2,240 matches
-
Întins, străduindu-se cu disperare să-și amintească povețele elegante ale maestrului său de scrimă. Unsprezece oameni, rememoră Alatriste. Și, În afară de junele marchiz și de un soldat foarte oarecare numit Carmelo Tejada pe care Îl lăsase rece Într-unul din duelurile lui flamande, nu era În stare să-și amintească numele celorlalți nouă. Poate nici nu le știuse vreodată. Oricum, acolo, ascuns În umbrele porticului, așteptând victimele ambuscadei, cu neplăcerea acelei răni destul de recente care Îl ținea ancorat În orașul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
fi răspuns niciodată ocheadelor înserate și s-ar fi cărat definitiv din viața ei într-un registru romantic spre clasic cu tot cu surâsul lui inefabil și exotic. Până la urmă, nu tot din cauza unuia de teapa lui Dumitrescu răposase bietul poet în duel numai ca să-și salveze onoarea în fața altor Dumitrești, la fel de incapabili să înțeleagă un spirit grandios? Și-apoi, ce mai la deal, la vale, ce e o zugrăveală în comparație cu onoarea de poet? Melania îi iubea pe poeți. Mult îi mai iubea
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
de mine, deși mi-o ascund. Clarita nu mă vrea; acest Federico... acest Federico... Și apoi ce îmi vine Menaguti cu toată asta despre artă...? Arta! Are dreptate acest om?, va fi o porcărie? Capitolul XIII Clarita visează la un duel din pricina sa, dar n-are loc niciun duel. La prima întâlnire pe care o au, singuri, ea cu Federico, primul lucru pe care acesta îl face e s-o ia în brațe și, sărutându-i cu furie gura, ea, în
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
mă vrea; acest Federico... acest Federico... Și apoi ce îmi vine Menaguti cu toată asta despre artă...? Arta! Are dreptate acest om?, va fi o porcărie? Capitolul XIII Clarita visează la un duel din pricina sa, dar n-are loc niciun duel. La prima întâlnire pe care o au, singuri, ea cu Federico, primul lucru pe care acesta îl face e s-o ia în brațe și, sărutându-i cu furie gura, ea, în leșin, coboară garda inimii, gândind: "Ăsta e un
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
meu, lucru conform tradiției și în obișnuința literaturii. Și scoțând din sertar un manuscris, îmi zice: Ai dumneata aici o operă din tinerețea mea, un mic dialog intitulat " El Calamar", pe care l-am scris puțin după ce am respins un duel care mi s-a propus. Dacă nu ajunge, publică dumneata ceva de-al dumitate. Hai să vedem, de ce nu ai face-o cu acel: "Liberalismul este un păcat" pe care odată mi l-ai citit? Eu vreau, i-am spus
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Hudson. Nixon caută un prilej care să-l arunce în luptă, caută un teatru de război și David Frost i-l oferă. Cine este David Frost? Nimeni. Totul. Este lumina reflectoarelor, ochiul magic al televiziunii, este scena care servește unui duel, nicidecum un adversar reliabil. Nixon îl tratează cu condescendență, dacă nu cu dispreț, și aproape toți din preajma lui fac la fel și David Frost zâmbește încontinuu. Zâmbetul îi rămâne lipit pe figură și când i se spun lucruri îngrozitoare, și
Nixon vs Nixon by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7670_a_8995]
-
bine, Gavrilcea al tău e și el om bun? - N-aș putea zice că e rău, însă ceea ce izbește la el, celpuțin după opinia mea, e altceva: e viteaz. - Iată o însușire rară. Dar pentru asta avem nevoie derăzboi, de duel, de o primejdie. L-ai văzut într-o astfel de împrejurare? - Nu. Am vrut să spun că îndrăznește lucruri mari, își iarăspunderi. - Nu te mai întreb ce lucruri îndrăznește Gavrilcea, binetotuși n-am înțeles. - Am să încerc să-ți explic
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
unic loc de întîlnire "Capșa". Fu descoperit atunci un fost ofițer, șters din controalele armatei pentru fapte pedepsite de codul penal, căruia i se permise a purta uniformă cu condiția să se instaleze la "Capșa" și să caute pricină de duel lui Hangerliu. Ex-ofițerul avea o oarecare ținută, de o aroganță firească, și purta monoclu. El se împinse pe banchetă violent, căutând a dizloca pe prinț, care îl reîmpinse cu mâna, fără nici o jenă ți cu un succes ilariant. Provocatorul se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
spre a nu rata conflictul. . - Sunt prințul Hangerliu, își destăinui prin excepție titlulvictima, însă cu intenție glumeață de experiment, lipsită de orice iritație. . - Îți voi trimite martori! strigă falsul ofițer. . - Ce, ești prost? se plictisi Hangerliu. Eu cu tine în duel?Du-te-n... Și proferă fără jenă o îngrozitoare înjurătură. Când rigoarea guvernului luă o față serioasă, Hangerliu pretextă plecarea la vânătoare. Fu urmărit și aici discret, și un individ îmbrăcat țărănește avu misiunea de a lua parte la expedițiile
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
sa în materie comercială, o fire profund umană, sensibil la suferințele aproapelui și acționând în direcția alinării lor. Un alt ostatic ucis e un mizantrop, vorbind în maxime și parabole, care pare întruchiparea înțelepciunii însăși și care poartă un continuu duel cu sentimentalismul și optimismul ieftin, fals, izvorât din frica de a accepta o realitate îngrozitoare, din dorința de a te iluziona cu orice preț. Sancționând fascismul în felul acesta, făcîndu-ne adică martorii unui interesant duel între înțelepciune și prostie, G.
