2,118 matches
-
Consuelo Balsan (formal, Consuelo, Ducesă de Marlborough; născută ) (2 martie 1877 - 6 decembrie 1964), a fost membră proeminentă a familiei americane Vanderbilt. Căsătoria ei cu Charles Spencer-Churchill, al 9-lea Duce de Marlborough a devenit o emblemă internațională a căsătoriilor social avantajoase însă lipsite de
Consuelo Vanderbilt () [Corola-website/Science/326035_a_327364]
-
la 6 noiembrie 1895 cu Charles Spencer-Churchill, al 9-lea Duce de Marlborough (1871-1934). Ei au avut doi fii: John Albert William Spencer-Churchill, marchiz de Blandford (care a devenit al 10-lea Duce de Marlborough) și Lordul Ivor Spencer-Churchill. Noua ducesă a fost adorată de oamenii săraci de pe moșiile soțului ei, pe care ea i-a vizitat și pe care i-a ajutat. Mai târziu ea s-a implicat în proiecte filantropice și a fost interesată în mod deosebit problemele mamelor
Consuelo Vanderbilt () [Corola-website/Science/326035_a_327364]
-
ajutat. Mai târziu ea s-a implicat în proiecte filantropice și a fost interesată în mod deosebit problemele mamelor și ale copiilor. De asemnea, ea a avut succes cu aristocrația și regalitatea britanică. Cu toate acestea, căsătoria dintre duce și ducesă a fost doar una cu numele. Ducesa s-a îndrăgostit de frumosul văr al soțului ei, Hon. Reginald Fellowes (legătura nu a durat fiind scurtată de părinții lui Fellowes), în timp ce ducele a căzut în vraja lui Gladys Marie Deacon, o
Consuelo Vanderbilt () [Corola-website/Science/326035_a_327364]
-
în proiecte filantropice și a fost interesată în mod deosebit problemele mamelor și ale copiilor. De asemnea, ea a avut succes cu aristocrația și regalitatea britanică. Cu toate acestea, căsătoria dintre duce și ducesă a fost doar una cu numele. Ducesa s-a îndrăgostit de frumosul văr al soțului ei, Hon. Reginald Fellowes (legătura nu a durat fiind scurtată de părinții lui Fellowes), în timp ce ducele a căzut în vraja lui Gladys Marie Deacon, o americancă excentrică cu bani puțini. Familia Marlborough
Consuelo Vanderbilt () [Corola-website/Science/326035_a_327364]
-
primul copil al Prințului Friedrich Johann de Saxa-Meiningen (fiul mai mic al lui Georg al II-lea, Duce de Saxa-Meiningen) și a soției acestuia, Contesa Adelaide de Lippe-Biesterfeld, fiica lui Ernst, Conte de Lippe-Biesterfeld. Prin căsătorie ea a devenit Mare Ducesă de Saxa-Weimar-Eisenach. Tatăl Feodorei a fost fiul cel mic al lui George II de Saxa-Meiningen și a celei de-a doua soții a acestuia, Feodora de Hohenlohe-Langenburg. Mama Feodorei a fost copilul cel mare al lui Ernst, Conte de Lippe-Biesterfeld
Prințesa Feodora de Saxa-Meiningen (1890-1972) () [Corola-website/Science/326239_a_327568]
-
Prințesa Anne de Bourbon-Două Sicilii, Ducesă de Calabria (născută Prințesa Anne de Orléans; n. 4 decembrie 1938, Woluwe-Saint-Pierre, Belgia.) este soția Infantelui Carlos, Duce de Calabria. Prințesa Anne este a treia fiică și al cincilea copil din cei unsprezece ai pretendentului la tronul Franței, Prințul Henri
Prințesa Anne, Ducesă de Calabria () [Corola-website/Science/326375_a_327704]
-
a Prințesei Alice de Bourbon-Parma (n. 1917). Deși s-au cunoscut reciproc încă din copilărie, relația lor romantică a început la Atena în 1962, la nunta viitorului rege Juan Carlos al Spaniei și a Prințesei Sofía a Greciei. Ducele și Ducesa de Calabria au decis să trăiască în Spania. Anne și Carlos au cinci copii:
Prințesa Anne, Ducesă de Calabria () [Corola-website/Science/326375_a_327704]
-
de Orléans, Duce de Vendôme ("Jean Charles Pierre Marie"; n. 19 mai 1965, Paris, Franța), numit de asemenea Jean d’Orléans, este al doilea fiu al lui Henri, Conte de Paris, Duce de Franța șeful Casei de Orléans și a Ducesei Marie Therese de Württemberg. Potrivit orléaniștilor el este în linia de succesiune la tronul Franței. Inițial fratele său mai mare, Prințul François, Conte de Clermont, a fost moștenitor la șefia Casei de Orléans și numit Delfin al Franței însă mama
Prințul Jean, Duce de Vendôme () [Corola-website/Science/326377_a_327706]
-
