânt i-a aparținut «stăpânului» documentelor secrete depuse la minister. Drăghici, care-l etichetase pe Stancu un «intelectual oportunist», a promis că va analiza «și activitatea democratică și contra democrației». Datorită opoziției lui Ceaușescu și a lui Drăghici, scriitorul a mai așteptat doi ani în anticamera Partidului Comunist. Abia în 1964
Zaharia Stancu () [Corola-website/Science/297578_a_298907]
-
dosarul scriitorului. Ultimul cuvânt i-a aparținut «stăpânului» documentelor secrete depuse la minister. Drăghici, care-l etichetase pe Stancu un «intelectual oportunist», a promis că va analiza «și activitatea democratică și contra democrației». Datorită opoziției lui Ceaușescu și a lui Drăghici, scriitorul a mai așteptat doi ani în anticamera Partidului Comunist. Abia în 1964, la pachet cu George Ivașcu, a reprimit carnetul roșu. Numai că i s-a făcut un favor, fiindu-i calculată vechimea încă de la prima cerere, din 26
Zaharia Stancu () [Corola-website/Science/297578_a_298907]
-
zvonea că Iorga are rădăcini grecești; zvonul, încă susținut de istorici, a fost infirmat de Iorga, prin declarația: "„Tatăl mieu era dintr’un neam de negustori români mai târziu boieriți, din Botoșani, iar mama mea ieste fiica scriitoarei române Elena Drăghici, nepoata de soră a cronicarului Manolachi Drăghici și nepoata de fiică a lui Iordachi Drăghici, mare Vornic al Moldovei. Cu tot numele de Arghiropol, tatăl mamei mele, dintr’o familie venită din Rusia, din Basarabia, era fiul unei Miclește din
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
încă susținut de istorici, a fost infirmat de Iorga, prin declarația: "„Tatăl mieu era dintr’un neam de negustori români mai târziu boieriți, din Botoșani, iar mama mea ieste fiica scriitoarei române Elena Drăghici, nepoata de soră a cronicarului Manolachi Drăghici și nepoata de fiică a lui Iordachi Drăghici, mare Vornic al Moldovei. Cu tot numele de Arghiropol, tatăl mamei mele, dintr’o familie venită din Rusia, din Basarabia, era fiul unei Miclește din Ținutul Tartarei, rudă cu Mitropolitul Sofronie Miclescu
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
Iorga, prin declarația: "„Tatăl mieu era dintr’un neam de negustori români mai târziu boieriți, din Botoșani, iar mama mea ieste fiica scriitoarei române Elena Drăghici, nepoata de soră a cronicarului Manolachi Drăghici și nepoata de fiică a lui Iordachi Drăghici, mare Vornic al Moldovei. Cu tot numele de Arghiropol, tatăl mamei mele, dintr’o familie venită din Rusia, din Basarabia, era fiul unei Miclește din Ținutul Tartarei, rudă cu Mitropolitul Sofronie Miclescu la care a și locuit într’un timp
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
a urmat o perioadă de relativă liberalizare în interiorul lagărului comunist. Totuși Gheorghe Gheorghiu-Dej, un stalinist convins, a inițiat o campanie de epurări după model stalinist, în urma căreia și-a eliminat potențialii dușmani din interiorul partidului. Securitatea, sub comanda lui Alexandru Drăghici, a avut un rol important de jucat în această campanie. În anul 1958, personalul Trupelor de Securitate era stabilit la 5.633 ofițeri, 4.108 sergenți reangajați, 1.416 angajați civil și 46.028 militari în termen, adică 57.185
Departamentul Securității Statului () [Corola-website/Science/298379_a_299708]
-
seamă, activitatea sa politică au atras atenția serviciilor secrete ale regimului comunist din România. Așa cum ne arată investigația efectuată de Mihai Pelin, numele lui Aurel Decei a fost trecut într-o circulară emisă în martie 1954 sub semnătura lui Alexandru Drăghici, adresată tuturor direcțiilor regionale ale Ministerului Afacerilor Interne, care includea un catalog al celor socotiți drept cei mai periculoși dintre compatrioții noștri stabiliți în străinătate. Alături de alți români exilați, în dreptul numelui lui Aurel Decei era menționat, în caz de identificare
Aurel Decei () [Corola-website/Science/297525_a_298854]
-
în Dorobanți. La începutul anului 1950, Elisabeta Aranici este promovată secretară a lui Dumitru Coliu, membru al Biroului Politic al P.M.R. și șef al Serviciului de Cadre al Comitetului Central. Din această poziție, ea devine prietenă și confidentă a Martei Drăghici, soția sinistrului ministru al Internelor Alexandru Drăghici. Spre sfârșitul anilor '40 și începutul anilor '50, în zonele muntoase sau împădurite de pe întreg teritoriul României încep să se formeze și să acționeze grupuri de partizani anticomuniști. Formate din foști militari în