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și care poartă un continuu duel cu sentimentalismul și optimismul ieftin, fals, izvorât din frica de a accepta o realitate îngrozitoare, din dorința de a te iluziona cu orice preț. Sancționând fascismul în felul acesta, făcîndu-ne adică martorii unui interesant duel între înțelepciune și prostie, G. Călinescu G. Călinescu atribuie cărții sale o dimensiune filozofică, fiindcă abordează implicit probleme de etică de un interes foarte larg, ce ating universalul. Eugenia LUCA, Demers critic, Cluj, Editura Dacia, 1973, p. 82-86. Romanul Bietul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
scena politică, rolul guvernului și acela al opoziției. 30 {EminescuOpXIII 31} "Binele public" are mult spirit. Dar în aceste momente în care toate interesele au fost îngrijate de legile propuse de guvern avem ceva mai bine de făcut decât un duel de spirit. Adunarea din lași ne-a dat un exemplu pe care ar fi în interesul țării să-l imităm cu toții. Ne mărginim dar a mulțumi confraților noștri pentru propunerea ce ne fac de-a ne introduce în templul democrației
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mincinos, cel fricos se laudă cu curajul, cel vesel devine plângător, cel tăcut vorbăreț. Deci: in vino non est veritas. Proverbul are cu tot alt înțeles. La germani, la slavi, la românii din suta a șaptesprezecea asemenea existau între amici dueluri de beție, lupte frățești de încercare în băutură din cari să se vază care pe care-l va culca mai întîi la pământ. Deci in vino veritas însemnează "nu-ți amăgi pe amic la băutură; pe când el bea în realitate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
băutură; pe când el bea în realitate tu nu turna vinul pe mânecă, pe gulerul cămășii sau pe după spate, pentru ca el să bea mai mult decât tine și să-l biruiești prin înșelăciune. - Adevăr la vin! " Cantemir (Descriptio Moldavie) descrie un duel de acest soi, petrecut la Focșani între un moldovean și un muntean, zice el. O probă că în asemenea ocazii omul își schimbă firea e d. Grădișteanu însuși. Senatorul acesta e același Grădișteanu care, la 1867, își bătea joc prin coloanele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
comun cu ei amândoi. Ca și Gambetta nu e duelist, ca și Bonaparte n-are talent oratoric, ci-și citește discursurile de pe o bucată de hârtie cu ochelarii pe nas. Deci nu se poate ști de ce e mai bun: de dueluri ori de discursuri. Dar jură că va ajunge pe Gambetta și pe Bonaparte în părțile lor bune, în arta lor politică superioară și într-o strategie care să întreacă pe a tuturor. Rochefort, care a combătut până acum orice personalitate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Tei, ascuns bine pe o alee pe unde nu trecea nimeni niciodată, era ceva în neregulă. Față de alte busturi, bine cimentate pe soclurile văruite vulgar, cel care acum îl privea ochi în ochi pe Ionel ca altădată pe Dantes, în timpul duelului fatal, se clătina abia perceptibil la fiecare mișcare a periei aspre de scândură cu care i se frecau favoriții. Fisura se lățea și ea, tremurând, neagră ca o dâră de tuș. Fie ce-o fi, își spuse Ionel după ce privi
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
și el către negrul cel gol, care se ridicase în pat în genunchi, costeliv și cu pubisul acoperit, la rădăcina sexului său vânos ca de cal, de peri cărunți ca firele de păianjen. Ciudat, cei doi zâmbeau ca la un duel de carnaval, privindu-se-n ochi, totuși, atât de fix, de parcă pupilele unuia ar fi trebuit să se potrivească în ale celuilalt cu precizia ștecherului care intră-n priză. Cu un gest al degetului gros, făcut de cei doi ca
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
cunoscută pe Kyrall. Iar faptul că nedreptatea de a ucide o asemenea ființă nu i se arăta decât lui îl umplu din nou de tristețe. - Acum omorîți-o voi, tună Xtyn. E dezonorată, am dovedit că nu îmi poate rezista în duel... Xtyn simți o ușoară revoltă în ly. - V-am prevenit că așa va fi! Lăsîndu-mă pe mine în viață ați ales calea grea a schimbării! De aceea vă spun: omorîți-o voi! Xtyn văzu cu coada ochiului cum două dintre pumnalele
