5,147 matches
-
religioase sau rasiale, țările foste comuniste din Europa de Est ofereau o mică burghezie locală care putea fi utilizată ca bază de recrutare pentru burghezia angajată de marele capital. Aproape toate obstacolele imaginabile erau deja depășite. Mica burghezie postcomunistă era poliglotă, era educată, era ideologic nu opusă, ci admirativă și deschisă la practicile, valorile și comportamentele micii burghezii occidentale - și, în plus, era capabilă să rezolve problemele pe care diferențele culturale și de organizare socială le ridicau în funcționarea marelui capital occidental. Astfel încât
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sau științifico-fantastică, istorie literară, studii de știință popularizată etc., H. este, în fond, un eseist modern, cumpătat în polemica de idei, preocupat de exactitatea informațiilor și de claritatea stilului, erudit până aproape de pedanterie, dar urmărind mereu să instruiască și să educe. Primele sale scrieri se adresau cu precădere școlarilor fie în sensul tradițional educativ („balada eroică” Horea, 1974), fie oferindu-le un model al formării și maturizării în vârtejul evenimentelor istorice (romanul Sfârșitul vacanței, 1960), totul realizat cu un spirit larg-imaginativ
HOBANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287436_a_288765]
-
personalitate distinctă. Cronicile sale, apărute în „Tranzacțiuni literare și științifice” și în „Revista contimporană”, conțin observații pertinente. Considera că unor scrieri românești slabe le sunt de preferat lucrări străine valoroase în bune traduceri, căci numai în acest fel se poate educa gustul cititorilor. Lăudând lucrările inspirate din trecutul național, cerea totodată ca adevărul istoric să fie supus celui artistic și imaginației creatoare. De la scriitor reclamă o bună cunoaștere a mediului, precum și realizarea unor caractere puternice. L. rămâne o figură remarcabilă a
LAURIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287755_a_289084]
-
constantă (Blaze Koneski, Miodrag Pavlović, Vasko Popa, Oscar Davićo, Ivo Andrić, Desanka Maksimović, Miroslav Krleza ș.a.). L. are meritul de a întreține interesul cititorilor pentru scrisul în limba română, de a încerca să le formeze gustul și de a-i educa în spiritul respectului față de valorile artistice autentice. C.D.
LIBERTATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287799_a_289128]
-
mai avansate din acest punct de vedere. Astfel, în unele kibbutzuri - comunități agricole din Israel cu o intensă viață în comun (stăpânirea colectivă a proprietății) - copiii dorm separat de părinții lor, într-un gen de „case de copii”, crescuți și educați de persoane desemnate de kibbutz. Copiii petrec doar aproximativ două ore pe zi cu părinții lor, acasă. Și alte funcții sociale și psihologice ale familiei sunt preluate de kibbutz. Cu toate acestea, multe dimensiuni tipice familiei sunt constatabile și aici
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai curând un efect decât o cauză a neglijenței și abuzului. Fenomenul semnalat de psihologul american este unul răspândit, dar așa cum subliniază și alți autori, nu e justificat să victimizăm părinții cu axioma că, în esență, toți copiii pot fi educați cu blândețe și fără coerciție. Teza fundamentală în educarea copiilor este ca pe cât posibil să folosim recompensele, și nu pedepsele, iar când acestea se impun, să le utilizăm ca privare de recompense sau de activități plăcute (uitatul la televizor, joaca
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ostilitate, judecând că ea face toate acestea doar cu scopul de a da impresia că o înlocuiește cu succes pe „adevărata” lor mamă. Pe de altă parte, în special când femeile sunt casnice, lor le revine sarcina de a-i educa și de a-i disciplina pe copiii vitregi mai mici, ceea ce aproape de la sine le pune într-o poziție de relație afectivă nefavorabilă. S-a constatat că raporturile sunt statistic mai tensionate între fiice vitrege și mame vitrege decât între
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sunt o sursă de conflict între soți. Părintele biologic îl vede pe cel vitreg (în cauză sunt preponderent tații) ca fiind prea autoritar, dur și subiectiv. La rândul lui, acesta se simte tratat nedrept, considerând că vrând să facă bine educând copiii, răsplata este reproșul. El fie va deveni prea tolerant, fie nu se va mai implica serios; favoritismul este o altă cauză majoră a nemulțumirilor, mergând până la conflicte deschise. Se știe bine că acuzele de favoritism față de unii dintre copii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ales calea firească a căsătoriei, ci transmite și un mesaj mai general către opinia publică, și anume că societatea (statul) legitimează mariajul și coabitarea ca echivalente funcțional; d) descurajarea prin mass-media a nașterilor premaritale, a situației de a crește și educa copii de către un singur părinte. Se ridică în aceste condiții câteva serioase întrebări în legătură cu astfel de proiecte: 1. din moment ce în cultura țărilor occidentale s-au masificat stiluri diferite de viață și tendința începe să cuprindă întreaga lume, nu e un