Pavel Aranici () [Corola-website/Science/317019_a_318348]
-
Aranici este promovată secretară a lui Dumitru Coliu, membru al Biroului Politic al P.M.R. și șef al Serviciului de Cadre al Comitetului Central. Din această poziție, ea devine prietenă și confidentă a Martei Drăghici, soția sinistrului ministru al Internelor Alexandru Drăghici. Spre sfârșitul anilor '40 și începutul anilor '50, în zonele muntoase sau împădurite de pe întreg teritoriul României încep să se formeze și să acționeze grupuri de partizani anticomuniști. Formate din foști militari în armata regală, din foști legionari, țărani revoltați
Pavel Aranici () [Corola-website/Science/317019_a_318348]
-
și fiind inițial respinși. Deși membrii și conducătorii grupului au fost ulterior prinși și executați, astfel de acte îndrăznețe puneau într-o lumină proastă regimul proaspăt instalat in România de Uniunea Sovietică. Așa că, prin Directiva 00805/1952 a lui Alexandru Drăghici, în cadrul Direcției a III-a de Informații și Contrasabotaj din Direcția Generală a Securității Poporului se înființează serviciul „Bande”, care va avea drept sarcină identificarea și lichidarea grupurilor de rezistență armată anticomunistă din munți. Din organigrama sa făceau parte, pe lângă
Pavel Aranici () [Corola-website/Science/317019_a_318348]
-
28 de „fugari izolați”. Pavel Aranici este criticat de Francisc Butyka, directorul Direcției a III-a a Securității, pentru lipsă de profesionalism în activitate, însă Eugen Szabo, șeful Serviciului Inspecții, i-a luat apărarea. În finalul ședinței, însuși ministrul Alexandru Drăghici ia cuvântul, concluzionând că „dacă tovarășul Aranici va lichida cu acest fel de a conduce, în general, munca se va îmbunătăți”. Practic, era vorba de o reconfirmare a lui Pavel Aranici în funcția de șef al Serviciului „Bande”. În 1954
Pavel Aranici () [Corola-website/Science/317019_a_318348]
-
a arestat 60 de persoane, dintre care trei pentru infracțiuni de spionaj și trădare. La data de 20 ianuarie 1961, Aranici este promovat pentru ultima oară, fiind numit secretar general al Ministerul Afacerilor Interne. Pe 11 iunie 1963, ministrul Alexandru Drăghici îl demite din funcție pe Pavel Aranici și decide scoaterea acestuia din Ministerul Afacerilor Interne. Motivul exact nu se cunoaște, însă există mai multe ipoteze. În timp ce Elisabeta Aranici, soția colonelului Aranici, crede că de vină ar fi o cămașă galbenă
Pavel Aranici () [Corola-website/Science/317019_a_318348]
-
acestuia din Ministerul Afacerilor Interne. Motivul exact nu se cunoaște, însă există mai multe ipoteze. În timp ce Elisabeta Aranici, soția colonelului Aranici, crede că de vină ar fi o cămașă galbenă îmbrăcată de acesta și care ar fi stârnit iritarea ministrului Drăghici, se pare că demiterea este rezultatul unui denunț. Conform mărturiei fostului general de Securitate Ionel Gal, Pavel Aranici întreținea „relații neprincipiale” cu o studentă. Este posibil și ca sentimentele antisemite ale lui Alexandru Drăghici să fi cântarit greu în decizia
Pavel Aranici () [Corola-website/Science/317019_a_318348]
-
care ar fi stârnit iritarea ministrului Drăghici, se pare că demiterea este rezultatul unui denunț. Conform mărturiei fostului general de Securitate Ionel Gal, Pavel Aranici întreținea „relații neprincipiale” cu o studentă. Este posibil și ca sentimentele antisemite ale lui Alexandru Drăghici să fi cântarit greu în decizia demiterii. Prin ordinul 3441/1963 al lui Constantin Tuzu, ministrul Metalurgiei și Construcțiilor de Mașini, Pavel Aranici este numit director al Întreprinderii de Cabluri și Radiatoare din Brașov, deși absolvise doar gimnaziul și trei
Pavel Aranici () [Corola-website/Science/317019_a_318348]
-
scris de Nicușor Constantinescu și George Voinescu, iar muzica aparține mai multor compozitori: Gherase Dendrino, Aurel Giroveanu, Nicolae Kirculescu, Sergiu Malagamba, Henry Mălineanu, Nicolae Patrichi, Temistocle Popa și Elly Roman. Interpretarea aparținea soliștilor (în ordinea de pe afiș) Maria Tănase, Dorina Drăghici, Maria Sereea, Aida Moga, Mara Ianoli, Dorina Goga, Ioana Matache, Gică Petrescu, Nicolae Nițescu, Luigi Ionescu și Ciupi Rădulescu și Orchestrei de jazz „București”, condusă de Sergiu Malagamba. Coregrafia a fost realizată de Nuți Dona, decorurile de George Voinescu, costumele