suferă de dizabilități mentale, ca și sora lui mai mică, Prințesa Blanche. În 2006, tatăl lor și-a numit al doilea fiu, pe Jean, Ducele de Vendôme drept Delfin al Franței. Prințul Jean trebuia să se căsătorească în 2001 cu Ducesa Tatiana de Oldenburg (n. 1974) dar nunta a fost anulată în ultimul moment din cauza disputelor religioase. La 29 noiembrie 2008, Contele de Paris a anunțat logodna Ducelui de Vendôme cu Maria Philomena Magdalena Juliana Johanna de Tornos y Steinhart, născută
Prințul Jean, Duce de Vendôme () [Corola-website/Science/326377_a_327706]
-
devenit membră a familiei suverane. O ordonanță din 30 octombrie 1918 i-a permis să fie adoptată. Louis a adoptat-o pe Charlotte la Paris la 16 mai 1919 conferindu-i numele de Grimaldi și i-a acordat titlul de Ducesă de Valentinois. Ea a devenit astfel moștenitoare și a purtat titlul de Prințesă Ereditară din 1922 până la 30 mai 1944. La Monaco, la 18 martie 1920 printr-o ceremonie civilă și la 19 martie 1920 printr-o ceremonie religioasă, Charlotte
Prințesa Charlotte, Ducesă de Valentinois () [Corola-website/Science/322544_a_323873]
-
în deplin acord cu tatăl ei, Charlotte a renunțat și a cedat drepturile ei la succesiunea tronului fiului ei Rainier. De la această dată ea nu a mai fost Prințesă Ereditară și a rămas cu titlurile de Prințesă de Monaco și Ducesă de Valentinois. După ce fiul ei și-a asumat tronul, Prințesa Charlotte s-a mutat la Le Marchais, un domeniu al familiei Grimaldi în afara Parisului. A trăit acolo cu iubitul ei, un cunoscut hoț francez de bijuterii numit René Girier. În
Prințesa Charlotte, Ducesă de Valentinois () [Corola-website/Science/322544_a_323873]
-
Helene Caroline Therese, Ducesă de Bavaria (4 aprilie 1834 - 16 mai 1890) supranumită Néné, a fost prințesă bavareză și, prin căsătorie, membră a familiei Thurn și Taxis. A fost sora mai mare a împărătesei Sisi a Austriei. Helene a fost fiica cea mare a
Ducesa Elena de Bavaria () [Corola-website/Science/322603_a_323932]
-
comandant al regimentului saxon regal 5 de infanterie. A comandat acest regiment atât pe fronul de est cât și pe frontul din vest. A deținut comanda până la 22 mai 1918. În primăvara anului 1918, ziarele au anunțat logodna prințului cu Ducesa Marie Amelia, fiica lui Albrecht, Duce de Württemberg, moștenitorul tronului Regatului Württemberg. Sfârșitul monarhiei saxone și dorința prințului de a deveni preot a dus la ruperea logodnei. Ducesa a murit nemăritată în 1923.
Georg, Prinț Moștenitor al Saxoniei () [Corola-website/Science/322605_a_323934]
-
mai 1918. În primăvara anului 1918, ziarele au anunțat logodna prințului cu Ducesa Marie Amelia, fiica lui Albrecht, Duce de Württemberg, moștenitorul tronului Regatului Württemberg. Sfârșitul monarhiei saxone și dorința prințului de a deveni preot a dus la ruperea logodnei. Ducesa a murit nemăritată în 1923.
Georg, Prinț Moștenitor al Saxoniei () [Corola-website/Science/322605_a_323934]
-
(; 1522 - 17 decembrie 1562), născută Doña Leonor Álvarez de Toledo y Osorio, a fost o nobilă spaniolă prin naștere și Ducesă de Florența prin căsătorie. A fost prima soție a lui Cosimo I de' Medici, Mare Duce de Toscana și a doua ducesă a Florenței după Margareta de Parma. Chiar dacă deseori este numită Marea Ducesă Eleonora, nu a fost Mare Ducesă
Eleonora de Toledo () [Corola-website/Science/322608_a_323937]
-
decembrie 1562), născută Doña Leonor Álvarez de Toledo y Osorio, a fost o nobilă spaniolă prin naștere și Ducesă de Florența prin căsătorie. A fost prima soție a lui Cosimo I de' Medici, Mare Duce de Toscana și a doua ducesă a Florenței după Margareta de Parma. Chiar dacă deseori este numită Marea Ducesă Eleonora, nu a fost Mare Ducesă deoarece a murit înainte de crearea Marelui Ducat de Toscana. În timpul absenței soțului ei, a fost regentă a Florenței. Renumită pentru frumusețea ei
Eleonora de Toledo () [Corola-website/Science/322608_a_323937]
-
o nobilă spaniolă prin naștere și Ducesă de Florența prin căsătorie. A fost prima soție a lui Cosimo I de' Medici, Mare Duce de Toscana și a doua ducesă a Florenței după Margareta de Parma. Chiar dacă deseori este numită Marea Ducesă Eleonora, nu a fost Mare Ducesă deoarece a murit înainte de crearea Marelui Ducat de Toscana. În timpul absenței soțului ei, a fost regentă a Florenței. Renumită pentru frumusețea ei, este subiectul principal al celui mai celebru tablou a lui Bronzino, unde