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
-l acuzăm de o faptă atât de gravă. Pentru un moment, Sebastianus rămase stupefiat. Cunoștea bine acea absurdă uzanță germanică de a decide rezolvarea cauzelor penale în funcție de rezultatul unor grele încercări fizice la care era supus acuzatul ori ale unui duel între acesta și cel care-l acuza, dar îi venea greu să creadă că un conducător ca Gundovek, cu faima unui om inteligent și de mare înțelepciune, să accepte să recurgă la ea într-o situație atât de limpede; începuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
avea nici o rațiune să lase rezolvarea cazului, și poate chiar soarta unor popoare întregi, pe seama rezultatului greu de prevăzut al unei confruntări individuale. într-adevăr, însuși comandantul său, cu câțiva ani înainte, acceptase o asemenea soluție, ieșind învingător într-un duel, rămas faimos, cu rivalul său Bonifaciu; în cea ce-l privea pe el, nu era, cu siguranță, omul care să dea înapoi în fața unei asemenea provocări, în care - simțea asta - erau puse în joc nu doar propria onoare, ci și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
vinovat! Ai un martor, ce vrei mai mult? El e asasinul! Gundovek scutură din cap și întări ferm: — Are dreptul să-și apere onoarea. Dar tu - se întoarse către Sebastianus - ești un ambasador și poți refuza să te bați în duel. Poți desemna un reprezentant dintre cei mai buni soldați ai tăi. Prompt, Mataurus făcu un pas în față și propuse să fie el cel ales, însă Sebastianus, exasperat și furibund, nici nu vru să audă. Nici vorbă! spuse hotărât. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
dintre cei mai buni soldați ai tăi. Prompt, Mataurus făcu un pas în față și propuse să fie el cel ales, însă Sebastianus, exasperat și furibund, nici nu vru să audă. Nici vorbă! spuse hotărât. Dacă trebuie să fie un duel, eu o să fiu cel care se luptă. Nesigur, cu mâinile în șolduri, Gundovek îl fixă pentru câteva momente, mușcându-și buza de jos, și, în sfârșit, luă o hotărâre: — Cum vrei! Când? Pe jos ori pe cal? — Chiar acum! întări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
acesta preferă, însă, să nu răspundă. Și dacă Sebastianus mai avusese până atunci vreo îndoială în ceea ce privea vigoarea adversarului său, forța acelei lovituri de secure ar fi fost suficientă ca să i-o risipească: îi fu imediat limpede că în duelul acela ar fi fost periculos pentru el să coboare pe terenul unei confruntări pur fizice și că, de aceea, ar fi trebuit să recurgă la întreaga sa experiență. Se mișcară o vreme cu precauție,ținându-se sub ochi unul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
romanul, aruncând pe jos scutul distrus. Gundovek râse. — încă îmi amintesc cu ce măiestrie mânuiai bastonul de antrenament, pe când erai copil. Și pe urmă, nu se puteau petrece altfel, fiindcă dreptatea era de partea ta. — Aveai poate nevoie de acest duel ca să fii sigur! răspunse cu un accent polemic Sebastianus. Burgundul ridică din umeri și făcu semn către mulțime, care încă murmura: — Eu nu, dar ei da. Acum nu vor mai șovăi. Sebastianus se mulțumi să scuture din cap, renunțând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
asumase alegând să rămână credincios angajamentului alături de Flavius Etius; înțelese și lupta ce se dăduse în sufletul lui și care îl sfâșiase în timpul adunării. Și, cu toate că rămase nedumerit, ca un roman ce era, de hazardul care îi inspirase atitudinea cu privire la duel, nu putu să nu simtă pentru el admirație și recunoștință. — Ce intenționezi să faci acum? întrebă. încruntându-se, Gundovek ridică din umeri. Dacă hunii trec Rinul la miazănoapte, e limpede că gepizii intenționează să facă același lucru aici. Poate ținta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]