Cea de-a 500-a aniversare a atestării documentare a Bucureștiului () [Corola-website/Science/317232_a_318561]
-
Matache, Akcent, Sistem, Taxi, Mandinga, Unu, Ovidiu Komornyik, Angela Similea. În 2008 este invitat să concerteze într-un recital-surpriza alături de Ion Mihalache și Ovidiu Lipan Țăndărica la Galele Invincibilii ( meci de box Adrian Diaconu- Chris Henry ). Tot în 2008 Damian Drăghici, unul din puținii artiști români premiat cu Grammy, daca nu cumva singurul, îl invită să interpreteze alături de el în megaproducția DAMIAN DRĂGHICI & Brothers în Concert la ARENELE ROMÂNE. Producția a fost și imprimata, pe viitor prefigurându-se un album din
Victor Solomon () [Corola-website/Science/317676_a_319005]
-
și Ovidiu Lipan Țăndărica la Galele Invincibilii ( meci de box Adrian Diaconu- Chris Henry ). Tot în 2008 Damian Drăghici, unul din puținii artiști români premiat cu Grammy, daca nu cumva singurul, îl invită să interpreteze alături de el în megaproducția DAMIAN DRĂGHICI & Brothers în Concert la ARENELE ROMÂNE. Producția a fost și imprimata, pe viitor prefigurându-se un album din concert. Toamnă lui 2008 îl găsește lucrând în studio alături de Cheloo (Paraziții) la un proiect muzical destinat coloa ei sonore a unui
Victor Solomon () [Corola-website/Science/317676_a_319005]
-
Glanstein) și Haralambie (Harry) Obodeanu. Surpriza este totală, pentru că suspecții, foști ilegaliști de origine evreiască, aveau legături importante în cercurile puterii și ale Securității. Alexandru Ioanid, colonel de Miliție, fusese căsătorit cu sora Marthei Cziko, soția ministrului de Interne Alexandru Drăghici. Ancheta este încredințată serviciului condus de Gheorghe Enoiu, care reușește prin tortură să-i facă pe cei șase să-și mărturisească vinovăția, deși până în ziua de azi au rămas multe semne de întrebare. După anchetă, Securitatea a regizat un film
Gheorghe Enoiu () [Corola-website/Science/319021_a_320350]
-
film, cu "Vestea", 1970. Premiul Opera Omnia al Filialei proză a USR, 2014. Cetățean de onoare al municipiului Slatina. Au referit despre autor și scrierile sale de început: Mircea Iorgulescu, Ovidiu Genaru; Marcel Pop Corniș, Dragoș Vrânceanu, Gh. Ungureanu, Marian Drăghici: Minima poetica, selectează Poemul de dimineață ptr. Primele 10 cărți ale deceniului 1990-2000. Gheorghe Grigurcu, N. Prelipceanu, Ion Murgeanu, Cornel Regman, Dan Silviu Boerescu, Radu Voinescu, Mioara Bahna - Titus Vîjeu: Exerciții de neuitare, R.R. Actualități, emisiunea Memorie de rezervă/ 28
Ion Lazu () [Corola-website/Science/316556_a_317885]
-
Popescu: Literatura ținuturilor pierdute, Sud, p. 5; Nicolae Oprea: Romanul familial, Ziua literară, 29 sept. 2003, p. II; Marcel Duță: De la realitate la ficțiune, R.R. Cultural; - Mara Magda Maftei: Memorii ne-uitate, Viața Românească. Nr 3-4/ 2003, pag. 233-236; - Marian Drăghici: Cronica cenaclului Euridice, Ziua literară, 22.06.2004; Interviu în Ziua literară; interviu la televiziunea Alfa. - Petre Cichiordan: Paralele cu punct comun, Infoplus, anul VI, nr.142/ 7 oct. 2003, pag.5; - Victor Rusu: Un venetic la Slatina, Oltpress, pag
Ion Lazu () [Corola-website/Science/316556_a_317885]
-
de altitudini, și de câmpie plată, și de adevărate prăpăstii. Perioada, care n-a dat numai rebuturi în literatură, merită în continuare investigată, inclusiv prin astfel de portretizări memorialistice inteligente, sincere și nonconformiste. Bună carte!" - Gh. Istrate: Oglinda literară; - Martian Drăghici (Viața românească); - Magda Ursache : Cazu-Lazu(Argeș), - Elisabeta Isanos. Vieți paralele (Actualitatea literară); - Victoria Milescu (Sud); - Horia Gârbea Tudor Cicu: Alergând după o himeră, ed. Rafet, 2012 - Ana Dobre, Monica Mureșan. Etc. Despre ODISEEA PLĂCILOR MEMORIALE: - Nicolae Manolescu, în România literară
Ion Lazu () [Corola-website/Science/316556_a_317885]
-
a denunțat pe predecesorul său, Gheorghe Gheorghiu-Dej și l-a reabilitat pe Lucrețiu Pătrășcanu, executat cu numai două zile înainte ca Ceaușescu să intre în Politburo (astfel, permițându-i să pretindă nevinovăția și să scape de un rival important, Alexandru Drăghici). Acest lucru a lăsat loc pentru și mai mult spațiu de exprimare artistică. Romanul lui Eugen Barbu, "Principele" („Prințul”, 1969), deși făcând referire la Epoca Fanariotă, face referire în mod clar la Gheorghiu-Dej — există chiar și un proiect de construire
Tezele din iulie () [Corola-website/Science/318679_a_320008]