Eleonora de Toledo () [Corola-website/Science/322608_a_323937]
-
Ducesă de Florența prin căsătorie. A fost prima soție a lui Cosimo I de' Medici, Mare Duce de Toscana și a doua ducesă a Florenței după Margareta de Parma. Chiar dacă deseori este numită Marea Ducesă Eleonora, nu a fost Mare Ducesă deoarece a murit înainte de crearea Marelui Ducat de Toscana. În timpul absenței soțului ei, a fost regentă a Florenței. Renumită pentru frumusețea ei, este subiectul principal al celui mai celebru tablou a lui Bronzino, unde apare împreună cu fiul ei Giovanni. Eleonora
Eleonora de Toledo () [Corola-website/Science/322608_a_323937]
-
("Elisabeth Wilhelmine Luise"; 21 aprilie 1767 - 18 februarie 1790) a fost prin naștere Ducesă de Württemberg și prin căsătorie Arhiducesă de Austria. A fost al optulea copil din cei doisprezece ai Ducelui Friedrich al II-lea de Württemberg și ai Sofiei Dorothea de Brandenburg-Schwedt. A fost botezată "Elisabeth Wilhelmine Luise". La vârsta de 15
Elisabeta de Württemberg () [Corola-website/Science/322659_a_323988]
-
Louise Auguste a Danemarcei, Ducesă de Augustenborg sau Louise Augusta (7 iulie 1771 - 13 ianuarie 1843) a fost prințesă daneză, oficial fiica regelui Christian al VII-lea al Danemarcei și a reginei Carolina Matilda. Neoficial, tatăl ei a fost Johann Friedrich Struensee, medicul regal și
Prințesa Louise Auguste a Danemarcei () [Corola-website/Science/322760_a_324089]
-
s-a căsătorit cu François Louis, Prinț de Conți, șeful Casei de Bourbon-Conti. Mireasă era îndrăgostită de soțul ei însă atenția lui era îndreptată în altă parte. Era bine cunoscut la curte că avea o relație cu cumnată soției sale, Ducesa de Bourbon, si de asemenea se spunea despre tendințele lui homosexuale. În 1697, Ludovic al XIV-lea a oferit tronul Poloniei soțului Mariei Thérèse. Prințul de Conți a plecat în Polonia pentru a inspecta posibilul sau nou regat în timp ce soția
Marie Thérèse de Bourbon () [Corola-website/Science/322767_a_324096]
-
numit și Palatul Conți). A încredințat lucrarea arhitectului Robert de Cotte, prim arhitect al regelui. În 1713, fiica ei Mărie Anne s-a căsătorit cu Louis Henri, Duce de Bourbon, fiul fostei metrese a soțului ei, Prințesa de Condé (fosta Ducesa de Bourbon). În aceeași zi, la Versailles, într-o dublă ceremonie, fiul ei, noul Prinț de Conți, s-a căsătorit cu un alt copil al Prințesei de Condé, Louise Élisabeth de Bourbon, care a preluat titlul pe care Mărie Thérèse
Marie Thérèse de Bourbon () [Corola-website/Science/322767_a_324096]
-
tatălui său cu Armande Félice de La Porte Mazarin. Prin mama sa a fost verișor primar cu Victor Amadeus al III-lea al Sardiniei, Prințesa Eleonora Maria Teresa de Savoia și Prințesa Maria Luisa de Savoia. Printre verișorii paterni se includ Ducesa de Orléans (mama lui Philippe Égalité și sora Prințului de Conti). S-a căsătorit cu Charlotte Élisabeth Godefride de Rohan (1737-1760), fiica prietenului regelui Ludovic al XIV-lea, Prințul de Soubise. Mama Charlottei, Anne Marie Louise de La Tour d'Auvergne
Louis Joseph, Prinț de Condé () [Corola-website/Science/322768_a_324097]
-
în 1532, Francisc moare prematur în 1536. Cauza morții premature a fost obiect de controverse, contemporanii spuneau că a fost otrăvit din ordinul Împăratului Carol Quintul, adversarul principal al politicii franceze în Europa. La 28 februarie 1518 Claude a Franței, ducesă de Bretania și regină a Franței dă naștere primului copil. Numit Francisc, ca și tatăl său, primește titlul de delfin al Franței ca urmaș la tronul Franței. În 1518 în cadrul tratatului de la Londra se aranjează căsătoria lui(nou născut) cu
Francisc al III-lea, Duce de Bretania () [Corola-website/Science/322783_a_324112]
-
La 20 decembrie 1886, a renunțat la drepturile sale la succesiunea tronului Regatului României . La 27 iunie 1889, Wilhelm s-a căsătorit cu Prințesa Maria Teresa de Bourbon-Două Sicilii. Părinții ei erau Prințul Louis, Conte de Trani și Matilda Ludovica, Ducesă de Bavaria. Louis era fiul cel mare al regelui Ferdinand al II-lea al celor Două Sicilii și a celei de-a doua soții Arhiducesa Maria Theresa de Austria. Matilda a fost a patra fiică a lui Maximilian, Duce de
Wilhelm, Prinț de Hohenzollern () [Corola-website/Science/322063_a_323392]