5,962 matches
-
cercetări complete asupra unei noi bazilici paleocreștine și unele sondaje stratigrafice interesând locuirile intra și extra muros din epocile greacă, romană și romano-bizantină. Cele mai interesante rezultate ale acestor ani de investigații au fost date de observațiile privind existența unui edificiu bazilical anterior pe amplasamentul bazilicii trinave centrale, datarea zidului de incintă romano-bizantin, identificarea urmelor de locuire romană timpurie, a amplasamentului necropolei romano-bizantine și degajarea unui tronson din incinta greacă clasică. Săpăturile arheologice au continuat și între 1975-1999 prin redegajarea monumentelor
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de cult cel puțin pentru primele secole ale erei creștine. Abia în secolul al VI-lea p.Chr., existența moaștelor (chiar dacă nu depuse într-o criptă) este o condiție esențială pentru fundarea unei bazilici. Prezența sa este documentată în cazul edificiilor următoare: A, B, C, E - Tomis, A - Argamum.... Referindu-se la prezența unor bazilici cimiteriale, autoarea constata că orașul antichității târzii edifică în proximitatea sa monumente care servesc serviciului funerar (bazilicile coemeteriale) și chiar în locul unde se desfășoară necropola; o
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
ha cu 14 turnuri de apărare, dispuse la distanțe relativ egale, de-a lungul incintei trapezoidale, urmând forma promontoriului stâncos, cu o poartă principală pe latura sudică și alte două, mai mici, pe laturile apusene și septentrionale. O serie de edificii, locuințe și prăvălii, cu multe faze de construcție din secolele IV-VI p.Chr., se înșiruie de-a lungul străzii principale: principia, bazilica paleocreștină cu trei nave, un mare edificiu care a suferit importante modificări și recompartimentări, o serie de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
mai mici, pe laturile apusene și septentrionale. O serie de edificii, locuințe și prăvălii, cu multe faze de construcție din secolele IV-VI p.Chr., se înșiruie de-a lungul străzii principale: principia, bazilica paleocreștină cu trei nave, un mare edificiu care a suferit importante modificări și recompartimentări, o serie de locuințe, prăvălii, magazii de provizii și mărfuri. La aproape 100 m spre sud, de poarta principală, în exterior, se află băile romane (thermae). După abandonarea cetății la începutul secolului al
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
dându-și seama de lipsa unor cercetări arheologice sistematice, scria în Jurnalul său că: Chiar dacă nu putem spera ca săpături sistematice pe colina Dinogeției să lămurească pe deplin istoria martirilor acestui loc, totuși s-ar putea ajunge la fundațiile vechilor edificii de cult creștine care nu puteau lipsi de aici, ca de altfel nici din celelalte orașe făcând parte din episcopia subordonată orașului Tomis (22 iunie 1921). Cercetările sistematice reluate la Dinogeția între anii 1948-1962, identificau ruinele bazilicii paleocreștine a așezării
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
din București, cărora li s-au adăugat, spre sfârșitul anilor ’70 și unii arheologi de la Muzeul de istorie națională și arheologie din Constanța. Mai mult chiar, cercetările arheologice care continuă și astăzi, au dus la descoperirea unui mare număr de edificii publice și private, printre care amintim, legat de tema noastră, și prezența ruinelor unor bazilici creștine, unele dintre ele având și cripte. Cea mai importantă bazilică de sorginte creștină a fost descoperită în 1950, la circa 50 m est de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cu trei nave și nartex ridicată în timpul împăratului roman Valens (364-378) și refăcută în vremea lui Theodosius II (408-450), deasupra unei cripte monumentale paleocreștine, avea trei navate despărțite de ziduri prin temelii, o absidă semicirculară, un nartex și un atrium. Edificiul face parte din categoria bazilicilor cu trei nave și nartex, prezentând la fațadă un spațiu deschis - atrium - element rar întâlnit în zona balcano-pontică. Este cel mai vechi edificiu de cult creștin cu «nartex» cunoscut până în prezent. Descoperirea naturală din 1971
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de ziduri prin temelii, o absidă semicirculară, un nartex și un atrium. Edificiul face parte din categoria bazilicilor cu trei nave și nartex, prezentând la fațadă un spațiu deschis - atrium - element rar întâlnit în zona balcano-pontică. Este cel mai vechi edificiu de cult creștin cu «nartex» cunoscut până în prezent. Descoperirea naturală din 1971 a monumentului, aflat sub casele unor săteni ori sub o uliță a satului, împiedică cercetarea integrală a acestuia. Săpăturile arheologice efectuate în septembrie 1971, sub pavimentul bazilicii, au
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