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de ea. Exaltând maternitatea și crezând în influența femeii-mame asupra destinului societății, propovăduia bunătatea și dragostea universală. R. a editat o publicație pentru copii, în care interesează mai puțin istorioarele scrise sau traduse de ea cu scopul nemijlocit de a educa (Minciuna, Ploaia de aur), cât mai ales însemnările despre Franklin, Galilei, Newton, Mozart, interesantele Convorbiri despre univers, evocările din istoria țării, alegoriile despre dreptate, libertate, egalitate. O parte din acestea, precum și din colaborările la „Românul” au fost strânse de Vintilă
ROSETTI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289376_a_290705]
-
T. Stamatiad. Articolul-program, intitulat Puterea ideii și semnat de D. Nanu, pleacă de la un citat din Titu Maiorescu și mărturisește intenția publicației de a se transforma într-un „agent de armonizare a sufletului mulțimei”, căci „cu multă dibăcie poți să educi pe alții când în viața ta a fost o plăcere îndeletnicirea armonizării propriului tău suflet”. Beneficiind de colaborări de prestigiu, S.l. reușește să adune un grup de poeți importanți, din mai multe generații. Sunt publicate în primul rând versuri de
SALONUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289450_a_290779]
-
aproape exclusiv pentru a forma clerul, s-au lărgit pentru a include o educație mai generală. școlile izolau tinerii de lumea adultă, care erau priviți, În noua lor „clasificare” drept copii. Părinții Își asumau o nouă responsabilitate În a-și educa copii și În a le urmări dezvoltarea. Pentru prima dat, observa istoricul Philippe Aries, „copii au devenit centrul familiei”21. În secolul al XIX-lea, familia individuală modernă a Înlocuit familia comunală extinsă din Evul Mediu. Separarea crescândă și detașarea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
supraâncărcat, folosind servicii sociale prețioase. Într-o eră caracterizată de taxe ridicate și beneficii sociale În descreștere, populațiile băștinașe și, În special, comunitățile culturale locale mai puțin Înzestrate nu sunt dispuse ca taxele lor să fie cheltuite pentru a-i educa pe „străini” și pentru anumite beneficii aduse familiilor acestora. În ultimul rând, comunitățile culturale băștinașe pretind că imigranții săraci sunt un adevărat pericol social. Este adevărat că un număr disproporționat de imigranți comit crime și ajung la Închisoare. În Germania
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cetățenie și a drepturilor și obligațiilor pe care le include. Sociologul John Urry enumera șase noi categorii de cetățenie, pe cale de apariție În era postmodernă. În primul rând, cetățenia culturală, care recunoaște dreptul fiecărei culturi de a-și conserva și educa propria identitate. În al doilea rând, dreptul minorităților de a se stabili și de a rămâne În alte societăți, de a primi drepturi depline, supunându-se acelorași obligații ca și populația autohtonă. În al treilea rând, există dreptul la cetățenie
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Mai mult, s-a observat că agresivitatea a crescut atunci când: modelul a fost recompensat; modelul a fost de același sex cu respectivul copil; modelul a avut înainte legături intense cu copilul (prieten de familie, învățător etc.). Astfel încât, chiar dacă nu sunt educați expres în a fi agresivi - în multe culturi acest lucru se întâmplă -, copiii învață din experiența proprie prin reîntărire sau imită persoanele semnificative și/sau autoritare. Normele sociale elaborate în diferite contexte socioculturale nu indică însă numai intensitatea și modalitățile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nivelul familiei încurajând sau descurajând divorțurile, fertilitatea, influențând masiv starea de sănătate. Mai mult, familia, fiind principalul agent socializator, chiar dacă din ce în ce mai accentuat la concurență cu alte surse, este mereu îndemnată să ofere societății viitori cetățeni de calitate, care să fie educați în spiritul celor două principii de bază: o atitudine pozitivă față de muncă și respect pentru legile formale și informale ale conviețuirii sociale. Socializarea și educația familială au și funcția de a produce și reproduce indivizi care să nu resimtă socialul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și aici întâlnim exemple ca părinte-copil, profesor-elev). Ea implică un cod sau un standard acceptat de ambii parteneri. Denis McQuail (1999) spune că există matrice sociale definite de procesul comunicativ în acest sens: astfel, se așteaptă de la profesori să-și educe elevii, de la managerul unei organizații, să-și conducă subordonații etc. Asemenea dezvoltări ale puterii legitime sunt necesare, întrucât ele regularizează interacțiunile sociale în direcția unor principii nescrise de evoluție dezirabilă. Totuși, trebuie remarcat că, în contemporaneitate, aceste concepte tind să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
principii nescrise de evoluție dezirabilă. Totuși, trebuie remarcat că, în contemporaneitate, aceste concepte tind să-și flexibilizeze câmpul de acțiune; mai precis, putem lesne observa că aceste roluri caracterizate de puterea legitimă tind să-și diminueze efectul: spre exemplu, profesorul educă, dar - într-o anumită măsură - este educat de elevii săi, managerul conduce, dar acceptă și propuneri de la subordonați etc. Trebuie să atragem în același timp atenția asupra a doi factori ce conduc la ineficiență, așa cum îi sintetizează Sternberg (2002, p.