antic pe o lungime de câțiva metri (la adâncimea de 0,60 m). Prin intervenția Muzeului de Arheologie din Constanța, lucrarea a fost oprită, făcându-se (în condiții destul de dificile) o săpătură de salvare. Zidul, demolat parțial, aparținea probabil unui edificiu cu anexă, a cărei natură nu a putut fi precizată Concluziile arheologilor asupra săpăturilor efectuate între anii 1987-1988, ne vorbesc despre: 1) un mormânt de tip hipogeu, cuprinzând o cameră funerară (dimensiunile interioare: 6,15 m x 3,90 m
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
să impună erezia ariană. Cinci bazilici din cele șase descoperite au cripte relicvariu sub altar. Și aici o amintim pe cea aparținând bazilicii mari, din sectorul vestic al orașului antic, care poate fi considerată cea mai vastă cruciformă specifică unui edificiu de cult paleocreștin. Este interesant că nu s-au descoperit până acum urmele unui baptisteriu. Din decorarea cu picturi a bazilicilor, merită semnalate fragmentele de frescă în desen geometric și floreal păstrate pe pereți și pe tavan spre cripta bazilicii
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
a bazilicilor, merită semnalate fragmentele de frescă în desen geometric și floreal păstrate pe pereți și pe tavan spre cripta bazilicii, identificate arheologic sub Liceul nr. 2, din municipiul Constanța, liceu situat pe malul înalt al portului antic. Chiar dacă aparțin edificiilor cultuale, trebuie amintite cele două mozaicuri din pavimente, care ce ne oferă o imagine vie despre acest tip de paviment mozaicat la Tomis între secolele V-VI. Numeroase sunt și resturile de sculptură arhitectonică, mai cu seamă capitelurile care atestă
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cât șipe alte obiecte, precum amforele, capacele de vase etc. Pe o arhitravă de la o bazilică din Tomis a fost scris în limba latină: Iartă (Doamne) păcatele lui Ioan... am împodobit (închinat) această clădire sfântă. Pe o amforă descoperită la edificiul roman cu mozaic din Tomis, întâlnim monogramul lui Cristos, iar pe alta, monograma Maicii Domnului. Adoptarea creștinismului are drept consecință schimbarea concepției despre viața de dincolo de moarte. Interesantă din acest punct de vedere este inscripția în limba greacă de pe o
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
criptă mare (2,70 m x 2,30 m; h. 2,50 m, în formă circulară) - necunoscută altădată - conținând scheletele a cinci martiri. Contemporană bazilicii, cripta a fost identificată sub pavimentul prezbiteriului și avea stabilită legătura cu navata centrală a edificiului printr-un culoar cu trepte. Scara de acces spre criptă este încadrată între ziduri tencuite ce închid un culoar lat de 1,15 m; pereții interiori ai criptei sunt tencuiți cu stuc. Imediat după degajare, s-a mai putut vedea
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
bazilici îi erau atașate și unele clădiri anexe pe toată latura sudică (cu 5 încăperi) și nordică, unde se presupunea existența unui baptisteriu, încă neidentificat. Tot aici s-au ivit și bazele unor coloane care susțineau pridvorul de la intrare. Datarea edificiului în secolul V se bazează și pe construcția nartexului; 2) bazilica «de marmură» (B) a fost construită din piatră, cărămidă și marmură. Orientată E-V (25,50 m), bazilica prezintă următoarele elemente: spre vest, un atrium triporticat (8 m x
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
nivelul de călcare în bazilică. Cripta construită sub altar, din piatră legată cu mortar, are o mică absidă spre est și un vestibul în trepte spre vest, pavimentat cu plăci de piatră, datorită fundației sale simetrice față de axul longitudinal al edificiului a fost considerată de V. Pârvan de factură barbară în virtutea asocierii cu monumentele arheologice descoperite în zonă, ce reflectau marasmul etnic al cetății din prima jumătate a secolului III. Spre deosebire de acesta, istoricul A. Rădulescu (1932-2000) spunea că aspectul deosebit al
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
că aspectul deosebit al bazilicii este dat nu numai de împrejurarea că are fundațiile pe un rezervor de apă (după o altă părere, poate un Mithraeum), ci și de fragmentele de coloane, colonete, capitele de ciborium etc., provenind de la un edificiu impunător, care nu putea fi decât opera unor constructori romani din secolul V p.Chr.; 2) bazilica cu transept (D) sau în formă de „T“, ocupă unghiul de SE al celor două străzi amintite. Este unică de acest fel în
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
intersecție, al drumului militar și comercial ce tăia centrul Dobrogei, dinspre Marcianopolis și limesul dunărean. Cetatea romană timpurie de secol III a fost ridicată la rangul de municipium în vremea Severilor (192-235). Din această epocă au rămas o serie de edificii importante situate pe malul Dunării: therme, locuințe, fragmente din zidul de incintă și necropola tumulară din sec I-III p.Chr. Centru cosmopolit, cu o populație formată din militari, veterani și civili romani sau greco-orientali, cetatea era dublată, la sud
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Sinaxarului din Constantinopol, care menționează martiriul creștinilor Marcianus și Nicandros la Aegyssus (310). Inscripției sus-amintite i se adaugă lipsa unor cercetări arheologice sistematice atât în centrele antice de pe limesul dunărean, unde se face simțită absența descoperirilor de monumente ori de edificii creștine (bazilici), cât și prin descoperiri de caracter pur indicativ (un singur capitel din marmură, decorat cu o cruce), descoperiri ce semnalează prezența unui edificiu creștin, precum cel identificat în castrul de la Thalamonium (situat la jumătatea distanței dintre Aegyssus și
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
centrele antice de pe limesul dunărean, unde se face simțită absența descoperirilor de monumente ori de edificii creștine (bazilici), cât și prin descoperiri de caracter pur indicativ (un singur capitel din marmură, decorat cu o cruce), descoperiri ce semnalează prezența unui edificiu creștin, precum cel identificat în castrul de la Thalamonium (situat la jumătatea distanței dintre Aegyssus și Salsovia) edificiu datat pentru secolul V sau VI. 12.5. Siutghiol (Ovidiu, jud. Tulcea) Primele săpături arheologice efectuate între 1960-1962, sub conducerea lui A. Rădulescu
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
bazilici), cât și prin descoperiri de caracter pur indicativ (un singur capitel din marmură, decorat cu o cruce), descoperiri ce semnalează prezența unui edificiu creștin, precum cel identificat în castrul de la Thalamonium (situat la jumătatea distanței dintre Aegyssus și Salsovia) edificiu datat pentru secolul V sau VI. 12.5. Siutghiol (Ovidiu, jud. Tulcea) Primele săpături arheologice efectuate între 1960-1962, sub conducerea lui A. Rădulescu, au dus la identificarea unor urme sporadice de locuire din epoca romană, fapt confirmat și în 1979
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Turcoaia (jud. Tulcea), acoperită azi de ruine. Situl arheologic cuprinde: 1) cetatea de est, din secolul V, de tip moeso-roman, de plan poligonal cu turnuri în formă de potcoavă la colțuri; în interiorul ei se află două bazilici și zidurile altor edificii; 2) cetatea de vest, contemporană celei de est; 3) așezarea civilă, între cele două cetăți, delimitată de trei valuri de apărare cu șanțuri, reprezentând cele patru etape de dezvoltare ale așezării din secolele II-VII. Între sfârșitul secolului I și începutul
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
tehnicii constructive a mormintelor creștine siriene asupra celor din Tomis; d) criptele pentru relicve prezente la 5 din 6 bazilici; cea a bazilicii mari din sectorul vestic al orașului poate fi considerată cea mai vastă construcție cruciformă pertinentă aparținând unui edificiu de cult paleocreștin; 7) monumentele funerare din Tropaeum Traiani (Adamclisi, jud. Constanța) sunt reprezentate de: a. prezența a două cripte pentru martiri: 1) bazilica «simplă» A, care conține scheletele a 5 martiri. Cripta, identificată sub pavimentul prezbiteriului, prevăzută cu o
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
-3, Tropaeum Traiani -2; b) 11 cripte-reliquarium: Argamum -1, Beroe -1, Capidava -1, Histria -1, Tomis -5; Tropaeum Traiani -2. Cinci bazilici cimiteriale au deservit serviciul funerar al necropolei în următoarele așezări: bazilica D - Argamum, A - Axiopolis, Beroe, B - Noviodunum (edificiu inedit) ; D - Tropaeum Traiani. 3.2. Descoperiri în locuri izolate Elementele paleocreștine descoperite în afara necropolelor sunt date de următoarele aspecte (pe care le prezentăm alfabetic): 1) prezența la Amza/Telița (jud. Tulcea) a unor materiale, aproape exclusiv ceramice, referitoare la
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Om, deci, începuse să construiască în acea zonă despre care mulți spuneau că ce se va construi ziua, noaptea se va dărâma , din cauza cutremurelor. Însă, mai optimist din fire, acest original meșter Manole a făcut să apară în Focșani primul edificiu cu mai mult de 4 etaje, respectiv hotelul Unirea. NaștereAșacestei clădiri zvelte, dar greoaie datorită structurilor de rezistență, nu a fost lipșită de dificultăți tehnice, dată fiind structura ,,geologică’’ a târgului, asemuită de un specialist cu un șvaițer, dată fiind
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
în viziunile din Blake et Mortimer, confruntarea dintre libertate și tiranie nu este neapărat una tranșată în favoarea celei dintâi, în vreme ce granițele dintre bine și rău se șterg în acest peisaj dominat de suspiciune și comploturi tenebroase. Scriind atunci când un întreg edificiu al Occidentului este sub asaltul mesianismului sovie tic, Jacobs pune în pagină această opoziție dintre rezistență și complicitatea cu răul contagios și ubicuu. De aici, poate, ambiguitatea științei pe care Philip Mortimer nu încetează să o revendice pentru umanitate. Invenția
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]