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
remarcat că, în contemporaneitate, aceste concepte tind să-și flexibilizeze câmpul de acțiune; mai precis, putem lesne observa că aceste roluri caracterizate de puterea legitimă tind să-și diminueze efectul: spre exemplu, profesorul educă, dar - într-o anumită măsură - este educat de elevii săi, managerul conduce, dar acceptă și propuneri de la subordonați etc. Trebuie să atragem în același timp atenția asupra a doi factori ce conduc la ineficiență, așa cum îi sintetizează Sternberg (2002, p. 235): astfel, (1) omnisciența poate să caracterizeze
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
s-au adus lecturii: îndepărtarea de viața reală, înstrăinarea/alienarea individului etc. De aceea, interogația lui G.N. Volkov ni se pare îndreptățită și probabil că mulți dintre noi am încercat-o adesea: „unde este - spunea acesta - acel manual care să educe spiritul descoperirilor, al cercetărilor, al inovației, să descrie căutările, căile și metodele cu ajutorul cărora gândirea umană își obține împlinirile?” (apud Cerghit, 1997, p. 148). Tipologia lecturii este structurată pe mai multe criterii: 1. După ritmul parcurgerii se disting: lectura lentă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cincea, care ține mai degrabă de un răspuns internalizat al factorilor de personalitate la cei de mediu, și anume experiența de conformare a persoanei respective. Într-adevăr, persoanele ce au interiorizat conformarea drept o structură de răspuns corectă (au fost educate în acest mod, au preluat, în copilărie și adolescență, astfel de patternuri) au o tendință mai puternică de a dezvolta și pe viitor modalități de conformare la normele altor grupuri din care vor face parte. În mod similar, persoanele care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
micșorarea funcționează și ea: să le oferim alternativa de a rămâne după ore dacă doresc (oferirea unor activități interesante pentru ei - cum ar fi constituirea unui club - care să le utilizeze/consume timpul în plus, timpul mort și să-i educe totodată). O tehnică asemănătoare urmărește identificarea soluțiilor la o problemă prin raportarea la o problemă mai mare, din care cea aflată în studiu derivă. Această metodă a fost promovată de către DeBono; autorul pornește de la ideea că dacă nu putem găsi
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în planul rezolvării unor probleme, nu doar la nivelul motivării personale și/sau de grup. În acest din urmă caz se va porni de la o problematică actuală și se va avansa în viitor - spre exemplu: a) modul de a crește/educa unii copii dificili: se poate cere participanților-părinți să reflecteze la cum ar rezolva problema dacă respectivii copii ar fi de zece ori mai dificili; b) problematica impactului negativ al elementelor nonvalorice preluate de tineri din media și transpuse în viața
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
apoi preot, l-a făcut în cele din urmă pe Augustin să mediteze asupra validității, dimensiunilor și caracteristicilor unei culturi creștine, evident diferită de cea păgînă (care era, de altfel, aceea în care el însuși și toți contemporanii săi fuseseră educați), lucru ce acum nu avea cum să nu fie clar pentru toată lumea. Acest caracter diferit, aceste particularități nu scăpaseră atenției creștinilor cultivați încă de la începuturi, dar nimeni nu discutase lucrurile din punct de vedere teoretic. Pentru a surprinde trăsăturile esențiale
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
consideră Scriptura valabilă în sine, cu scopul de a configura o elocvență creștină și, în consecință, identifică în scriitorii creștini, care s-au format tocmai în spiritul acelei Scripturi, pe primii auctores. De aceea, creștinul nu are de ce să fie educat prin studierea păgînilor. Cu îndreptățire, cercetătorii au insistat asupra acestei noutăți a poziției lui Augustin, amplificată și de faptul că scriitorii creștini evitaseră și înainte această problemă. E important să observăm însă că Augustin nu vorbește despre „retorică păgînă” sau
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]